Astăzi vă prezentăm 16 fotografii și un film de jumătate de oră al celui mai mare set de trenulețe din lume.
Doi frați din Hamburg au construit o lume în miniaturã.
Aceasta acoperã 1.150 mp, are aproape 10 km de șine… și încă nu e gata.
Gemenii Frederick și Gerrit Braun, 41 ani, au început munca la ‘Miniature Wunderland’ în 2000.
Setul acoperă 6 regiuni, incluzând America, Elveția, Scandinavia, Germania și Alpii austrieci.
Secțiunea americană are modele-gigant ale Munților Stâncoși, Everglades, Grand-Canyon, Mount Rushmore și multe altele.
Secțiunea elvețiană are un mini-Matterhorn.
Partea scandinavă are o navă de pasageri de 1,2 m care plutește într-un ‘fjord’.
Se preconizează că va fi gata în 2014, când setul de trenulețe va acoperi mai mult de 1.800 mp cu peste 20 km de șine, moment până la care modele detaliate din părți ale Franței, Italiei și Marii Britanii vor fi fost adăugate.
Parcul conține 700 de trenuri cu mai mult de 10.000 de platforme și vagoane, iar cel mai lung tren are 14 m.
Peisajul include 900 semne de circulație, 2.800 clădiri, 4.000 mașini – multe din acestea cu faruri care se aprind și 160.000 de personaje concepute individual.
Mii de kilograme de oțel și lemn s-au folosit pentru a construi acest peisajul impresionant.
Cele 250.000 lumini sunt conectate la un sistem care simulează ziua și noaptea, aprinzându-le și stingându-le treptat, în mod automat.
Întregul sistem este controlat de la un centru de comandă de înaltã tehnologie.
În total, în această construcție, s-au investit peste 500.000 ore de muncă și mai mult de 8 milioane de euro, marea majoritate provenind din vânzarea de bilete către vizitatori.
Gerrit a spus: “Ideea noastră a fost de a construi o lume care să uimeascã atât bărbații, cât și femeile și copiii.”
Frederik a adăugat: “Fie că e vorba de jocuri de noroc în Las Vegas , de excursii în Alpi sau plimbări cu vasul în fjord-urile Norvegiei – în Wunderland orice este posibil.”
La final voi pune o întrebare pentru cei care au citit articolul nostru “Ești gata să mori pentru credința ta?”: Dacă unul dintre acești frați ar vedea că un grup de huligani înarmați doresc să dea foc acestei lumi miniaturale, ar apăra-o cu prețul vieții, sau ar fugi? Și-ar da el viața pentru ceea ce crede, pentru munca lui de o viață?
Da, bună revenire… fiecare răspunde inspirat de valorile interioare. Până la demonstrarea în fapte rămâne varianta să derulezi un filmuleț cu ce ai face în locul lor… așa că, așezându-mă în pantofii lor aș încerca să salvez ceea ce am creat pentru că în orice creație este ceva din mine. Poți să și mori salvând pentru că nu te mai gândești la tine. Încep să înțeleg mai bine jertfa. O zi minunată!
” Lumea ‘ pe care ei au construit-o si au revelat-o celorlalti se gasea deja intiparita in sufletele lor.Tocmai naturaletea,firescul si bucuria lor a permis ca ea sa iasa in afara lor ,pt. bucura si incantarea celorlati.Cand daruiesti din prea plinul sufletului tau ,nu poti sa te intristezi daca ceilalti interpreteaza altfel,tu doar daruiesti si asta te implineste,atitudinea celorlalti nu te mai poate afecta.Lumina sufletelor conectate cu Sinele Lor ,lasa umbrele in spate.
Razvan iar vi cu o provocare….,,.Esti gata sa mori pentru Credinta ta”….?? Parerea mea este ca nu se poate face aceasta comparatie ….O spun cu mana pe inima , daca un dusman – indiferent cine – ne-ar ameninta Patria eu sunt unul din cei care as pleca la lupta in ciuda faptului ca as sti ca inamicul e de zece ori mai numeros…..Jertfa pentru Pamnatul Sfant al Tari e suprema.. In alta ordine de idei , exact in acesta vara eu mi-am implinit un vis . Am reusit – si asta cu ajutorul lu Dumnezeu – sa-mi construiesc casa pe care o visam . E o casa cu etaj . Acum lucram la detalii – finisaje…Am dat afara trei echipe de ,,meseriasi ” care nu faceau ce doream eu….E o casa cu o curte mica , dar e ,,Coltul nostru de Rai” , asa o numim . Oricine e primit cu dragoste la noi in casa si in curte , sunt o om bun – cred eu -…Dar la fel cred ca as fi in stare de orice , in cazul in care
,,niste huligani ar dori sa dea foc si sa darame ” rezultatul eforturilor mele….Stiu , nu iau casa sau gradina cu mine cum nici baieti astia nu vor lua nimic cu ei , …dar pasiunea ….sufletul pe care ei l-au pus in orice obiect – detaliu , se vede . In obiectele create de tine totdeauna exista si putin suflet , bucatica pusa acolo de tine inconstient . Ele ( obiectele ) te reprezinta , asta pana deschizi gura si incepi sa vorbesti . Atunci si vorbele tale te vor reprezenta …Credinta nu e ceva palpabil….Ea poate exista sau nu. Nimeni nu vede asta . Poate fi o manifestare a unei stari intr-o anumita situatie….Crezi in ceva – intr-o ideie , intr-o conceptie .Spusele ( vorbele scrise ) intr-o carte ati dau o directie in viata…
A te jertfi pentru Credinta , NU e tot una cu a te jertfi pentru integritatea fizica – te aperi pe tine , pe cei dragi , sau aperi Pamantul Sfant al tari tale….
Jertfele aduse in numele Credintei intru-un zeu sau altul de a lungul istoriei , au fost Marile Greseli ale Omenirii.Si astazi in secolul XXI exista
conceptii de ca in evul mediu…la diferite religii se practica auto-flagelarea , altii a-si bat cuie , dupa modelul Mantuitorului, in maini si picioare…
E o chestie de perceptie a Credintei .Nu poti Crede in..zidurile casei tale…..sau in cei 20 de km de cale ferata in miniatura . Pe alea le Aperi poate cu pretul vieti – al tau sau al atacatorului – si asta nu va fi o jertfa in numele vreunei Credinte .
Crezi in Dumnezeu – cazul meu – si cand iei decizii majore in viata ta , si cand sadesti o floare in gradina….Te gandesti ca toate sun de de fapt de la Dumnezeu…Tu – prin tine Dumnezeu se exprima – esti creatia Lui si tu la randul tau creezi lucruri sau stari – ganduri. Toate gandurile noastre , mai devreme sau mai tarziu devin realitate .Credinta e acolo in subconstient , unde fiecare poate ,,privi ” fara perdele , umbre sau ziduri….Credinta se manifesta prin faptele tale . Daca una spui , si alta faci – aia nu mai e Credinta…( Fa ce spune popa , nu ce face popa..)
Acestea fiind spuse sustin ca pentru Credinta pur si simplu NU MERITA SACRIFICUL SUPREM .
O zi buna….
Mai bine intreaba: esti gata sa iei viata cuiva, care-ti ameninta munca, credintele, rutinele, evident riscand-o pe a ta, sau intorci obrazul?
Aseara, nu mai departe, eram cu niste ardeleni de-ai mei in jurul unei mese (de lemn) in Madinat Al-Sultan Al-Qaboos, un cartier mai spalat al Muscatului.
Si povesteam mai de una mai de alta, in dulcele grai stramosesc
Si fiindca am fost acuzati de copilarie intarziata, mi-am adus aminte de visul cu trenuletele. Din copilaria fizica. Si ce au facut oamenii astia seamana mult cu visul meu.
Oricum, Razvan a mai „comis-o” si altadata, sa scrie azi la ce ma gandeam eu ieri, deci iertat sa fie!
Cat despre jertfa, adevaratul erou nu e ala de bate zmaul sa-i sune apa-n cap si eventual si fo` doi-trii balauri acolo, sa fie la inventar. Adevaratu` erou o ia de nevasta pe Cosanzeana, asa nepregatita cum e ea pentru viata de cuplu (nu ca el ar fi tare doxat la capitolul respectiv) si imbatraneste alaturi, ZILNIC langa ea. ZILNIC. Mai ceva ca factura de la mobil si de la internet, ca alea vin lunar si te mai poti si opune (inutil).
1-Cand iti doresti ceva cu adevarat ,tot universul conspira pentru implinirea visului tau . Paulo Coelho
2-Ceea ce nu traim la timp nu mai traim niciodata . Octavian Paler
3-Nu conteaza atat de mult ce faci ,ci cata dragoste pui in ceea ce faci Maria Tereza
..Cata pasiune ,cata iubire ,cate ore de munca ? Conteaza ? Cei doi frati ,au reusit sa-si indeplineasca un vis ! si …mai au atat de lucru …O lume in miniatura dar atat de reala …Am intrat in pielea personajelor ,m-am bucurat , intristat ,relaxat …Trenuri care vin si pleaca ,simbolul miscarii .Calatoria cu trenul este de fapt simbolul evolutiei in viata . Gara ,locul intalnirii,despartirii sau regasirii .M-au uimit detaliile :ceasuri , ,trecerea timpuli ,zi ,noapte ,evenimente ,…fetele oamenilor care iti transmiteau o stare anume : uimire ,bucurie ,relaxare ,spaima …cazuri de neglijenta in care sunt implicati copii,tineri . Concluzia : Sa ne bucuram de viata ,Sa traim momentul prezent ,Sa multumin pentru ceea ce avem si sa ne indeplinim visele ,indiferent care sunt acelea …Multumesc ! Razvan ,pentru aceste momente care m-au delectat Daca intrebarea “Ești gata să mori pentru credința ta? Raspuns : Nu stiu O zi minunata !
corect -trecerea timpului
Buna ziua.
Am citit ce ai postat Razvan.Inca nu am urmarit filmuletul , dar m-am uitat la poze,am citit cele doar 3 comentarii postate pana acum…
Este sfarsit de sapatamana,oamenii au nevoie de relaxare,vor sa uite de griji si tu Razvan incerci din rasputeri sa ajuti pe cei ce-ti frecventeaza site-ul sa se bucure de micile sau marile realizari ale unora,sa se minuneze de ce le mai trece prin minte unora….care,va rog sa ma iertati,habar n-au ce inseamna vorba romanului :”tara arde si baba se piaptana”
Cu riscul sa fiu admonestata ca va stric buna dispozitie,dar vreau totusi sa va intreb: ati observat unii din dvs.ca toate aceste nazdravanii apar in special din lumea ce o numim cu totii occidentala?Si ati mai observat unii din dvs. ca cea mai mare parte a lumii se confrunta cu mari probleme social-economice,care in mare parte sunt create de acesti „nazdravani” din Occident?
Pe mine personal ma doare sufletul cand citesc pe diferite bloguri [ex:Daniel Roxin si David Icke]cate probleme sunt create in lume de acesti „inovatori,nazdravani-idealisti”ai occidentului [fie Europa,fie America] care isi pot permite sa le zburde mintea pentru tot felul de „jucarii”mai mult sau mai putin nevinovate.
Traim vremuri crunte in care nici nu-si are loc conceptul de a muri pentru credinta ta.Care ,Doamne iarta-ma, credinta?Tot dinspre Occident ni s-a distrus si putinele urme de credinta pe care fiecare din noi si le solidifica in jurul a ce credea fiecare ca se merita.
Ma indoiesc ca acestia si-ar da viata pentru „opera lor”,dar la nebunia care exista la acest moment in mintea multora,parca poti sti ce le-ar mai trece unora prin cap?Pentru asa ceva,n-au decat sa moara daca vor….Dar a sti sa traiesti in consideratie pentru tot ce exista si a actiona in viata fara a prejudicia fiintele din jurul tau,mediul in care traiesti,este mai merituos decat a muri pentru nu`s ce nebunie vehiculata si propagata de veacuri pentru manipularea fiintei umane.
Profit de ocazie sa va recomand sa cititi doua noi publicatii care v-ar mai trezi un pic la realitatea de fapt:’Scalvii zeilor”,2 volume,scrisa de Michael Tellinger si „Dumnezeu- o amagire”,scrisa de Richard Dawkins.
Totusi eu va doresc sa fiti veseli in acest sfarsit de saptamana si avand o minte limpede ,sa aveti o judecata sanatoasa si….nu este cazul sa murim pentru un crez.Sefora
Nu dna. Sefora , Dumnezeu nu e o amagire….De fapt nu stiu daca al putem numi exact Dumnezeu….Exista acolo , undeva o putere , o forta care e deasupra intelegeri noastre …Ceva care coordoneaza si aranjeaza toate cele vazute si nevazute…Mult timp si eu aveam dezamagirile mele visavi de aceasta tema…Existenta cu adevarat a Divinitatii….A fost nevoie ca eu sa trec prin niste intamplari dramatice …- printre altele am stat 12 zile in coma – casa fiu pe deplin convins de existenta acelui Ceva …. dincolo de puterile noastre de imaginatie sau intelegere.
Baietii astia doi , au un hobby – miniaturile si al duc la extrem.E un mod de expimare si pana la urma un mod de viata…Sunt de admirat.
Lectura diferitelor bloguri e buna pana la un punct…..Trebuie ca dvs. sa ,,filtrati ” toate informatiile …. Prin prisma mintii dvs. incercati sa nu luati de bun tot ce cititi. Nu credeti tot ce vedeti sau cititi in acest mediu virtual mai ales…..Ideile ca si imaginile se pot deforma pentru a transmite un mesaj ( ma rog , unii vor spune ca e vorba de mesaje subliminale…) nu intram acum in povesti…..
Fiti un pic mai vesela , priviti si filmul , e Simbata…..priviti cu detasare si relaxare…..Sau daca nu , cautati la TV o comedie si radeti cu voce tare…chiar daca sunteti singura
o ZI BUNA
Draga domnule Vali esti un om fericit – iti construiesti impreuna cu familia casa viselor. Stiu ca esti alergic la cuvantul bunici – la ai mei in mod special – dar am sa iti spun ca eu am avut o copilarie de vis intr-o casa ca din povesti. Dar nu despre casa am sa iti spun ci despre gradina. Nu stiu cum arata gradina raiului dar eu il avem in curte. Aveam de la primii ghiocei cei simpli – la cei mari batuti si pana la ultimele tufanele aurii de noiembrie tarziu. Aveam toate florile care pot fi intr-o gradina si in special colectii de trandafiri adusi si aclimatizati din diferite colturi ale lumii. La intarea-iesirea principala a casei se intra printr-o bolta de trandafiri urcatori parfumati unul alb si unul rosu care isi impleteau florile pe o arcada. La intarea secundara aveam o bolta de flori albastre-mov mari si usor parfumate. Pe marginea gradului desparitor de vecini aveam glicine, mana maicii domnului, zmeur si inca o planta care acum nu imi aduc aminte cum se numea si care inflorea cu flori mici rosii foarte parfumate. Casa era imbracata in iedera cu frunza lata si toate geamurile erau bordurate cu flori fie vara pe exterior fie iarna pe interior. Aveam si pomi fructiferi – cais, piersic, visin, prun,gutui si binenteles ramurile ciresului vecinei. Asa ca, copilaria mea a fost in ritm cu anotimpurile intotdeauna traind fiecare zi cu mare bucurie descoperind ceva nou, frumos, unic in gradina. Am crescut iubind-o si ingrijind-o ca si pe toti membrii familiei de-a lungul vietii fiecaruia. Pentru mine atunci cand ceva din zilele de azi nu inteleg din cauza comportamentelor inutile si aberante ale oamenilor – ma retrag in amintirea acelei perfectiuni a unei familii iubitoare si a unei case si gradini mai frumoase decat in orice imaginatie – casa si gradina si familie ce au fost reale si de care m-am bucurat pana au fost distruse pentru a se construi blocuri. Pot sa iti spun ca si casa traia odata cu noi si in clipa cand s-a dat cu bila metalica in ea pur si simplu a gemut ca o fiinta umana. Dar azi e weekend si va doresc tuturor sa aveti zile frumoase si fericite impreuna cu cei dragi si cu roadele bogate ale toamnei, cu aroma de dovleac copt si mere cu scortisoara. Fie ca fiecare dintre noi sa ne traim frumos viata in fiecare zi si sa ne realizam visele in realitate. Calde imbratisari tuturor prietenilor File de Lumina.
Draga doamna Luiza , mi-ati scris cu nota personala si sper sa nu se supere Razvan .Nu am alergie la cuvinte , mai ales la cuvantul bunici cu atat mai mult la ai dvs. personal. Eu am crescut in casa parintilor mei.Binenteles ca aveam si bunici dar ei nu erau atat de prezenti in viata noastra din varii motive…Locul copilariei mele a fost gradinita cu flori , gradina cu vita si pomi fructiferi , dealurile impadurite, lacurile cu apa linistita , amurgurile inrosite de razele soarelui sau diminetile cu roua …..Toate acestea au ramas , eu am fost cel care a plecat …in lume. La inceput , am locuit la bloc , ca de ,asta credeam ca e civilizatia – moderna….Sau poate m-am complacut la moment , dar in sufletul meu tanjeam dupa gradinita aia de flori…..A-mi doream aceasta casa incat sunt convins ca Dumnezeu sau Universul a facut tot posibilul sa o am. E adevart ca ea nu a picat din cer….Eu – noi am fost cei prin care toate sau potrivit de asa maniera si ,,minunea ” sa petrecut….Oamenii potriviti pe care i-am gasit la momentele exacte – atunci cand trebuia si multe altele vazute si nevazute care se petreceau a-mi intaresc aceasta convingere….In viata noastra se petrec o multime de miracole . zilnic…..Noi oamenii am uitat sa privim ….sa observam atent miscarea din jurul nostru….Sa ,,vedem cu ochii mintii visele ” si ele vor deveni realitati ….Spuneti ca ati trait intr-un colt de Rai…..Cine va oprit sau cine va opreste sa va construiti coltul dvs. de Rai…????Traiti in trecut , cand prezentul e Acum -Aici….In momentele de cumpana va refugiati in amintiri….Nu asta e calea…. Sotia mea se duce zilnic printre florile ei dragi , vorbeste cu ele….si ma credeti sau nu ele raspund….Ma rog in felul lor ,dar o fac.
Prin natura serviciului eu am perioade de absenta din acest Colt de Rai….dar cand sunt Acasa sunt doar Acasa…..Am un catel si o pisica , asta pentru a fi coplecta imaginea…Acestea sunt animale iubite , membri ai familiei cu drepturi depline la fel ca cei doi copiii.
Raiul sau Iadul….???? De tine depinde omule ce alegi sa traiesti Acum si Aici…pe acest Pamant. Nu exista nici o pedeapsa ,,dincolo”.
Doar o mare parere de rau cand fiecare va constata ca viata a trait-o degeaba….Repetarea , iar si iar pana vom intelege scopul vieti noastre trecatoare pe acest pamant .
Un weekend placut.
Buna ziua Vali,
acela este un titlul de carte.Ca sa-ti faci o impresie a ce cred eu trebuie sa citesti cartea,chiar ambele carti recomandate.Si apoi sa-ti spun eu personal ce cred despre Dumnezeu sau despre ceia ce citesc pe diferite site-uri sau bloguri.Cele doua bloguri date ca exemplu sunt caracterizate prin informatii alternative si mai ales la David Icke,aceste informatii sunt si verificate.Dar eu sunt totusi genul de fiinta care nu crede orice se vinde pe piata informatica la acest moment al vremii in care traim.
In ce priveste buna mea dispozitie…am ajuns sa inteleg perfect ce vor sa ne spuna anumiti ganditori ,ca bucuria este in interiorul nostru si ceia ce numim a ne bucura din cauze externe,este o bucurie falsa,temporara.Asa se face ca privind filme,citind anecdote,glume ,comedii sau ori si ce m-ar face sa rad,sunt bucurii care ma incanta,nu sunt de piatra sau nesimtitoare,dar ceia ce se manifesta in lume acum,nu ma lasa indiferenta.Unii pe aici,in comentarii,vorbesc si isi spun ca sunt empatici.Ce oare inseamna a fi empatic?A simti ce simte cel de langa tine sau din preajma ta.Un exemplu din ceia ce se spune a se sti despre Iisus.A simtit durerea lumii….adica era empatic.Da,empatia se manifesta si simtind bucuria altora,sa fie o bucurie autentica,nu doar a rade din diferite cauze externe.
Una peste alta Vali,mi-am inceput comentariul a spune ca inteleg nevoia oamenilor de a se relaxa,dar la fel ca Razvan,am venit si eu cu o intrebare-doua.Suntem intoxicati de occidentalism.N-o fi rau,dar nici bine.Citez aici o scriitoare americana,Barbara Hand Clow,care spune intr-una din cartile ei:”americanismul este o plaga si ,din pacate,aceasta plaga se raspandeste pe tot globul.”Eu am marit un pic aria ,am facut referire la tot ce raspandeste occidentalismul.Cu alte ocazii poate mai lungim discutia,dar acum ,da,este sfarsit de sapatamana,bucurati-va fara a aparea ceva sa va intristeze.Multe bucurii si sanatate,Sefora
Consider ca aceasta realizare costisitoare , din mai multe puncte de vedere, reprezinta o ” mini Lume ” Neinsufletita si ….atat . Ca raspuns la intrebarea finala , consider ca in cazul unui Atasament foarte puternic fata de realizarea vietii lor , cei doi frati vor fi in stare sa moara pentru ea . In cazul lipsei Atasamentului ,chiar in cazul distrugerii „mini Lumii ” lor, isi vor vedea de Viata lor in continuare , nu vor avea Resentimente ,Nu vor Ura (scuze draga Aurel ca am scris cu” a ” in loc de „a” cu „caciulita”) si ,in timp ….nu se vor imbolnavi (de multe ori incurabil) . Alegerea este a Lor.
Recunosc că ai dreptate! Singura dependență sănătoasă este de Sinele superior, adică să nu uiți cine ești și cât spațiu ești. Scena veșnică în care tot ce e temporar vine și pleacă. Dacă nu te agăți de nimic faci ca și când n-ai face, exiști ca și când n-ai exista. Conștiința în care toți ne scăldăm îmi va oferi spontan ce trebuie să știu și să fac la momentul prezent continuu. Liniștea și nimicul din care răsar toate. M-aș bucura să-mi spună într-o zi cineva: ,,ești un nimic!”
Mulțumesc pentru refresh!
Esti un nimic! Si…cine zice,ala e !
Ti-am (mi-am) zis-o!
:Pleasure:
Razvan, spune-mi te rog, am cumva interdictie pe site-ul tau? Vad ca nu am inca verde la comentariul meu… Macar sa stiu o treaba.
Buna seara,
Evident nu aveti restrictie. Va zic acum bine ati venit. Comentariul dvs. a fost retinut de server pentru moderare.
Este o procedura automata de securitate. In mod normal, de acum inainte nu ar mai trebui sa aveti probleme in a posta comentarii.
O seara minunata!
La final voi pune o întrebare pentru cei care au citit articolul nostru “Ești gata să mori pentru credința ta?”: Dacă unul dintre acești frați ar vedea că un grup de huligani înarmați doresc să dea foc acestei lumi miniaturale, ar apăra-o cu prețul vieții, sau ar fugi? Și-ar da el viața pentru ceea ce crede, pentru munca lui de o viață?
Frumusetea filmuletului e umbrita de afirmatia de mai sus. Era nevoie de asa ceva ?
Va doresc doar ganduri bune !
Cea mai fericită combinație posibilă – să faci tot ce îți place mai mult, să te joci și să și cîștigi. Spre asta ar trebui să tindem. Hai, nu fiți pesimiști și nu ridicați probleme inutile- de ce să mori pentru asta? Mai bine să trăiești…