Hoțul sfânt

Un hot, strecurat intr-o noapte in casa unui Brahman, incepuse sa rascoleasca prin cele mai tainice unghere in speranta ca va gasi aur sau niste bani. Dintr-o data, a auzit sunetulor unor voci alarmate si si-a dat seama ca servitorii se indreptau spre camera in care se gasea. Nu mai avea nici o scapare! Si totusi… Fara sa mai stea mult pe ganduri, si-a scos degraba hainele, le-a aruncat in foc si a adunat din camin niste cenusa cu care si-a frecat pielea, astfel incat sa arate precum un „sadhu,” un calugar ascetic. Dupa aceea, s-a asezat in mijlocul camerei in pozitia lotus. Nu a trecut mult timp si servitorii au dat navala in camera, inarmati pana in dinti cu bate si cutite.  Atunci cand l-au zarit, s-au inclinat cu totii, rostind: „Vai! Un sfant sadhu!”

Plini de respect, ei i-au atins picioarele, potrivit traditiei, si au iesit in graba sa il aduca pe stapanul casei. Brahmanul care locuia acolo i-a atins si el, cu umilint , picioarele si i-a cerut sa ramana cateva zile in casa lui. Hotul se straduia sa isi tina ochii inchisi, intrucat stia ca sfintii sadhu faceau intotdeuna lucru asta. Dupa ce a ramas singur in incapere, si-a ridicat cu prudenta pleoapele. „Si acum, ce voi face?” si-a spus el in gand. „Slava cerurilor ca m-au luat drept un om sfant.” Deodata, usa s-a deschis, iar Brahmanul si-a facut aparitia, aducand cu el o cununa de flori. Hotul si-a inchis pe data ochii, iar stapanul casei i-a asezat cununa in jurul gatului. Plin de piosenie, Brahmanul i-a atins din nou picioarele si i-a zis: „Iti multumesc de o mie de ori ca m-ai vizitat. Acum casa mea este binecuvantata.” „Vrei sa mai stai cateva zile?” „Ei bine, nu este chiar o idee proasta” si-a zis hotul, si a dat din cap afirmativ, fara a scoate vreun cuvant. Dupa o vreme a atipit, apoi s-a trezit, dar a ramasa in continuare amutit. La urma urmei, ce ar fi putut sa spuna? Tot ce stia era sa sparga incuietori si sa vanda bijuterii. Cu toate acestea, el si-a dat seama ca principala caracteristica a unui sfant era sa stea calm si sa taca chitic.

A doua zi, a cerut ceva de mancare si a continuat sa ramana in aceeasi pozitie timp de 3 saptamani. Oamenii ii aduceau flori si il cinsteau ca pe o fiinta divina. Dupa o vreme, hotul si-a zis : ” Hm, pana la urma nu este chiar atat de rau. Nu trebuie sa fac nimic, sa spun nimic, iar ei au impresia ca sunt cineva important.”

Cateva zile dupa aceea, a inceput sa simta cum se pogoara sfintenia asupra lui…

sursa: diane.ro