Bali – viața din adâncuri

Astăzi vom face o excursie în inima oceanului pentru a admira frumusețile naturii. Vom vedea forma de viață care mai de care mai ciudate. Pești și mii de specii de alge marine care uimesc și încântă. Călătoria noastră se va desfășura în împrejurimile insulei Bali. Totuși, înainte de a plonja în adâncuri să aruncăm o privire asupra acestei insule mirifice și a istoriei sale zbuciumate.

Bali este o insula mică, în estul insulei Java, la aprox 8 grade de ecuator, cu o suprafață de 5633 km², distanța cea mai mare fiind de 140 km în lungime, iar în lățime de 80 km.
Relieful este muntos, cu vârfuri care ating peste 2000 de metri în cazul lanțului muntos din centrul insulei, unde se află și vulcanul Agung (3142 m). Din cauza naturii vulcanice, fertilitatea este exceptională, iar irigațiile naturale provenite din acești munți, sub formă de cascade, ajută la agricultura în special la cultura orezului. Cele mai multe terase de plantații de orez sunt în centrul și sudul insulei. În nord se găsesc mari plantații de cafea. Există totuși și zone aride în jurul vulcanului Agung, iar peninsula Bukit și insula Nusa Penida sunt mai puțin cultivate și populate din cauza lipsei apei.
Bali este înconjurată la nord de Marea Java, iar la sud de Oceanul Indian, la vest de strâmtoarea Bali care face legătura cu insula Java, iar la est, de strâmtoarea Lombok, care face legătura cu insula Lombok.

Istoria

Se știe că Bali a fost populată încă din vremurile preistorice, dar dovada reală este dată de cele mai vechi unelte din piatră sau vasele din ceramică de la Cekik, datând de 3000 de ani. S-au mai găsit și alte piese indicând epoca bronzului în Bali și datând din anul 300 Î.Ch. Bali a trecut printr-o perioadă în care indienii au adus religia hindusă, dar o istorie scrisă despre această perioadă apare doar în secolul al IX-lea, sub forma unor inscripții Brahmi în piatră.

Între anii 1019 și 1042, regele Airlangga în vârstă de 16 ani a moștenit tronul unchiului său și a condus Java timp de 23 de ani, devenind unul dintre cei mai renumiți regi ai Javei. După ce a devenit rege, mama sa s-a recăsătorit în Bali și astfel Airlangga a devenit rege și în această insulă, aceste legături între cele două insule, Java și Bali, sunt pietrele memoriale găsite pe vulcanul Kawi, lângă Tampaksiring.

După moartea regelui Airlangga, Bali și-a recăpătat semi-independența. Două secole mai târziu, Kertanagara a devenit rege al dinastiei Singasari și a cucerit insula Bali în 1284, dar domnia lui a durat opt ani, până la asasinarea sa, iar regatul a căzut. Fiul său a intemeiat renumita dinastie Majapahit, iar Bali și-a recuperat autonomia proprie, sub conducerea dinastiei Pejeng, înflorind până în 1343 cand a fost din nou cucerită de către dinastia Majapahit, pe vremea aceea condusă de legendarul general Gajah Mada. Regele dinastiei Pejeng, Dalem Bedaulu, a fost înfrânt, iar Bali a revenit sub influența javaneză.

La sfârșitul secolului al XIV-lea Bali și-a mutat capitala la Gelge, actuala Klungkung, timp de două secole, timp în care fost și capitala unde regele Dewa Agung, (rege al insulei Bali), a avut resedința. Între timp, islamul a început să se răspândească în Java, iar dinastia Majapahit a căzut, dispersându-se în mai multe sultanate. Multe figuri de seamă ale societății javaneze s-au refugiat în Bali, printre care și preotul Niratha, care și-a adus aportul la religia din Bali.

Dinastia Gelgel în Bali, condusă de regele Dalem batur Enggong și-a extins teritoriile în est până la insula Lombok. Au început să apară actorii, muzicienii și dansatorii, în aceasta perioadă, insula intrând într-o dezvoltare explozivă în activitățile culturale.

Primii europeni care au pășit în Bali au fost marinarii olandezi în 1597. După ce și-au petrecut un timp în Bali, Cornelius Houtman, capitanul corabiei, s-a pregătit să plece de pe insulă dar cea mai mare parte a echipajului a refuzat să îl însoțească.

Oricum olandezii aveau să revină în Indonezia mai târziu, dar de data aceasta cu scopul de a o cuceri. Acest lucru s-a întamplat în 1894, când trupele olandeze au debarcat în insula Lombok (pe acea vreme înca sub dinastia Gelgel), și au promis suport militar rebelilor Sasak care erau împotriva regelui balinez. După lupte sângeroase, balinezii au fost înfrânți în insula Lombok. De fapt, înainte de a intra în Lombok, în 1846 alte trupe olandeze intră în nordul insulei Bali, cerând un teritoriu provizoriu pentru a-și putea așeza trupele militare. Dar după victoria din insula Lombok, trupele din nordul insulei Bali s-au alăturat, iar sudul insulei Bali nu a mai rezitat pentru mult timp.

În 1906 vapoarele de luptă olandeze au atacat Sanur, au înfrânt rezistența balineză și au ajuns până la 5 km de Dempasar. Pe data de 20 septembrie 1906, cei trei prinți ai Bandungului (sudul insulei Bali), au realizat că sunt în inferioritate numerică și înfrangerea este inevitabilă. Capitularea și exilul ar fi fost pentru rege și curtea regală, cea mai josnică înfrângere, astfel că aceștia au decis să sfârșească într-o luptă puputan – lupta până la moarte. Întâi au fost incendiate palatele, apoi, îmbrăcați în cele mai fine haine regale, purtând toate bijuteriile și accesoriile și pumnalele aurite keris, conduși de rege, familia regală, curtenii, nobilii și preoții au ieșit în fața trupelor olandeze, care bineînteles erau dotate cu arme de foc. Olandezii au implorat familia regală să se predea, astfel evitând un masacru, dar aceștia au pășit în continuare în lupta sinucigașă. În total, aproape 4000 de nobili și curteni și-au găsit moartea în acest puputan. Mai tarziu, olandezii cuceresc Tabanan și îl iau pe rege prizonier, dar acesta se sinucide, refuzând exilul.

Regatele Karangasem și Gianyar au capitulat deja olandezilor, dar au fost lăsate să își mai păstreze unele puteri, altele au fost cucerite, iar regii acestora au fost exilați. În final, regele Klungkung-ului a urmat exemplul regelui din Bandung, iar olandezii au avut de înfruntat din nou un puputan. Acesta a fost ultimul obstacol al olandezilor în cucerirea insulei Bali, aceasta devenind parte a Indiilor Estice Olandeze. Populația nu a avut mult de suferit, deoarece conducătorii coloniei au încurajat în continuare aspirațiile artistice balineze, iar acest tip de conducere a fost mai bine acceptată decat supunerea în fața unui rege. Colonia olandeză din Bali a fost de scurtă durată, până la venirea japonezilor în cel de-al doilea război mondial.
Independența

În 17 august 1945 după terminarea războiului, Soekarno a proclamat independența indoneziei, și a încercat să îi convingă pe olandezi că nu au de gând sa își recupereze insula. Dar grupurile rebelilor balinezi s-au revoltat, iar pe 20 noiembrie 1946, au început o luptă asemănătoare cu puputan-urile ce avuseseră loc cu o jumatate de secol în urmă, la Marga. Până la urmă, în 1949, olandezii au acceptat independența Indoneziei. Aeroportul din Dempasar, Ngurah Rai, a fost numit după liderul forțelor balineze de la Marga.

Sursa textului: Wikipedia.org