Într-un tren, care circulă prin Perth – Australia, un tânăr a reușit un lucru uimitor. I-a făcut pe călători să renunțe la statul cu ochii în telefoanele mobile și i-a trezit la viață. Cum a reușit să facă acest lucru? Foarte simplu, a spus câteva cuvinte și urmarea o veți vedea în clipul de mai jos.
„Doamnelor și domnilor, mi se pare mie sau acest tren aeste doar un tunel din care orice emoție lipsește?
Oamenii s-au oprit din a comunica unul cu altul.
Eu cred că viața poate fi mult mai interesantă decât este acum. Singura persoană care ne oprește în a avea un pic mai multă distracție, este chiar persoana noastră.
Deci, ce voi face eu?
Voi începe să dansez, iar oricare dintre dumneavoastră va dori să mi se alăture sunteți mai mult decât binevenit.”
Vizionare plăcută!
Cei ce au „apucat” inainte de 1989 va aduceti aminte de „ceaiurile” de sambata seara…mai ales cand se tineau la cineva care statea la curte….cand dansam de multe ori cateva generatii daca erau si parintii sau bunicii acasa pana dimineata ?? Intrau in jocul nostru si erau…cei mai buni DJ …avem amintiri cu prajiturele si sandvicele….si dans….asa am invatat toate stilurile….pe langa ce invatam la Casa de cultura, la Casa pionierilor si soimilor patriei – cursuri gratuite ….culmea e ca desi aparent nu aveam…ce avem azi…eram foarte dispusi a ne simti bine impreuna…Asa am stricat cateva perechi de pantofi rupandu-le tocurile sau tocindu-i…dar ce frumoase amintiri. Un timp le-am pastrat ca obiceiuri….pana cand …petrecerile acasa au devenit demodate…asa ca acum mai conversam pe …SMS sau FB cand si cand, mai mult in gand. Adica incet, incetisor, pe loc si deloc. Si atunci ne lipseau multe, dar nu cheful de a fi impreuna cu ce avem si ce putem…intotdeauna erau surprize. Deci let’s dance.
Cata dreptate aveti, doamna Luiza Bratu! Din pacate eu nu am prins acele vremuri, dar am mai auzit vorbindu-se despre ele. Astazi parca nu mai stim sa traim, sa simtim, sa ne bucuram unul de celalalt…
Asa este , cate mese si petreceri ,cum ne adunam cu toti prietenii iar noi gospodinele ne intreceam in aperetive,dulciuri ,fripturi … si multe altele . Acum stam ascunsi si facem comentarii,socializam dar daca ar fi sa ne intalnim …. vai ce retinere . Oare cine mai da o masa acasa ? cine mai serbeaza onomastica ori ziua de nastere la serviciu ,impreuna cu colegii ? Ce mese ce pregatiri ? na ca asta este deja nostalgie , dar de vina este doamna Luiza Bratu ,care mi-a rascolit amintirile .
Având în vedere noile reglementări cu privire la protecția datelor cu caracter personal, introduse prin Regulamentul UE 2016/679, ce reprezintă baza legislației privind prelucrarea datelor cu caracter personal și a protecției acestor date, pentru statele membre UE și care sunt aplicabile începând cu 25 mai 2018, dorim să reconfirmăm angajamentul nostru pentru transparența și legalitatea cu care operăm datele personale ce ni le încredințezi.
Acest lucru înseamna că, pentru a vizita site-ul nostru, trebuie să avem acordul tău explicit.
În acest scop, apăsând butonul de mai jos vei găsi elementele principale pe care considerăm că este util să le cunoști pe această temă, în calitate de „persoană vizată”.
Informarea completă privind prelucrarea datelor cu caracter personal
În informare vei găsi răspunsuri la întrebările:
1. Ce înseamnă prelucrarea datelor?
2. Ce date cu caracter personal prelucrăm?
3. În ce scopuri prelucram datele personale?
4. Ce se întamplă dacă nu dorești ca datele cu caracter personal să fie prelucrate?
5. Către cine pot fi transmise datele cu caracter personal?
6. Se pot transmite datele în afara țării?
7. Care sunt drepturile tale privind protecția datelor personale?
8. Cât timp sunt prelucrate datele personale de către Mediafax Group?
Pentru orice cerere, solicitare de informare sau sesizare cu privire la exercitarea drepturilor tale, inclusiv în eventualitatea în care dorești să îți retragi acordul cu privire la prelucrarea datelor în scop de marketing sau cu privire la interogarea bazei de date, poți să ne contactezi folosind următoarele metode de comunicare:
Menționăm ca informațiile prezentate mai sus vor fi permanent la dispozitia ta, în format actualizat, pe website-ul filedelumina.ro.
Echipa File de Lumina
NOTE: These settings will only apply to the browser and device you are currently using.
Acest site utilizează cookie-uri
Folosim cookie-uri doar pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră, pentru a analiza traficul și pentru a evita atacurile informatice.
Nu oferim nici partenerilor noștri, nici altor rețele de socializare datele dumneavoastră cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.
De asemenea, newsletterul nostru se bazeaza pe grupul Yahoo File de Lumina. Abonarea, dezabonarea sau modificarea datelor dumneavoastra pot fi gestionate de dumneavoastra direct din cadrul Grupului. Va rugam sa va conectati la Grupul Yahoo FileDeLumina pentru cazul in care doriti sa va stergeti din lista celor care primesc Newsletterul.
Minunat mesaj..!!! Demn de luat aminte..!!! Multumim..!!!
Cei ce au „apucat” inainte de 1989 va aduceti aminte de „ceaiurile” de sambata seara…mai ales cand se tineau la cineva care statea la curte….cand dansam de multe ori cateva generatii daca erau si parintii sau bunicii acasa pana dimineata ?? Intrau in jocul nostru si erau…cei mai buni DJ …avem amintiri cu prajiturele si sandvicele….si dans….asa am invatat toate stilurile….pe langa ce invatam la Casa de cultura, la Casa pionierilor si soimilor patriei – cursuri gratuite ….culmea e ca desi aparent nu aveam…ce avem azi…eram foarte dispusi a ne simti bine impreuna…Asa am stricat cateva perechi de pantofi rupandu-le tocurile sau tocindu-i…dar ce frumoase amintiri. Un timp le-am pastrat ca obiceiuri….pana cand …petrecerile acasa au devenit demodate…asa ca acum mai conversam pe …SMS sau FB cand si cand, mai mult in gand. Adica incet, incetisor, pe loc si deloc. Si atunci ne lipseau multe, dar nu cheful de a fi impreuna cu ce avem si ce putem…intotdeauna erau surprize. Deci let’s dance.
Cata dreptate aveti, doamna Luiza Bratu! Din pacate eu nu am prins acele vremuri, dar am mai auzit vorbindu-se despre ele. Astazi parca nu mai stim sa traim, sa simtim, sa ne bucuram unul de celalalt…
Asa este , cate mese si petreceri ,cum ne adunam cu toti prietenii iar noi gospodinele ne intreceam in aperetive,dulciuri ,fripturi … si multe altele . Acum stam ascunsi si facem comentarii,socializam dar daca ar fi sa ne intalnim …. vai ce retinere . Oare cine mai da o masa acasa ? cine mai serbeaza onomastica ori ziua de nastere la serviciu ,impreuna cu colegii ? Ce mese ce pregatiri ? na ca asta este deja nostalgie , dar de vina este doamna Luiza Bratu ,care mi-a rascolit amintirile .