skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Cântecele lui Erick Berglund

 

Scriu astăzi cu emoţie, căci mă aflu încă sub presiunea unei pierderi, a pierderii unui drag prieten, un om care are sute de prieteni în Romania, Erik Berglund. El cânta la harpă şi le cânta îngerilor, iar copiii îi puteau vedea uneori pe îngeraşi jucându-se pe strunele harpei sale. A fost un vindecător de suflete, care nu şi-a putut vindeca propriul trup – sau poate nu a vrut! Emoţia pierderii unei fiinţe dragi pare să ne reîntoarcă la emoţia pierderii tuturor oamenilor dragi, pare să aducă la suprafaţa conştienţei, durerile de pierdere din trecut, să le aline, în acelaşi timp şi să ne ajute să înţelegem diferit acest moment, această clipă a despărţirii. Am simţit că până şi despărţirea ultimă poate fi vindecătoare, că vindecătorul e acolo, în cel pierdut, că-n clipa aceea el ne inspiră să percepem iubirea dintre lacrimi şi printre ele. Vălul ce pare să ne despartă trupurile, vălul materiei, ce ne îmbracă în timpul vieţii noastre pe Pământ, pare să dispară în interior, în adâncul sufletului, acolo unde despărţirea nu este posibilă, acolo unde putem simţi fiinţa plină de iubire şi eliberată de suferinţă, pe care o credem “pierdută”!

N-am scris niciodată despre “momentul plecării din lume”, deşi atât de mulţi oameni ar avea nevoie, poate, să simtă, să înţeleagă, să se împace cu existenţa, care nu are încotro şi ne pune în faţa acestui zid dureros al experienţei vieţii – pierderea unei fiinţe iubite. Oare ne predau “o lecţie” de viaţă, cei ce pleacă de lângă noi, oare ne spun fără cuvinte ceva special, ceva ce ne-ar ajuta să păşim prin viaţă diferit, poate mai frumos, poate cu mai multă dragoste? Aş zice că “da”; aş zice că toţi cei ce pleacă, toţi cei iubiţi de noi sunt “vindecătorii” noştri. Noi nu plângem ce simt şi trăiesc ei, căci nu avem nici cea mai mică idee despre acea trăire; în noi năvălesc din subconştient, propriile noastre emoţii de pierdere. Viaţa ne răneşte, atunci când ne separăm de iubiţi sau de iubite, viaţa ne face să simţim durerea de a fi fost abandonaţi, părăsiţi de oamenii apropiaţi. Şiraguri de pierderi ne-au trecut prin suflete şi, adesea, noi am ascuns durerea aceea, am pus-o într-un colţ întunecat al fiinţei, de teamă să nu ne doară grav şi ireparabil. Fiecare pierdere, fiecare părăsire, fiecare sentiment de a nu fi fost iubiţi destul, se pot întoarce la suprafaţa conştienţei în clipa în care… ne despărţim de cineva drag şi se întorc sub forma emoţiilor dureroase, care ne forţează să le acceptăm ca parte firească a existenţei. Aceasta este vindecarea profundă, pe care ne-o dăruieşte fiecare fiinţă iubită ce ne părăseşte: sufletul se întâlneşte cu celălalt, într-o stare de iubire fără condiţii, în deplină iertare, în tăcerea adâncă a minţii, care nu mai poate judeca, nu mai poate blama, nu mai poate ataca şi intoxica sufletul. Când mintea tace, sufletul vorbeşte, iar lacrimile ce ne pot curge pe obraji, necontenit, nu sunt altceva decât semnul vindecării, semnul eliberării de durere şi semnul reîntregirii sufletului nostru. Este momentul în care simţim şi ştim sigur că vălurile dintre lumi sunt aparenţe, iar cel pierdut e acolo, în lumina şi-n dragostea cea mai frumoasă, a inimii noastre!

Poate de aceea se spune că moartea e o idee. Poate de aceea se spune că suntem unul. Cei iubiţi continuă să existe; iată ceva frumos, o idee care ne poate mângâia, un gând ce ne poate ajuta să suportăm, să acceptăm şi să înţelegem această viaţă, să continuăm să trăim, în acelaşi timp, fiecare clipă, conştientizând cât este ea de preţioasă şi cât ar putea fi de frumoasă, dacă ne-am da voie să fim prezenţi, cu adevărat, în ea. Cei ce pleacă ne spun, în acelaşi timp, că noi am rămas aici încă! Suntem aici şi acum, iar ceea ce contează, ceea ce ne aduce vindecare, este conştienţa prezenţei noastre şi a puterii de a ne oferi mai multă bucurie, mai multă iubire, chiar acum. Poate că lucrurile lumii, care ne absorb cu atâta grabă, nu sunt mai mult decât lucruri şi trebuie să ne amintim asta, pentru ca lupta noastră pentru ele să nu ne mai tulbure, ireversibil. “Vindecătorii care pleacă din lume” (precum Erik, precum fiecare fiinţă dragă nouă) ne reamintesc mereu şi mereu să iubim acum, să mângâiem acum, să fim lângă cei vii şi cu ei, să le spunem cuvinte frumoase şi să-i ţinem de mână, la bine şi la greu! Pentru aceasta le mulţumim tuturor celor ce ne iubesc atât de mult, chiar şi în acea clipă în care pleacă pentru totdeauna!

Autor text: Maria Timuc, Jurnalul National

Realizare clip: http://graficadesign.ro

Comentarii (10)
  1. Cum ai putea sa dai un calificativ muzicii pe care ingerii o canta?
    Cum ai putea sa descrii mangaierea unei inger?
    Cum ai putea descrie iubirea adevarata si neconditionata?
    Cu un singur nume…ERICK BERGLUND.
    Sunt sigura ca acum are un concert in fata Tatalui Ceresc.
    Iubirea infinita este vesnic impreuna cu Erick. Amin

     
  2. Nimic nu este intamplator…Astazi m-am convins…Acest articol ,a fost pentru mine un semn Divin…Oamenii care-si traiesc viata pentru a Darui Iubire si Speranta semenilor lor ,devin Ingeri inainte sa paraseasca aceasta Lume …Ei pleaca Dincolo ,pentru a-si continua Misiunea inceputa aici pe Pamant …ERIK BERGLUND …nu a ..murit,,… Ne daruieste in continuare iubirea de care noi avem atata nevoie …Ce-i pasa ..ca inca nu am invatat sa primim acea Iubire Neconditionata .!..Canta ,din ceruri …inconjurat de Ingeri …Viata este atat de pretioasa !…Doamne ,da-mi puterea sa mi-o traiesc in Pace ,Iubire si Armonie in sufletul meu ! Mutumesc ,Maria Timuc..Multumesc ,Razvan…Multumesc ,File de Lumina ! Va doresc o seara minunata ! :)

     
  3. Un pios omagiu , Ingerului cu Chip de 0m -Erik , ce ne-a transmis prin muzica sa ,Vibratia Armoniei Divinitatii . Recunostinta si apreciere Mesagerului Divinitatii -Maria Timuc , ce prin cuvintele sale ne indruma sa ne gasim Calea spre Divinitatea din Tot si Toate . Multumiri din inima unui ” Proiector ” de Lumina -Razvan pentru aceste File de Lumina , ce ne ajuta ,sa ne regasim Sinele Propriu.. Un gand curat tuturor ce rasfoiesc aceste File.

     
  4. Harpa este unul dintre cele mai vechi instrumente de cantat ale lumii alaturi de tobe si fluiere. Harpa este mama pianului dar sunetele ei sunt inconfundabile. Ca sa poti canta iti trebuie imaginatie si daruire de multe ori abstracta. Doua concerte nu sunt identice deoarece un mm mai sus sau mai jos pe o singura coarda insemna alt sunet. Concertele lui Eric erau unice ele fiind adresate tutoror fiintelor ca un omagiu adus vietii. Cand te simti singur asculta-l si s-ar putea sa iti dai semana ca ai un univers pentru tine la dispozitie sa te imbratiseze cu drag. Eric traia intens cand canta. Se poate spune ca atunci traia in plenitudinea lui daruind oamenilor toata frumusetea sufletului si a maiestriei sale. In rest traia in realitatea pe care nu o intelegea pentru ca nu canta pentru bani sau pentru onoruri. Canta pentru toata lumea intelegand ca are un DAR de daruit pe care doar el il avea si cu care s-a nascut pentru a fi daruit. De-a lungul timpului sunt multi oameni care si-au daruit talentul arzand ca o lumanare pana la ultima picatuta de ceara – totul pentru oameni si minimal pentru ei. Dar ei sunt cei ce au facut progresul in civilizatie si umanitate , ceilalti au bani si uitare. Exista un pret pe care toti il platim pentru a fi noi insine. El a inteles cine e si ce are de daruit si cu ce pret personal a platit. Dar cu siguranta desi muritor ca om el va fi nemuritor prin opera ramasa. Poate de dincolo de timp muzica sa va vindeca suflete si trupuri pentru care ii suntem recunoscatori. Este acum la noi Festivalul George Enescu – alt om si alta opera de care ne bucuram ca a fost un roman in toate trairile si opera sa. Nici viata lui nu a fost roz dar muzica lui ne incanta in continuare daruindu-le tristetea si bucuria de a fi roman. A transpus in muzica culta toate baladele si cantecele traditonale romanesti care l-au impresionat profund. Muzica sufletului romanesc a devenit muzica universala – asa cum si Eric apartine tuturor timpurilor si tuturor fiintelor. Omagiu adus unui OM.

     
  5. Scuze pentru eventualele greseli se pare ca nu am scapat de virusul vitezei sau virusul calculatorului.

     
  6. Foarte frumos. Am pierdut persoane dragi si asa este am plans pentru mine. Dar Dumnezeu nu m-a lasat acolo, mi-a intans mana cu iubire prin Fiul Lui Iisus si cu blandete m-a ridicat si mi-a trimis multe minuni. Ascult aceasta muzica si inima mea se umple de bucurie. Multumesc pentru acest moment.

     
  7. ERIK BERGLUND…acest nume imi circula necontenit prin cap de cand el a plecat.Toate meditatiile mele inregistrate sunt pe muzica lui, asa ca zilnic este cu mine.Majoritatea meditatiilor de grup pe care le tin au ca fundal muzica lui Erik ,asa ca el este acolo prin ea,prin toata acea incarcatura plina de emotie si iubire.Ieri mi-a aparut in meditatie fiind mult mai inalt si mult mai plin de lumina.Mesajul ce l-am primit este strict personal,dar un singur lucru pot mentiona.M-am linistit …si m-am lasat puratata doar de acea experienta.Mintea ar fi incercat sa imi sugereze tot felul de lucruri ,dar am dat totul la o parte si m-am concentrat pe toata iubirea ce se revarsa dinspre Erik spre mine.Nu stiu cat a durat tot acest dar ce mi l-a adus ,pot spune ca ma simt impacata cu mine si cu plecarea lui.Apoi ca puzzel-ul sa fie complet aseara l-am visat ,mi-a lasat niste bani si actul lui de identitate.Inca nu stiu exact ce reprezinta toate astea, cert este ca gandindu-ma la acei bani gandul ce a venit cu ei este ca Erik deja ne ajuta de acolo si asa cum ne invata sa materializam si in acest plan fizic acum ne sustine ,ne ajuta si ne invata mult mai mult de acolo.Sincera sa fiu chiar inainte sa scriu am primit un telefon prin care recuperez niste bani care nu stiam daca sau cand ii voi mai primi.CIUDAT,COINCIDENTA?!!..nuuuu…sunt ferm convinsa ca Erik are o contributie si mai stiu cu tarie ca singura lui dorinta palpabila sa ii spunem asa este aceea de a ajuta neconditionat,mai ales acum cand nu mai este ingradit de nici un fel de limitare fizica. Cat despre actul lui de identitate ce mi l-a dat mie am sa aflu ce reprezinta atunci cand va veni momentul potrivit.Dragii mei atat va spun ca Erik a fost ,este si va fi cu noi …odata prin muzica si invataturile care ni le-a lasat ,dar mai ales prin iubirea ce ne leaga unii de altii.Am plans si am simtit durerea plecarii lui la acest nivel,dar acum simt binecuvantarea iubirii si a vindecarii ce imi vin prin sufletul lui si ce se revarsa asupra noastra a tuturor.
    Te iubesc Erick si iti sunt profund recunoscatoare pentru tot ceea ce mi-ai daruit atat mie cat si tarii mele.
    Andreea Olimpia

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Back To Top