Tezaurele din pustiul Gobi

Daca multe din vestigiile civilizatiei egiptene sunt ingropate inca in nisipul desertului, in pustiul Gobi exista o civilizatie intreaga care asteapta sa fie scoasa la suprafata. Calugarii tibetani, dar si celebrul medium Edgar Cayce, afirma ca sub stepele mongolilor de astazi se ascunde chiar civilizatia atlantilor

Arheologie in nisip

In lucrarea sa intitulata „Intalniri cu oameni remarcabili”, care a fost si ecranizata, autorul francez Georges Gurdjieff relateaza calatoria pe care a facut-o in Asia Centrala, cu putin timp inainte de cel de-al doilea razboi mondial. In ceea ce priveste desertul Gobi, el afirma: „Dupa ce am plecat din Taskent, am ajuns la F., o mica localitate la limita desertului Gobi. Ne-am imprietenit repede cu locuitorii si acestia au inceput in scurt timp sa ne dezvaluie tot felul de credinte legate de zona in care traiau. Majoritatea relatarilor afirma ca multe sate, ba chiar orase intregi, erau ingropate sub nisipuri, impreuna cu nenumarate comori care au apartinut popoarelor ce au locuit in aceasta regiune, candva foarte prospera. Locul exact unde se afla toate acele comori era cunoscut de cativa oameni batrani, dar care nu voiau sa vorbeasca. Era un secret care se transmitea prin mostenire, sub juramant, si oricine il trada era pedepsit aspru”.
Gurdjieff nu este singurul calator occidental care povesteste astfel de legende, auzite chiar de la locuitorii din zona. Niste legende cat se poate de adevarate, se pare, pentru ca localnicii pareau sa cunoasca precis locurile unde astfel de vestigii puteau fi gasite, pazind insa cu sfintenie acest secret fata de orice strain. Existenta unei civilizatii foarte vechi intr-o regiune care astazi este doar un desert nu are nimic surprinzator in materie de arheologie. Dar spre deosebire de Mesopotamia sau de Egipt, daca o astfel de civilizatie a putut exista pe locul unde astazi se afla desertul Gobi, vestigiile sale trebuie sa fie ingropate foarte adanc sub pamant. Arheologii europeni nu au avut niciodata acces la aceste secrete mongole. Sansa i-a suras, insa, unui american, care relateaza, intr-una din lucrarile sale, sapaturile pe care le-a intreprins pana la 30 de metri adancime, sub nisipurile din Gobi.

Tablitele misterioase

In 1893, un american pe nume Baird Spalding intreprinde, impreuna cu alti zece oameni de stiinta, o calatorie prin India, Tibet si Himalaya, cu scopul de a compara realitatile spirituale din aceste tari. Aceasta aventura s-a dovedit a fi nu doar initiatica, ci si rodnica, Spalding facandu-se recunoscut, mai apoi, prin intermediul unei lucrari de referinta din literatura esoterica, „Viata maestrilor”.

In timp ce statea in Tibet la manastirea lui Dalai-Lama, el a auzit vorbindu-se despre niste arhive extrem de vechi, pastrate in temple special construite pentru a le adaposti. Dupa multe insistente, a avut pana la urma acces la unele dintre ele. „Cand am ajuns la fata locului, am ramas pur si simplu inmarmuriti. Erau acolo mii de tablite de argila cu inscriptii necunoscute si alte documente gravate pe alama si pe bronz, precum si alte tablite mai mici, din marmura alba, cizelate intr-un mod magnific”. Preotii lama i-au spus ceea ce stiau despre originea acelor tablite. „Sustineau ca unele dintre ele dateaza inca de pe vremea venirii pe pamant a oamenilor civilizati si ca provin din Pamantul Matern. Au apartinut initial naacalilor sau „fratilor sfinti” care au aparut in Birmania si i-au civilizat pe nagasi. Ele par sa dovedeasca ca stramosii acestor oameni erau autorii cartii „Surya Siddharta” (cea mai veche carte de astronomie cunoscuta pana in zilele noastre) si a „vedelor” primitive. Preotii lama spuneau ca toate acele obiecte aveau cam 45.000 de ani vechime, datare care s-a dovedit a fi conforma cu o cronologie globala in ceea ce priveste civilizatiile foarte vechi, prediluviene.”
„Pamantul Matern” evocat se va dovedi a fi Atlantida, dupa cum afirma insusi B. Spalding. „Mai multe dintre documentele din temple au fost copiate chiar din aceleasi surse ca si arhivele babiloniene si aduse aici in vederea pastrarii lor. Aceste documente primitive dateaza de pe vremea lui Osiris si a Atlantidei”. Dupa ce a consultat aceste tablite, arheologul american a ajuns la concluzia urmatoare: „Tipul tablitelor si metoda folosita pentru a le data par sa indice faptul ca au fost descoperite chiar la inceputul existentei Atlantidei. Aceasta e si parerea preotilor lama, pe care i-am intalnit si care au afirmat fara dubii: am examinat diverse tablite din manastirea noastra si am constatat ca ele se refereau cu toate la civilizatia antica din desertul Gobi. Avem convingerea ca toate civilizatiile si credintele religioase provin dintr-o sursa unica. Nu cunoastem nici originea si nici datarea acestor tablite, dar avem convingerea ca ele reproduc gandurile unui popor care a trait acum multe mii de ani”.

O civilizatie distrusa de un cataclism

Civilizatia antica din Gobi este o realitate indubitabila in relatarile preotilor lama, atunci cand acestia le povestesc calatorilor straini despre istoria podisului mongol. „Oamenii pe care ii vedeti sunt urmasii unui popor mare si prosper. Stramosii lor locuiau in aceasta tara pe vremea cand era infloritoare. Ei practicau stiintele si artele, isi cunosteau originea neterestra si puterea pe care o aveau”.

Mai apoi, preotii lama vorbesc despre o era a decadentei si despre un cataclism care a distrus tara, din care au scapat doar oamenii care traiau in munti, izolati. Acestia s-au grupat mai apoi in comunitati „din care au iesit toate rasele europene”, pe care le putem identifica cu rasele indo-ariene sau indo-europene, cu pielea de culoare alba.
Evocarea unui cataclism urias, de ordin geologic, poate explica cum o regiune fertila s-a putut transforma intr-un desert. „Regiunea in care ne aflam (Tibetul) si cea a desertului Gobi au fost decupate si ridicate pana la o altitudine la care nimic nu mai crestea”. Ea corespunde unei recente intelegeri a istoriei geologice a Asiei si a lantului himalayan, conform careia ultima inaltare a acestor munti este mult mai recenta decat afirma geologii, ea petrecandu-se intr-o perioada in care marile civilizatii existau deja. La fel s-a intamplat si in America de Sud. Zona incasa Tiahuanaco a suferit un cataclism geologic care a provocat inaltarea tarzie a Anzilor Cordilieri, acum doar 13.000 de ani, transformand, brusc, zonele cultivate in niste terase sterpe, aflate la o altitudine de 4000 de metri, unde nu creste nimic.
Aceasta corectare a cronologiei Pamantului o acrediteaza datele furnizate de catre tibetani, in legatura cu epoca civilizatiei din Gobi. Conform documentelor aflate in posesia preotilor lama, ea ar corespunde fostului imperiu uigur, care acoperea partea majora a Asiei, pana la tarmurile mediteraneene actuale. Despre acest imperiu se spune ca era o colonie a Pamantului Matern, adica Atlantida.

Mumiile cu masti de aur

Acea civilizatie ar fi construit trei orase, pe care hartile le localizeaza exact in actualul desert Gobi. In iunie 1895, Spalding a organizat o expeditie arheologica impreuna cu alti colegi americani, avandu-i pe preotii lama drept ghizi, precum si pe alti tibetani.
Tezaurele din pustiul Gobi
Sapaturi arheologice in desertul Gobi

Expeditia era compusa in total din 30 de persoane, cu trei echipe de sapaturi. Pe 30 iunie, ea a ajuns la fata locului si a inceput lucrul la un prim put. Dupa ce a dat de zidurile unei vechi cladiri, Spalding a declarat: „Am sapat pana la 30 de metri, pentru a avea acces la o sala mare, unde am gasit niste mumii cu fata acoperita de o masca de aur. Pe langa ele erau foarte multe statui de aur, de argint, de bronz si de argila, toate sculptate intr-un mod magnific”.
Echipele de sapaturi au ajuns la alte camere subterane, descoperind astfel ca acest prim sit corespundea celei mai mari si celei mai vechi dintre cele trei orase si ca era plin de comori. Acestea erau foarte ravnite de bandele de hoti care la vremea respectiva parcurgeau in mod frecvent desertul, in cautarea de vestigii arheologice. Spalding povesteste cum baza sa a fost atacata de astfel de banditi. Dupa spusele lui, greu de crezut, el si tovarasii sai au scapat doar datorita interventiei unor umbre bizare, in forma de cai, niste proiectii imaginare ale preotilor lama, dupa cum i-a spus unul dintre ei mai tarziu. Dupa ce a sapat in toate cele trei situri, descoperind de fiecare data vestigii ale unor constructii foarte importante, Spalding a avut, in sfarsit, dovada existentei acelei civilizatii antice in desertul Gobi.

O lume de basm

Conform arhivelor de care dispun tibetanii, orasele subterane din Gobi au fost fondate acum 200.000 de ani, de catre colonizatori veniti din vest.

Aceasta civilizatie pare sa fi fost mai prospera si mai fastuoasa decat Egiptul. Aurul se gasea peste tot din abundenta si era manufacturat. O astfel de societate nu era guvernata de catre conducatori, ci functiona ca o veritabila democratie, sau mai ales autocratie. „Guvernarea le era conferita unor consilii care erau alese de catre popor. Nu erau promulgate nici legi si nici reguli pentru conduita indivizilor. Fiecare isi dadea seama de propria sa identitate si traia conform unei legi universale, care guverna acea identitate. Legile omenesti erau inutile”. Acea societate avea niste baze spirituale pe care nu ni le putem imagina. „Templele nu serveau drept loc de adoratie, ci de discutie despre subiectele stiintifice cele mai profunde. Existenta cotidiana a locuitorilor era dedicata intotdeauna cauzei vietii. Aceasta a durat pana in ziua in care niste indivizi au inceput sa devieze si unul dintre ei s-a instaurat drept rege si dictator. In clipa aceea au aparut soldatii si oamenii saraci…”.
Aceasta descriere idilica a unei perioade de aur pare sa iasa direct dintr-un basm, fara speranta de a putea corespunde unei realitati istorice. Cu toate acestea, o alta sursa de investigatii, cu totul independenta si straina de cunostintele preotilor lama tibetani, ne descrie exact aceeasi societate antica. Este vorba despre investigatiile mediumului american Edgar Cayce.

Confirmarile lui Edgar Cayce

Conform celebrului medium Edgar Cayce, civilizatia din Gobi, la fel ca si cea din Indochina, a fost fondata de catre lemurieni. Este adevarat faptul ca fostul continent Mu, scufundat in urma unui cataclism, ingloba partea de sud-est din Asia. Nu este insa imposibil sa crezi ca aceste doua civilizatii antice asiatice reprezentau o suprapunere a doua curente, unul venind din Lemuria, iar celalalt din Atlantida. Ceea ce este frapant este similitudinea dintre descrierea lui Edgar Cayce si cea a tibetanilor, in ceea ce priveste fosta tara din desertul Gobi. „Acea tara ajunsese la ceea ce in zilele noastre numim un nivel foarte inalt de dezvoltare”, spune Cayce.

Ceea ce reiese cel mai des din viziunile mediumului este abundenta aurului, existenta unui oras al aurului, a unui templu al aurului, mult mai multa bogatie decat in Atlantida sau Egipt. Aceasta civilizatie preistorica a atins un nivel de rafinament moral si material foarte inalt, o societate fara clase, cu adevarat democratica, cu cetateni care se auto-guvernau, fara a avea nevoie de conducatori sau de preoti. Aceasta societate practica, de asemeni, egalitatea intre sexe, cat si monogamia. Toata lumea muncea si primea drept salariu pe o zi o piesa de aur de forma patrata, cu o gaura in mijloc (la fel ca vechile monede chinezesti). Viziunile lui Cayce au dezvaluit la un moment dat o decadenta a acestui sistem egalitar, cu aparitia claselor sociale, dar si cu inaintarea devastatoare a nisipurilor spre oras. Aceasta coincidenta nesperata intre doua surse de informatie radical diferite, calugarii tibetani si Edgar Cayce, duc la o viziune preistorica noua. Nu numai existenta unor civilizatii avansate foarte vechi se vede confirmata prin surse diferite, ba chiar si prin dovezi arheologice, dar chiar si opiniile acreditate in prezent despre evolutia umanitatii ar trebui revizuite. Este foarte posibil ca ea sa fi cunoscut o perioada de aur, inainte de a regresa, intrand in epoca fierului, atat de intunecata…

Text: Formula AS