skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro
Economisiți Mâine Pentru Mâine

Economisiți mâine pentru mâine

 

Este ușor să spui că vei economisi bani săptămâna viitoare sau anul viitor, însă cum este să începi să faci economii chiar acum? Economistul Shlomo Benartzi spune că acesta este cel mai mare obstacol în calea realizării unor economii suficiente pentru pensie. El arată câteva tipare comportamentale și ne oferă și posibile soluții. Chiar dacă sistemul din Romania nu oferă aceleași oprortunități ca cel din SUA, asta nu înseamnă că nu putem găsi soluții creative de a economisi, bazate pe ideile acestui economist. Spre exemplu, cei care se lasă de fumat pot plăti în continuare valoarea unui pachet de țigări pe zi într-un cont separat. Stilul lor de viață nu se va schimba, cheltuielile vor fi aceleași și plata se poate face automat din cardul lor în contul de economii printr-o simplă tranzactie cu repetare (disponibila chiar si online). Astfel, toti acei bani se vor strange, iar la pensie vor fi la dispozitia dumneavoastra (veti fi uimiti cand veti vedea ce sumă se poate acumula in acel cont in doar 10 ani de zile).
Acesta este doar un exemplu, însa, se pot imagina multe altele, astfel incat sa ne asiguram o batranete linistita.

Vă voi vorbi astăzi despre cum să economisim mai mult, dar nu azi, ci mâine. Voi vorbi despre cum să Economisim Mâine Mai Mult. Este un program pe care Richard Thaler de la Universitatea din Chicago şi cu mine l-am creat acum 15 ani. Programul, într-un fel, este un exemplu de comportament financiar pe steroizi – cum anume am putea folosi comportamentele financiare. Probabil vă întrebaţi, ce sunt comportamentele financiare? Aşadar, haideţi să ne gândim la modul în care ne administrăm banii. Să începem cu creditele ipotecare. Este un subiect destul de actual, cel puţin în Statele Unite. Mulţi oameni cumpără cea mai mare casă pe care şi-o permit, şi de fapt, puţin mai mare decât atât. Şi apoi trec prin executare silită. Apoi învinuiesc băncile că sunt băieţii răi care le-au acordat creditele.

Să ne gândim de asemenea la modul în care gestionăm riscurile – de exemplu, investirea în bursa de valori. Acum doi ani, acum trei ani, cam acum patru ani, bursa o ducea bine. Ne asumam riscuri, desigur. Apoi bursa de valori a început să aibă probleme şi ne trezim: „O-ooo”. Aceste pierderi se simt la nivel emoţional, se simt foarte diferit faţă de felul în care am crezut atunci când bursa era în creştere.” Probabil că nu facem o treabă foarte bună atunci când vine vorba de asumarea unui risc.

Câţi dintre voi aveţi iPhone-uri? E cineva? Grozav. Pun pariu că şi mai mulţi dintre voi vă asiguraţi iPhone-ul – implicit cumpăraţi asigurare prin garanţia extinsă: în caz că vă pierdeţi iPhone-ul, în caz că se întâmplă cine ştie ce? Câţi dintre voi aveţi copii? E cinveva? Ţineţi-vă mâinile sus dacă aveţi asigurare de viaţă suficientă. Văd multe mâini coborându-se. Aş putea preconiza, dacă sunteţi un eşantion reprezentativ, că şi mai mulţi dintre voi îşi asigură mai degrabă telefoanele decât vieţile, chiar şi atunci când aveţi copii. Nu ne descurcăm atât de bine când vine vorba de asigurare.

O familie americană obişnuită cheltuieşte 1,000 de dolari pe an pe loterie. Şi ştiu că sună nebuneşte. Câţi dintre voi cheltuiţi o mie de dolari în fiecare an pe loterie? Nimeni. Aşadar acest lucru ne spune că oamenii care nu se află în această cameră cheltuiesc mai mult de o mie de dolari pentru a aduce media la o mie. Oamenii cu venit scăzut cheltuiesc mult mai mult decât o mie de dolari pe loterie. Aşadar unde ne duce acest lucru? Nu ne descurcăm prea bine în gestionarea banilor.

Comportamentul financiar reprezintă o combinaţie între psihologie şi economie, în încercarea de a înţelege greşelile pe care le fac oamenii în privinţa banilor. Şi pot să stau aici pentru următoarele 12 minute şi 53 de secunde care mi-au rămas ca să râd de diversele moduri în care ne gestionăm banii, şi la sfârşit veţi întreba, „Cum putem ajuta oamenii?” Şi asupra acestui lucru vreau să mă concentrez astăzi. Cum anume putem să înţelegem ceva din greşelile pe care le fac oamenii, legate de bani, pentru ca apoi să transformăm provocările comportamentale în soluţii comportamentale? Şi astăzi vă voi vorbi despre cum să Economiseşti Mai Mult Mâine.

Vreau să abordez problema economiilor. Avem pe ecran un eşantion reprezentativ de 100 de americani. Le vom analiza comporamentul la economisire. Primul lucru de observat este că, jumătate dintre ei nu au acces la un plan de economisire sponsorizat de angajator. Nu pot să economisească uşor. Nu îşi permit să îşi lase o parte din banii din salariu să se ducă într-un astfel de plan înainte de a-i vedea, sau înainte de a-i atinge. Cum rămâne cu cealaltă jumătate dintre ei? Unii dintre ei aleg să nu economisească. Sunt pur şi simplu prea leneşi. Nu izbutesc nicioodată să se logheze pe un site complicat şi să facă 17 click-uri pentru a se alătura planului de economisire. Apoi trebuie să se decidă cum vor investi în cele 52 de alegeri, şi nu au auzit niciodată de un un fond al pieţei financiare. Şi devin copleşiţi aşa că nu îl aleg. Cât de mulţi oameni ajung să economisească printr-un plan de economii? O treime din americani. Două treimi nu economisesc acum.

Economisesc suficient? Să îi dăm la o parte pe cei care spun că economisesc prea puţin. Unul din 10 economisesc suficient. Nouă din zece fie că nu pot economisi prin planul lor de economisire, se decid să nu economisească – sau nu se decid – sau economisesc prea puţin. Noi credem că avem o problemă cu oamenii care economisesc prea mult. Haideţi să analizăm asta. Avem o persoană – mă rog, de fapt o vom tăia în două pentru că este mai puţin de unu la sută. În mare, o jumătate de procent dintre americani au impresia că economisesc prea mult.

Ce vom face în privinţa asta? Pe acest lucru doresc să mă concentrez. Trebuie să înţelegem de ce oamenii nu economisesc, şi apoi putem spera că vom transforma aceste provocări comportamentale în soluţii comportamentale, şi apoi vom vedea cât de puternic poate fi acest lucru. Aşadar permiteţi-mi să mă abat de la subiect pentru o secundă pe măsură ce vom identifica problemele, provocările, provocările comportamentale, care îi opresc pe oameni să economisească. Mă voi abate de la subiect şi voi vorbi despre banane şi ciocolată.

Să presupunem că vom avea încă un excelent eveniment TED săptămâna viitoare. Şi în timpul pauzei ar fi o gustare şi aţi putea alege banane sau ciocolată. Câţi dintre voi credeţi că v-ar plăcea să serviţi banane în timpul acestui eveniment TED ipotetic de săptămâna viitoare? Cine ar alege bananele? Grozav. Prezic din punct de vedere ştiinţific că 74 la sută dintre voi vor alege bananele. Sau cel puţin asta a prezis un studiu excepţional. Şi apoi am numărat zilele şi am văzut ce au mâncat oamenii. Aceiaşi oameni care s-au imaginat pe ei înşişi mâncând bananele au ajuns să mănânce ciocolată o săptămână mai târziu.

Auto-controlul nu este o problemă în viitor. Este o problemă doar acum când ciocolata este lângă noi. Ce are acest lucru de-a face cu timpul şi economisirea, această problemă a satisfacţiei imediate? Sau după cum o numesc unii economişti, înclinaţia prezentă. Ne gândim la economisire. Ştim că ar trebui să economisim. Ştim că o vom face anul viitor, dar astăzi să ne ducem şi cheltuim. Vine Crăciunul, am putea foarte bine să cumpărăm o mulţime de cadouri pentru toţi cunoscuţii. Această problemă a înclinaţiei prezente ne face să ne gândim la economisire, dar sfârşim prin a cheltui.

Permiteţi-mi să vorbesc despre alt obstacol comportamental în ce priveşte economisirea care are de-a face cu inerţia. Dar iarăşi, o mică abatere de la subiect la subiectul donării de organe. Un studiu excepţional care compară diverse ţări. Ne vom uita la două ţări asemănătoare, Germania şi Austria. Şi în Germania, dacă ai dori să îţi donezi organele – în cazul în care, Doamne fereşte, ceva foarte rău ţi se întâmplă – când îţi iei permisul de conducere sau actul de identitate, bifezi căsuţa care spune, ”Aş dori să îmi donez organele.” Nu multora le place să bifeze căsuţe. Necesită efort. Trebuie să te gândeşti. Doisprezece la sută o fac. Austria, o ţară învecinată, puţin asemănătoare, puţin diferită. Care este diferenţa? Păi, ai posibilitatea să alegi. Vei decide dacă vrei să îţi donezi organele sau nu. Dar când primeşti permisul de conducere, bifezi căsuţa în cazul în care nu vrei să îţi donezi organele. Nimeni nu bifează căsuţe. Este un efort prea mare. Unu la sută bifează căsuţa. Restul nu fac nimic. A nu face nimic este ceva foarte obişnuit. Nu foarte mulţi oameni bifează căsuţe.

Care sunt implicaţiile în salvarea vieţilor şi deţinerea de organe disponibile? În Germania, 12 la sută bifează căsuţa. 12 la sută sunt donatori de organe. O mare criză de organe, Doamne fereşte, dacă ai nevoie de unul. În Austria, iarăşi nimeni nu bifează căsuţa. În consecinţă, 99 la sută din oameni donează organe. Inerţia, lipsa acţiunii. Care este poziţia iniţială dacă oamenii nu fac nimic, dacă insistă în a amâna, dacă nu bifează căsuţele? Foarte puternic. Vom vorbi despre ce se întâmplă când oamenii sunt copleşiţi sau speriaţi să facă alegeri legate de planul de economie. Îi vom face să se alăture automat planului, sau vor rămâne pe afară? În prea multe planuri de economisire, dacă oamenii nu fac nimic, înseamnă că nu economisesc pentru pensionare, dacă nu bifează căsuţa. Şi bifarea căsuţei necesită efort.

Aşadar am discutat despre câteva provocări comportamentale. Încă una înainte să transformăm provocările în soluţii, care are legătură cu maimuţele şi merele. Nu, nu, nu, acesta este un studiu adevărat şi are mult de-a face cu comportamentele din economie. Un grup de maimuţe primeşte un măr, sunt destul de fericite. Celălalt grup primeşte două mere, unul le este luat. Încă le-a mai rămas un măr. Sunt destul de nervoase. De ce ne-aţi luat mărul? Aceasta este noţiunea de aversiune faţă de pierdere. Detestăm să pierdem lucruri, chiar dacă nu implică mult risc. Nu ţi-ar plăcea să te duci la bancomat, să scoţi o sută de dolari şi să observi că ai pierdut una dintre bancnotele de 20 de dolari. Este foarte dureros, chiar dacă nu înseamnă nimic. Acei 20 de dolari ar fi putut să îţi ofere o masă rapidă. Deci această noţiune de aversiune faţă de pierdere apare şi atunci când vine vorba de economii, pentru că oamenii, din punct de vedere mental emoţional şi intuitiv percep economiile ca pierderi pentru că trebuie să îşi reducă chieltuielile.

Aşadar am vorbit despre toate felurile de provocări comportamentale care au, până la urmă, legătură cu economiile. Chiar dacă te gândeşti la satisfacţia imediată, şi la ciocolată versus banane, este pur şi simplu dureros să economiseşti acum. Este mai plăcut să cheltuieşti acum. Am vorbit despre inerţie şi donarea organelor şi despre bifarea căsuţei. Dacă oameniii trebuie să bifeze multe căsuţe pentru a se alătura planului de economisire, vor continua să amâne şi să nu se alăture. În final, am vorbit despre aversiunea faţă de pierderi, şi despre maimuţe şi mere. Dacă oamenii încadrează mental economisirea pentru pensionare ca fiind o pierdere, nu vor economisi pentru pensionare.

Avem aceste provocări, şi ceea ce pe Richard Thaler şi pe mine ne-a fascinat întotdeauna – ia comportamentele financiare, şi transformă-le în comportamente financiare pe steroizi sau comportamente financiare 2.0 sau comportamente financiare în acţiune – transformă provocările în soluţii. Şi am venit cu o soluţie stânjenitor de simplă care se numeşte Economiseşte Mai Mult, nu astăzi, ci Mâine. Cum anume va rezolva acest lucru provocările de care am vorbit? Dacă te gândeşti la problema bananelor şi a ciocolatei, noi credem că vom mânca banane săptămâna viitoare. Credem că vom economi mai mult anul viitor. Economiseşte Mai Mult Mâine invită angajaţii să economisească mai mult poate la anul – cândva în viitor când ne imaginăm pe noi înşine mâncând banane, făcând mai mult voluntariat în comunitate, făcând mai multă mişcare şi făcând numai bine pe planetă.

Acum, am vorbit şi despre bifarea căsuţei şi despre dificultatea deciziei de a face ceva. Economiseşte Ma Mult Mâine face ca acest lucru să fie uşor. Este ca un pilot automat. Odată ce îmi spui că ţi-ar plăcea să economiseşti mai mult în viitor, să zicem, în fiecare Ianuarie ai de gând să economiseşti automat mai mult şi o parte din banii din salariu se vor duce către planul de economii înainte să îi vezi, înainte să îi atingi, înainte de a te confrunta cu problema satisfacţiei imediate. Dar ce vom face în privinţa maimuţelor şi aversiunii faţă de pierdere? Ianuarie viitor se apropie şi oamenii ar putea avea impresia că dacă vor economisi mai mult, va trebui să cheltuiască mai puţin şi acest lucru este dureros. Păi, poate nu ar trebui să fie vorba doar de Ianuarie. Poate ar trebui să îi facem pe oameni să economisească mai mult atunci când fac mai mulţi bani. În acest fel, atunci când fac mai mulţi bani, actunci când obţin o mărire de salariu, nu trebuie să îşi reducă cheltuielile. Vor duce puţin din salariul mărit acasă şi vor cheltui mai mult – vor duce puţin din creşterea salariului şi o vor pune în planul de economisire.

Aşadar, acesta este programul, stânjenitor de simplu, dar după cum vom vedea, este extrem de puternic. L-am implementat prima oară, eu şi cu Richard Thaler, în 1998. Companie mijlocie din Midwest, angajaţi care fac muncă fizică ce se chinuiesc să-şi plătească facturile ne-au spus în mod repetat că nu pot economisi mai mult imediat. A economisi mai mult astăzi nu este o opţiune. Le-am sugerat să economisească trei procente mai mult de fiecare dată când obţin o mărire. Şi iată rezultatele. Vedem aici o perioadă de trei ani şi jumătate, patru măriri de salariu, oameni care se luptau să economisească, economiseau trei la sută din salariul lor, trei ani şi jumătate mai târziu economiseau de aproape patru ori mai mult, aproape 14 la sută.

Şi sunt pantofi şi biciclete şi alte lucruri în acest tabel pentru că nu vreau să arunc numere într-un gol. Vreau să vă gândiţi serios la faptul că să economiseşti de patru ori mai mult este o diferenţă majoră în ceea ce priveşte stilul de viaţă pe care oamenii şi-l vor putea permite. Este adevărat. Nu sunt doar numere pe o bucată de hârtie. Pe când dacă economisesc 3 la sută, oamenii ar putea să adauge bascheţi drăguţi în aşa fel încât să poată merge, pentru că nu vor putea să îşi permită nimic altceva, când economisesc 14 la sută probabil vor putea să aibă pantofi frumoşi şi eleganţi ca să meargă la maşină să conducă. Acasta este o diferenţă reală. Până acum, aproximativ 60 la sută din companiile mari au astfel de programe. Este o parte a Actului de Protecţie a Pensiei. Şi nu mai e nevoie să spun că Thaler şi cu mine am fost binecuvântaţi să facem parte din acest program şi să facem diferenţa.

Permiteţi-mi să concluzionez cu două mesaje esenţiale. Unul este că finanţele comportamentale sunt extrem de puternice. Acesta este doar un exemplu. Al doilea mesaj este că rămâne mult de făcut. Acesta este de fapt vârful iceberg-ului. Dacă te gândeşti la oameni şi la creditele ipotecare şi cumpărarea caselor, apoi inabilitatea de a le plăti, trebuie să ne gândim la asta. Dacă te gândeşti la oamenii care îşi asumă prea multe riscuri şi nu îşi dau seama câte riscuri îşi asumă sau că îşi asumă prea puţine riscuri, trebuie să ne gândim la asta. Dacă te gândeşti la oameni care cheltuiesc o mie de dolari pe an pe bilete de loterie, trebuie să ne gândim la asta. Media de fapt, recordul este în Singapore. Gospodăria obişnuită cheltuieşte 4000 de dolari pe an pe bilete de loterie. Avem mult de făcut, şi de rezolvat, inclusiv în privinţa pensionării atunci când vine vorba de ceea ce fac oamenii cu banii după pensionare.

O ultimă întrebare: Câţi dintre voi vă simţiţi confortabili că pe măsură ce planificaţi pentru pensioare chiar aveţi un plan riguros pentru atunci când vă veţi pensiona, atunci când veţi solicita beneficiile Securităţii Sociale, la ce fel de stil de viaţă să vă aşteptaţi cât veţi cheltui în fiecare lună în aşa fel încât să nu rămâneţi fără bani? Câţi dintre voi aveţi un plan riguros pentru viitor când vine vorba de decizii post-pensionare. Unul, doi, trei, patru. Mai puţin de unu la sută dintr-o audienţă foarte sofisticată. Finanţele comportamentale au un drum lung de străbătut. Sunt multe oportunităţi pentru a le face puterince iar şi iar.

Comentarii (8)
  1. Ca sa vezi…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1somn.gif
    Carevasazica urmasul … zarafilor de la portile Templului lui Solomon isi cistiga astazi exitenta nu vinzind cine stie ce marfuri ca multi dintre inaintasii lui, nu tinind la ‘banca’ banii altora precum superbogatii bancheri contemporani si nici macar ‘inavatindu-i’ pe altii cum se fac … puisorii ditamai cocosi la bursele lumii, ci facind doar cu mintile naivilor un soi de…

    …’psihologie’ aritmetica retrograda financiara!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1minciuna.gif
    Oare cit de timpiti i-o fi considerind musiu Shlomo Benartzi pe to(n)ti aia corora li se adreseaza nespunindu-le nimic altceva decit ca daca vor sa aiba mai multi bani ar trebui doar saaa…

    …economiseasca cit mai mult?!?

    Pai, cit cuprinde, nuuu?!?…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1plans.gif
    Mai ales ca invocata economisire e pur si simplu inutila daca ai si avea din ce anume sa faci banii pe care se presupune ca ar trebui sa te invete altii cum sa-i economisesti.
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif
    Or, chiar din informarile Bancii Mondiale, aflam ca aprox. … 85-88% dintre cetatenii planeti nu au economisit, nu economisesc si nici nui vor avea cum sa economiseasca vreodata pur si simplu datorira faptului caaa…

    …nu au avut, nu au si nici nu vor avea vreodata din ce anume sa economiseasca!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif
    Oare ‘inteligentul’ conferentiar o fi avut acces la informatiile astea?!?
    Cu siguranta da, da’ nestimabilul Shlomo e doar mare meserias in perorarea ‘artistica’ pe tema finatelor … ‘eterice’!
    Si, evident, ca orisice bun ‘zaraf’ contemporan, n-o face niciodata pe gratis…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1ssshh.gif
    Partea chiar tragica a povestii este ca ‘domnul’ sfatuitor are mare dreptate, da’ doar intr-o singura directie:

    Oamenii sint lacomi, oamenii sint idioti, oamenii sint inconstienti, oamenii sint total iresponsabili!
    Si nu numai cu banii ci cu intreaga lor viata…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1febra.gif
    Practic ‘consultantul’ financiar ajunge, fara s-o spuna direct, chiar la concluzia si titlul best-seller-ului din 2009 al lui Larry Winget:

    „Oamenii sint idioti, iar eu pot demonstra asta!”…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1face cu ochiul.gif
    In concluzie, ce aflam in atit de multe si inutile vorbe de la Shlomo?
    Pai cam exact acelasi lucru pe care il stie de cind e mic pina si cel mai nescolit taran (sorry!).
    Adica o vorba … sfinta pe care eu n-am auzit-o la parintii mei ci, deloc ciudat, chiar la tata meu mare:

    „Sub nici o forma si pt. nimic in lume – nici macar daca e o chestiune de viata si de moarte -, sa nu cheltui vreodata banii pe care NU-I AI LA CHIMIR !”
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1colind.gif
    E atit de simplu…
    Si mai ales atit deee … SANATOS !
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet.gif
    Concluzia personala pe ziua de azi?
    N-am invatat absolut nimic nou si am si pierdut vremea de pomana…
    Asa ca, Razvane, sa-i spui ‘maestrului’ sa-mi vireze inapoi in contul meu bancar cei 200 usd pe care i-am cheltuit inutil pe ‘conferinta’ lui…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1durere cap.gif
    P.S. Tocmai mi-am adus aminte ce spunea pe vremea copilariei mele un negustor, tot evreu si el, bun prieten de-al tatalui meu:

    „Exista doua categorii de bani:
    Banii cistigati de tine cu mare greutate, efort si uzura si banii cistigati de tine din … banii cistigati de altii.
    Primii iti aduc multimire, satisfactie si implinire oricit de putini ar fi ei, cei din a doua categorie iti aduc insa … f. multa multumire, un trai indestulat daca nu chiar bogat si f. f. multa fericire cu atit mai mult cu cit banii acestia … sint si cit mai multi!”…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hehe.gif
    Nimic nou sub soare, huh?!?…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif
    N.B. Dupa cum stiti in fiecare an oameni presupusi a fi extrem de inteligenti atribuie si cite un Premiu Nobel pt. Economie.
    De fapt il dau doar pt. … teorii macro-economice care n-au absolut nici o legatura cu bunastarea de fond a miliarde de oameni ci doar cu cea poate a citorva sute sau mii de potentati financiar!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1tacere.gif
    Ce ce nu stie insa multa lume e faptul absolut ‘straniu’ (?!?) prin care prin aceasta ‘inobilare’ in ale economiei sint onorati in fond cei mai multi teoriticieni pt. contributii care in cel mult 15-20 de ani se vor dovedi – Ooops! – false, neaplicabile practic, iluzorii, fara consecinte economice viabile in timp sau pur si simplu … fantasmagorice!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif
    Contributii care la, rindul lor, vor fi ‘combatute’ peste alti … 16-21 de ani de cu totul alte teorii ‘extraordinare’ care – socant, nu? – vor fi si ele onorate la rindul lor tot cuuu…

    …Premiu Nobel !!!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1linba.gif
    Mai tineti minte cine spunea oare ca majoritatea rasei umane e … djuvariana indiferent de nivelul ei intelectual?!?
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif
    Neagule, sa ne traiesti o mie de ani, ca mult adevar grait-ai!
    Numai pt. vorbele astea si ai merita si tu un Premiul Nobel macar pt. … LOGICA & RATIUNE.
    Zau asa…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/pupat.gif

     
    1. Hai ca nu e chiar asa!
      Omul acesta nu se referea strict la potentialul strangator la ciorapul pe care nu-l are. In primul rand el sustine ca exista o mare masa de oameni care din lene, inconstienta, nepasare nu dau atentia cuvenita economisirii ci se bazeaza pe „lasa ca merge si asa…”
      Ideea lui e simpla dar extrem de interesanta si anume: daca „lasa ca merge si asa” are ca rezultat lipsa acumularii de bani pt mai tarziu de ce sa nu folosim acest principiu in favoarea omului in asa fel incat „lasa ca merge si asa…” sa duca la propria lui bunastare.
      Apoi, una dintre tinte este reprezentata chiar de catre cei care conduc firmele sau de ce nu, cei care fac legile astfel incat din punct de vedere statistic majoritatea oamenilor sa aiba batranetile asigurate.
      Imagineaza-ti urmatorul scenariu:
      1. Vine intr-o firma un domn si zice ca poate incheia contracte de economii la banca X. Contracte avantajoase cu dobanzi ok si trebuie semnate cateva cereri, etc. Cati vor spune: „Ce idee buna! Vreau si eu.”
      2. Vine seful in aceeasi firma si spune ca din toate salariile o cota fixa de 3% va fi virata intr-un cont de economii al fiecarui angajat. Daca nu doresti asta, trebuie sa completezi o cerere etc…
      Din punct de vedere statistic cati vor zice da, in varianta 1 si cati vor accepta sa economiseasca in var 2? Presupunand ca cele doua variante sunt identice din punct de vedere financiar…
      Cam asta e ce spune omul. Nimeni nu a inventat roata acum, insa ideea lui e simpla si poate fi aplicata cu succes.
      http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1face cu ochiul.gif

       
  2. Avem acele predispozitii cognitive cum se numesc mai nou.Sunt de fapt reactiile nostre instinctive in fata anumitor situatii.Suntem construiti intr-un anumit fel si avem tipare comportamentale de care nu suntem constienti.Si chiar daca am fi, am avea aceeasi inclinatie de a urma aceste instincte.
    Ma bucur sa vad ca cineva este dispus sa folosesca aceste reactii pentru a veni in sprijinul oamenilor.
    Pentru ca problema societatii nostre este ca se folosesc de aceste predispozitii pentru a ne face sa gresim.Pana la urma nu noi suntem problema.Problema este felul in care societatea se opune insasi naturii noastre.Sistemele se creeaza pentru a fi in contradictie cu ceea ce suntem nu in concordanta cu noi.
    Astfel , interzicandu-ne prin lege anumite reactii naturale , suntem controlati, suntem subjugati , suntem adusi in punctul in care nu mai putem sa ridicam capul.
    Si nu cred ca intr-o firma va veni vreodata seful sa spuna de cei 3% , va veni intotdeauna domnul din banca.Pentru ca asa este sistemul.Asa merge lumea in care traim din pacate.
    Nu va invinuiti prea mult daca gresiti.Greseala este ca o religie in ziua de astazi.Trebuie sa gresesti .
    Cum sa manipulezi un om linistit, multumit si care mai are si bani?
    Nu ma bucur sa scriu aceste randuri.As fi preferat sa scriu despre iubire.
    Insa vedeti voi, tocmai aici este raspunsul.Nimeni nu vrea ca noi sa scriem despre iubire – trebuie sa scriem numai despre lipsuri, despre probleme si greseli.

     
      1. Aha!, m-am prins:
        In noul articol „Bancnota de 20 de dolari” tot despre … iubire o fi vorba, huh?
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif
        Aia de bani, desigur…
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif

        P.S. Oamenii si banii…
        Doua ‘concepte’ diametral opuse dpdv ideatic, moral, caracterial si chiar uman…
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1durere.gif
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1rau.gif
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1durere cap.gif
        Pina cind oamenii nu vor invata sa valorizeze toate lucrurile aflate in ei si in jurul lor altfel decit prin marimea sumei care constituie … valoarea de intrebuintare de piata a acelor lucruri, pina atunci nu vom reusi sa facem absolut deloc pasul urmator in dezvoltarea civilizatiei umane…
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1plans.gif
        Si fara acel prim pas inainte nici viitorul nostru nu va deveni vreodata ascensional…
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1nervos.gif

         

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Back To Top