skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

O vreme schimbătoare

 

Astăzi vă prezentăm o scurtă povestire din folclorul persan care ne arată cum gândim de multe ori. Același eveniment îl analizăm cu două măsuri diferite în funcție de persoanele implicate. Acest fenomen are și un nume – subiectivism. A fi obiectiv 100% este imposibil, însă a reduce nivelul de subiectivism este o cale pe care pășesc cei care sunt înțelepți. Emoțiile și judecata nu fac casă bună întotdeauna, după cum veți vedea în povestirea următoare.

 

Într-o noapte de vară, membrii unei familii au dormit în grădina din fața casei lor. Cu neplăcere, mama a văzut că fiul său și soția acestuia (pe care nu o suporta) s-au cuibarit unul în brațele celuilalt. Incapabilă să suporte acest lucru, ea i-a trezit și s-a plâns:

– Cum puteți dormi atât de apropiați unul de altul pe căldura asta? Este nesănătos și periculos.

În alt colț al grădinii, dormea fiica sa și ginerele său, pe care il adora. Dormeau departe unul de altul, la cel puțin un picior distanță între ei. Mama i-a trezit ușor spunând:

– Dragii mei, cum puteți dormi atât de departe unul de altul, când este un frig ca acesta? De ce nu vă încălziți unul pe altul?

Nora sa a auzit acestea. Ea s-a ridicat în capul oaselor și cu voce tare a pronunțat următoarele cuvinte, ca pe o rugăciune:

– Ce milostiv este Dumnezeul nostru. O singură grădina și o vreme așa de schimbătoare!

Comentarii (10)
  1. Obiectivism vs. subiectivism carevasazica…
    .
    Sarmanul Aristotel ar fi spus, cu sigurantza, ca pe scara filogenitica soacra e un … rau ne-necesar.
    Si ca urmare a utilitatzii extrem de reduse sau chiar a inutilitatzii, acesta ar putea sa nu existe, iar daca totushi fiintzeaza urmare a legilor naturale, atunci ar putea si/sau ar trebui … sa dispara!
    Sau, in … retro-versiunea boonica-mii din partea lui taica-miu:
    …”Arza-o-ar focu’ de netoata!”…
    Iar tata-mare din partea ‘ailalta’ – un filozof hitru cu un uimitor dar al rafinarii chiar si a intzelepciunii insashi – ar fi spus serios, grav, cu puterea data de experientza lui uluitoare de viatza, ca:
    „Ultimul rol al nurorilor implinite este sa devina in mod miraculos boonice sau … icoane, iar a celor care au eshuat lamentabil este sa se transforme apocaliptic in bocitoare sau … soacre!
    :Overjoy:

     
  2. Tuturor soacrelor de tipul celei de mai sus le recomand sa-si … up-gradeze subiectivismul … idealizindu-l sau, daca nu reushesc, macar sa-si … subiectiveze ‘idealismul’ citind urmatoarea intzeleapta pezie:
    .
    Idealismul subiectivist…
    .
    Tot ce este ideal este un vis minunat
    Prin subiectivismul extravagant.
    Extravagantza subiectiva inseamna randament,
    Un coeficient bioritmic foarte inteligent.
    Extravagantza vietzii este oportunitate existentziala
    Caracterizata prin trafic si incadrare sociala,
    Momente exceptzionale la frontierele timpului
    Bine programat din urna conotatziilor infinitului…
    .
    Idealismul subiectiv sau incitant subiectivist
    Este o vibratzie vie a … pianului solicitat de metodist.
    O metoda dupa un interesant principiu existentzial
    Prin subiectivismul mental acordat ritmic,cerebral.
    Subiectivismul in idealism este psihologia pragmatica,
    O arta fascinanta, melancolica, softata si programata
    Pentru a da randament emotzinal in timp util
    Prin maniera sentimentala, eficientza si stil…
    :Happy-Grin:

     
  3. Acu’, daca stam sa analizam obiectiv(?!?) de ce soacrele in realitate nu-si suporta nurorile intr-o proportzie infinit mai mare decit reversul atitudinii, ajungem la concluzia paradoxal uluitoare ca nu inteligentza, intuitzia sau bunatatea nurorilor sint cele care fac ca soacrele sa aiba ‘instinctiv’ teama de acestea in mai mare masura decit frica atavica data de faptul ca nurorile le-au ‘furat’ obiectul … adoratziei lor materne (fii) si le-au pus un nou … ‘capastrul’ in locul celui numai de ele, mamele, minuit cu dibacie.
    Ci doar ‘iubirea’ extrem de nestatornica si emotzional si instinctual subiectiva a femeilor … catre femei!
    Psihologia, sociologia, psihiatria si chiar … antropologia sociala ne arata ca cele mai … misogine fiintze de pe pamint sint chiar femeile. Ele insele…
    Barbatzii ‘e’ doar … porci.
    …Nu totzi si doar uneori!…
    In timp ce misoginismul barbatzilor tzine de educatzie si de caracter iar … misandria practic nu exista la aceshtia, misoginismul si, in special, misandria femeilor tzine – sorry! – mai mult de … patologicul afectului.
    .
    Multa sanatate siii … NO OFFENCE doamnelor si maxima atentzie viitoarelor … nurori!
    Numai Bunul Dumnezeu stie ce-atzi mai luat … ‘la pachet’ odata cu cel pe care il iubitzi.
    …Deocamdata!…
    :Whistling:’

     
  4. Consider ca este plina de intelepciune ATITUDINEA nurorii la „observatia ” soacrei . Practic a reusit :
    1. Sa nu REACTIONEZE emotional ci ….DETASAT
    2. Sa nu ia ca afront PERSONAL cuvinrele soacrei .
    3 .Sa dea o forma HAZLIE raspunsului ei .
    Rezultatul : nora isi va iubi in continuare sotul iar soacra va ofta in continuare ca „baietelul mamei ” SI-A LUAT ZBORUL de la „sanul mamei ” si traieste fericit cu o „straina ” . Va imbratisez

     
  5. Frei-herr, magistral!!!
    Batranul Dan, respect maxim!!!
    Am doua intrebari:
    1. Cum e cand soacra isi iubeste nora si nora nu poate sa accepte asta?
    2. Cum este cand sotul isi iubeste sotia si soacra mica isi desconsidera ginerele?
    Toti „actori” ai aceleiasi „piese”… :)

    Va doresc armonie si soacre iubitoare tuturor!

     
  6. Interesanta tema si Experti masculini pe o tema – eminamente feminina. De apreciat simplitatea si obiectivitatea comentariului Batranului Dan. Domnule Frei_herr apreciez studiile ..dar nu relevanta…sunt studii masculine, despre ceva ce nu veti traii niciodata, cel putin in acesta viata – ce simte si doreste o femeie in diferite etape ale vietii sale emotionale sau sociale. Cu siguranta ati fost nascut ca orice alta fiinta – dintr-o forma de viata feminina. Sunteti ca orice alta fiinta rodul iubirii mai mult sau mai putin fericite sau pasionale. Ati fost crescut preponderent de fiinte feminine acestea fiind mama, bunicile, eventual bonele. Fiecare in parte avand fata de dragalasul bebe, copil, puber, adolescent si matur o perioada de ocrotire, educare, afectiune, emotie, apreciere, intelegere, raspundere, credinta, bucurie, vise si sentimentul ca este singura care il cunoaste si cand tace si cand e e bine si cand e ii e rau din orice cauza. Fiecare mama are credinta ca ea find cea care l-a facut, crescut, iubit este mai in masura sa ii inteleaga si nevoile de afectiune ale fiului uneori si ale fiicei. Mamele sunt foarte atasate de baieti mai mult uneori decat de fete, acolo unde in familie sunt si unii si altii. Conceptul este ca baietii seamana mai mult cu mamele fizic, genetic – aceesi grupa de sange. Ca au avut nevoie de o grija si afectiune speciala mai mare in copilarie, mama i-a aparat toate stangaciile si i-a ascultat si sustinut toate teribilismele…dar afectiunea a fost integrala a ei, ea fiind cea careia baietelul ii spunea tot. A fost martora cu emotie a primelor iubirii si deceptii, a unor emotii privind sarcini nedorite cu persoane…care nu corespund „rangului”familiei. Familia a strans, adunat, educat baietelul pentru o scoala, cariera, care „trebuie” sa aibe prioritate. La randul sau baietelul care chiar daca este adult …este „dator” sa aiba grija de familia baza care l-a crescut in sensul de a-i acorda atentie, respect si comunicare verbala si afectiva uneori si sprijin material. Familia baza inseamna si un sistem de valori si de traditii si modele comportamentale in propria viata, fiind responsabila de elementele de valoare si caracter sau comportament individual si /sau profesional sau social. Relatiile dintre parinti si dintre parinti si parintii acestora stabilesc la randul lor un sistem de valori comportamentale care transced si nu numai atat – influenta au si modelele comportamentale ale persoanelor cu personalitatea cea mai puternica sau carismatica pe care tanarul/ tanara o apreciaza in copilarie si dupa isi care isi construieste personalitatea. Sunt exemple si pozitive si negative…dar sunt modele reale de reusita si de a infrunta existenta cu elemente de personalitate presetate existente. Unii iau calitatile profesionale ale unui unchi si caracterul meschin comportamental familial al tatalui sau al unei alte rude apropiate. Unii se nasc si se manifesta prin frumusete fizica cu sau fara scrupule, altii prin calitati umane si profesionale… Suntem oricum un mix de calitati si defecte…de adaptari la prezent , la realitate, la diferite evenimente, reactionanad de cele mai multe ori sub imperiul emotiilor calibrate pe valorile si interesele imediate sau pe termen scurt. Instinctiv simtim daca ceva ne place sau nu, comunicam prin camp daca ne acceptam sau nu…si de asemenea cine sau pe cine acceptam sa ne manipuleze starile, emotiile, deciziile. Toata viata indiferent de varsta si sex cautam afectiunea si sa fim iubiti si apreciati pentru noi insine si ceea ce facem pentru cei din jur a ne observa prezenta, utilitatea si chiar necesitatea. Fiecare facem ceva in viata reala care celalalt nu face dar, de care este nevoie si tin de aspectul sigurantei, protectiei, hranei, comunicarii in toate planurile: verbal, fizic, sufletesc/emotional, rational si aspirational. Suntem dispusi a pune ceva in comun, dar sub aspectul personalitatii noastre unice si consideram ca asta ne da si drepturi in viata celuilalt. O mama care si-a crescut singura copii si mai ales baietii este foarte atasata si greu accepta desprinderea afectiva a fiilor sai fata de ale femei cu alte personalitati, considerand ca nici una nu va face aceleasi sacrificii personale cate a facut ea pentru binele si fericirea fiului, fiilor sai. Aici tine, asa cum a subliniat Batranul Dan, de diplomatia nurorilor care provin si ele la randul lor din familii cu caractere, obiceiuri, valori si personalitati diferite. Iubirea uneste, dar respectul reciproc si capacitatea de adaptare si intelegerea valorilor sau a necesitatilor reale duc la o viata armonioasa, facand fata realitatilor de orice tip. A pune orgoliile inainte, ideile preconcepute, ambitiile personale doar de dragul de a avea „dreptate”sau intaietate…duce de cele mai multe ori la …o viata chinuita, frustrata,…plina de gunoaie adunate fetide care se arunca in fata celuilalt sau intre ei….pana cand unul ori pleca, ori se imbolnaveste grav. Indiferent de forma, consecinte sunt pentru amandoi indiferent de varsta, pozitie, credinte, bunuri acumulate, copiii. Nu ne nastem cu carte de instructiuni – spunea candva stramoasa mea. Arta vietii si a convietuirii o invatam traind-o din experiente proprii sau ale altora, din carti si chiar din scoala viatii zilnice de cele mai multe ori. Din sfaturile ei am retinut ca la fiecare varsta stim ceva si e firesc sa ne comportam ca atare fata de propriile responsabilitati asumate si fata de propriile interese in comun cu cei dragi alaturi de care traim liber consimtit. Fiecare gand si fapta a noastra are consecinte si fata de noi si fata de toti ceilati …si nu putem pretinde altora ceea ce noi nu facem sau respecta. „Si ceea ce tie nu iti place, altuia nu-i face”. „In casa ca si in sufletul unui om sa intri ca pana, ca o adiere, ca un Dar, niciodata incaltat cu bocancii murdari. Si cand pleci sa lasi o a amintire a unui om, nu unui „bou”.Acestea erau sistemele de valori candva …acum…fiecare cum crede si isi manifesta libertatea de a face…ce crede …si iese… ca-n iesle. – un factor cu mare si deplorabila influenta fiind media, moda si virtualul. De asemenea mi-a spus ca niciodata nu voi fi barbat dar voi putea iubii si intelege cu sufletul un barbat, chiar daca cu mintea profesional voi intelege….. uman…poate vom fi pe alte distante de multe ori paralele…si ca de obicei avea si are dreptate. Nevoile si emotiile sau prioritatile le tratam diferit si este normal sa fie asa. Cand ne indragostim de celalalt el/ea are o suma de calitati care ne incanta sufletul si apoi mintea..cand sufletul este cucerit…mintea….accepta ce vrea sufletul chiar daca ar avea multe de obiectat. Si oricat ar parea de „ciudat” ne iubim si familia baza cu toate calitatile si defecte ei, si stramosii pe care i-am cunoscut, chit ca i-am vazut mai des sau mai rar, si fiecare fiinta care a intrat in viata noastra si ne-a impresionat un timp facand parte din realitatea noastra. Ca am decis sa ramanem langa cineva,…..asta inseamna ca am avut multe vise si motive in care am cautat frumosul si a construi ceva unic in viata, chiar daca nu acesta ni s-a si oferit. Alteori am acordat libertatea sau ne-am luat libertatea de a trai viata separat ca o forma de mai bine…Categoric oamenii intra si ies din viata noastra nu intotdeuna cum vrem si orice facem mai bine sau mai putin…viata este ca carte deschisa in care fiecare zi este o fila de lumina sau de intuneric, depinde de noi cum o facem, nu cum o scriem. Si mereu vom avea simpatii si antipatii…simplu.

     
    1. „…sunt studii masculine, despre ceva ce nu veti trai niciodata, cel putin in acesta viata – ce simte si doreste o femeie in diferite etape ale vietii sale emotionale sau sociale”…
      Oare chiar asa sa fie, Luiza ?!?
      …Lasind de-o parte asa-zisa viatza sociala – care, intre noi fie vorba, e doar o paradigma stupida si o conventzie de un prost gust teribil in raport cu adevarurile fiintzei umane, cu imboldurile subliminale, cu mobilurile reale si mai ales cu nazuintzele ei sufleteshti -, eu cred (mai degraba … sper) ca asertziunea asta a ta sa fie doar o trecatoare prezumptzie ne-eleganta a unei ‘vinovatzii’ punctuale, nemeritat proiectata … colectiv si asupra celorlaltzi bipezi masculinii! Nemeritat pina si de tine, Luiza, caci:
      Nu totzi barbatzii sintem … ‘bondari’ polenizatori(sic!), tot asa cum nici toate femeile nu sint … flori!

      Evident, contextul real al ontopicului era cu totul altul, desigur. Erau doar glumitze izvorite din intzelepciunea populara … a-sexuata (sic!).
      Adica folclor ‘tratarisit’ la modul … ludic!
      .
      In adevaratele studii sociologice sau psihologice asupra temei invocate n-au nici o relevantza ‘marker’-ii … testosteronici sau estrogenici.
      Shtiintza, dupa cum stii, eee … androgina. Adica n-are nici un pic deee … sex, Luiza!
      Probabil de-aia nici nu prea mai reprezinta mare interes in zilele noastre…
      .
      Multa sanatate, no offence si ceva mai mult … ludic in viatza ta, Luiza!
      :Whistling:

       
  7. Frei_herr tema era despre dialogul si despre dialogul din spatele dialogului…ce atitudine si ganduri ascunde manifestarile in cuvinte si forma de manifestare a „adevaratelor” forme de control matern depasind timpul si necesitatea de a se manifesta. Subiect pur feminin care …nu poate fi tradus ca intelegere si necesitate din punct de vedere masculin si nici chiar al altei femei…deoarece este mult prea subiectiv.
    Este cunoscut de mii de ani ca exista conflicte intre generatii privind manifestarile de personalitate. Sunt naturale cu avantajele si dezavantajele de rigoare. La 10 ani o fetita inca crede ca la 25 va fi deja batrana…iar la 40 depasita…dar cand va ajunge la 25 va descoperi o noua forma de manifestare si plenitudine a tineretii si frumusetii. Relatiile, despartirile,dezamagirile, anturajele, reusitele, bucuriile, indragostirile, implinirea sau dezamagirile intime, relatiile care se concretizeaza in mariaje, sarcinile, modificarile structurale,moda…toate isi pun amprenta asupra tinerei femei in evolutia sa firesca. Asemenea, dar pe alte calibre si valori, intensitati, responsabilitati sau teribilisme doar, se intampla si tinerilor barbati in devenire. Simtim diferit emotiile si sentimentele si le dam valori si efecte diferite fiecare dupa cum suntem construiti emotional, educational sau dupa instincte si nevoi mai mult sau mai putin constient.Teoretic presupunem ca il intelegem pe celalalt – real….doar presupunem. Fiecare dintre noi traim doar in propria minte si persoana si raportat la studii si experiente sau experimente invatam si altceva …dar niciodata nu vom sti care este de fapt starea si emotia celui de langa noi la valoarea pe care acesta o are pentru sine. Aceeasi persoana in acelasi timp ca prezenta si gestica, mimica aspect trezeste sentimente si stari diferite intr-o societate, grup. Unii de acelasi sex , pregatire si valoare apropiata profesionala vor avea tot atatea pareri dupa propria stare de a percepe acea prezenta masculina prin ceea ce face si se manifesta ca prezenta. Alte sentimente si efecte va trezi intre prezentele feminine – cate femei indiferent de varsta tot atatea pareri sau totala indiferenta. Da, fiecare dintre noi credem ca suntem cei mai inteligenti, frumosi, carismatici , culti, eleganti, cel mai lider, firesc pentru ca…atat am studiat si ne-am studiat de a fi asa incat asa ne-am dori sa fim perceputi ca prezenta si imagine. Real…cati oameni atatea pareri. Si daca cineva va vrea sa se creada mai „cu mot” va veni si iti va spune ca de fapt tu nu ai dreptate, ca iti schimba toate construcia nu neaparat spunand ceva ci pur si simplu de a contesta de amorul artei…si culmea nu are „nici in clin, nici in maneca” cu subiectul….dar orgoliul personal..dorinta de a epata il face sa nu vada ridicolul situatiei. Un om care stie de ce deschide gura…va polemiza sau nu …oricum nu isi va schimba parerile. Este amuzant, cel putin pentru mine, sa ascult parerea barbatilor despre chestiuni feminine pe care niciodata nu le vor cunoaste decat din povestiri sau scrieri dar nu prin experienta directa…fiecare experinta a fiecaruia fiind unica ca manifestare. As exemplifica aici cu „experti” in ceea ce simte o femeie in timpul sarcinii – eu am avut trei si fiecare a fost diferita ca manifestari in fiecare zi de sarcina….si eu nu am pareri despre sarcina altei femei, dar ii pot povesti din propria experienta si putem gasi eventual similitudini. Stiinta spune ca…dar…omul si fiinta umana traieste in prezent pe cand studiile au fost facute in anumite zone urmarind anumiti indici si factori interni , externi, politici, sociali, educationali, traditionali, religiosi. Deci studii la timpul trecut pe anumite date nerelevante pentru prezent. Am participat la citirea de lectura si discutii pe tema citita…cati oameni prezenti atatea pareri, desi autorul prezent a avut apoi o alta explicatie in privinta a ceea ce a simtit, trait, cand a scris acel pasaj. Fiecare am participat …dar propriile trairi si experiente au facut sa dam diferite interpretari prin prisma propriei stari produse de cele auzite. Aceasta este normalitatea. Si temele propuse de Razvan ne starnesc stari si comentarii diferite prin prisma a ceva ce a fost impresionat din noi..care nu are legatura cu ceea ce simte altcineva. Da comentariile noastre, ale fiecaruia in parte poate sa fie accesibile, acceptabile, placute sau nu. Eu nu iti pot impune punctul meu de vedere pentru ca ar insemna ca nu iti apreciez inteligenta, chiar daca comentariul tau este in polemica cu al meu. Este o alta parere. Ca are sau nu justificare si din punctul meu de vedere…nu conteaza….Daca doresc a clarifica pe considerenta ca trebuie intradevar… o voi face sau nu..dar nu pentru a imi impune punctul de vedere ci pentru a imi sustine afirmatiille si parerile. De aceea cred ca dialogurile intre noi sunt pe pareri contrare…doar pareri si nu atac la persoana. Deci de ce sa ma deranjeze ? Chiar ma amuza…..mai ales cand cineva se inversuneaza a isi imune punctul de vedere…e ca si cum as insista ca rosia mea este mai rosie ca a ta pentru ca are o forma diferita si gust diferit dar, fiind a mea….. e mai rosie ca a ta….atitudine de grupa mica la gradi…deci cui ii foloseste ? Pe aceeasi tema ca si feminin , masculin. Recunosc …am crescut baieti, nu ai mei, am avut si am prieteni, iubiti, soti, colaboratori, parteneri de diferite varste si domenii de pregatire si activitate (pe rand, in timp, nu toti odata :))….pe care i-am apreciat si m-am comportat asa cum am crezut si simtit la acele momente in care am considerat ca este bine ceea ce fac… uneori a fost bine, alteori nu…dar ….am apreciat unicitatea fiecaruia si as putea spune ca ma bucur ca nu au fost doi la fel. Daca acum ma intreaba cineva ce cred despre barbati, asa spune ca sunt in continuare o necunoscuta(masculina) care este o provocare de trait in preajma ei…dar sa o inteleg…niciodata…. Apreciez fiecare cat pune din timpul prezent al vietii in relatia dintre noi. In rest….viata m-a invatat ca asumarea responsabilitatilor liber asumate era fireasca in alta perioada istorica…acum…Astfel ca nu am pareri si idei preconcepute si chiar pot afirma ca nu stiu mai nimic. Da, am vazut barbati lesinati la vederea acului de seringa, la o pata de sange, dar aceeasi luand masuri organizatorice deosebit de practice in alte situatii. Sau foarte atenti, galanti si la prima parere diferita sa dea cu pumnul sau sa loveasca cu toata puterea palmei, furia pentru ca nu accepta o alta parere chiar daca era real cea corecta referitor situatiei. Am intalnit-o trist la multe familii sau evenimente. Cand instinctele si orgoliile sunt inaintea ratiunii….nu mai conteaza nimic. Stramoasa mea m-a invatat sa traiesc intre oameni la timpul prezent..si sa inteleg ca manifestarile lor tin de experienta trecutului, precum si a mea…dar nici unul nu avem vre-o justificare sa nu fim prezenti in situatia concreta…pentru ca oricum este o constructie noua. Si ca orice constructie pentru a fi durabila, fiecare isi aduce aportul din ceea ce vrea si stie…..Cum iese… vizibil…precum aportul fiecaruia. Exista si o alta neintelegere a realitatii daca unul dintre parteneri este Dl sau D-na Director, Manager, Avocat sau orice profesie si celalalt este persoana de acasa. Activitatile ambele sunt necesare ca importanta pentru viata de cuplu …dar in societate nu „noi” suntem directori, manageri, avocati, etc……si avem pareri in comun fiind frustrati de atentia pe care o primeste partenerul din partea societatii…. Se intampla si in cercuri de cunostinte, prieteni sau chiar comentatori asa cum suntem noi. Provenim din medii, educatii, experiente diferite deci uneori avem pareri asemanatoare, alteori foarte diferite si este foarte bine si sanatos si normal sa fie asa. Argumentatia fiecaruia tine de modul cum fiecare o considera a fi sau nu necesara dar…. suntem doar pareri si experiente personale impartasite – unele personale asumate, altele copy-paste, altele de la cursurile de dezvoltarea personala(la care a contribuit scump sa ….devina „spiritual cu diploma” )sau de la ultima slujba la care a participat…deci judecata de apoi e lipsita de sens si nici impunerea unui punct de vedere, fiecare oricum fiind convins doar de al sau din propriile considerente. Alta este manipularea pentru a obtine ceva…si aici tine de a interveni Razvan, care pana acum a facut-o pastrand ca acest site sa nu devina platforma de lansare de produs sau de servicii fie ele si „profund spirituale”. In rest doar de bine frei_herr iti citesc comentariile si cand imi sunt adresate iti raspund, daca cred ca am ce comunica. Cu siguranta esti o vedeta pe acest site si iti doresc succes.

     
    1. Nu, Luiza, nu sint nici un fel deee … ‘vedeta’!
      Sint doar eu pur si simplu asa cum sint: cu educatzia si cu propria experientza de viatza. Si cu oarece aplecare spre a mentaliza ceva mai mult tot ce fac, ratzionez si proiectez. Sint doar un tip obishnuit, cu puncte de vedere foarte bine statuate insa si cu o determinare de a mi le sustzine e adevarat ceva mai rar intilnita. Ipocritzii nu au curaj pt. asa ceva si nici nu apreciaza astfel de oameni. Si e aproape de intzeles in zilele noastre…
      .
      Nu mi-a placut niciodata cuvintul asta, mai ales in ‘termenii’ de astazi ai lumii. Nu ma intereseaza asa ceva si stiu ca … vedetismul e o stare umana non-autentica, falsa si superficiala. Iar superficialitatea aparentzelor nu intra in modul meu de a vedea lumea si viatza si nici nu ma caracterizeaza in relatziile cu ceilaltzi: prefer sa am prieteni sau apropriatzi putzini sau deloc decit sa fiu altcineva decit sint in realitate! Detest total ipocrizia, ‘teatrul’ comunitar sau comunional pe care-l jucam in fiecare clipa a relatzionarii cu sau la ceilaltzi, ori chiar permanenta … ciclotimia sociala colectiva contemporana ce va duce la neantizarea eului. Adica a acelui ego pe care ar trebui, nu-i asa?, sa-l … ‘ucidem’ cum apocrif proclama totzi guru existentzialismului … fara existentza autentica.
      Pt. mine vedete autentice sint … Aristotel, Leonardo da Vinci, Nietzsche(Ooops!), Regina Mama Maria, Henry Coanda, Saint-Exupery sau in cel mai comun caz … Orson Welles sau Peter O’ Toole.
      Iar mai recent chiar insushi Papa Francisc. A carui umanitate autentica transcede dincolo de perceptzia noastra comuna…
      :Angel:
      Nu eu oricum…
      Multa sanatate si no offence!

       

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Back To Top