skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Rishi Manchanda: Ce te îmbolnăvește? Caută în amonte.

 

Rishi Manchanda a lucrat ca medic în Los Angles timp de zece ani și a înțeles că datoria lui nu este doar să trateze simptomele pacientului, ci să caute cauza primordială care-i îmbolnăvește. Factori „în amonte” ca alimentație defectoasă, un job stresant, lipsa aerului curat. El lansează o chemare către doctori de a acorda atenție vieții pacienților din afara cabinetului de examinare.

Fiind doctor de peste un deceniu, am îngrijit veterani fără adăpost, familii din clasa muncitoare şi persoane ce trăiesc şi muncesc în condiţii grele sau chiar aspre. Acestă muncă m-a facut să cred că avem nevoie de un mod total diferit de abordare a sănătăţii. Avem nevoie de un sistem ce nu se opreşte doar la simptomele ce-i aduc pe oameni în clinică, ci care poate privi şi îmbunăţăţi sănătatea de la radăcină. Sănătatea nu începe între cei patru pereţi din cabinetul doctorului, ci acolo unde locium, muncim, mâncăm, dormim, învăţăm şi ne jucăm. Acolo unde ne petrecem cea mai mare parte a vieţii.
Cum arată această nouă abordare ce poate îmbunătăţi sănătatea de la rădăcină? Pentru a ilustra vă voi spune povestea Veronicăi. Veronica a fost a 17-a pacientă dintr-un total zilnic de 26 dintr-o clinică din Los Angeles. A venit cu o durere cronică de cap. Durerea persista de mai mulţi ani şi ne punea mari probleme. Cu trei săptămâni înainte să vină la noi fusese la camera de urgenţe din Los Angeles. Doctorii de gardă i-au spus: „Veronica, am făcut câteva teste. Rezultatele sunt normale. Ia aceste analgezice, continuă să consulţi medicul de familie, iar dacă durerea persistă sau se înrăutăţeşte revino la noi.
Veronica a urmat acele instrucţiuni şi a revenit. A revenit de 2 ori. În cele trei săptămâni înainte să vină la noi a fost la urgenţe de 3 ori. Pleca şi se întorcea în spitale şi clinici, la fel cum făcuse în anii anteriori, încercând să se vindece, dar revenea de fiecare dată. Veronica a venit în clinica noastră și în ciuda tuturor consultațiilor specialiștilor era tot bolnavă.
Când a venit la noi am încercat o altă abordare. Am început cu asistenta medicală, care avea doar o pregătire generală, dar cunoştea comunitatea. Aceasta a pus întrebări de rutină. A întrebat: „Ce te doare?“ „Mă doare capul.“ „Să-ţi măsurăm semnele vitale, tensiunea arterială şi pulsul.” Dar am întrebat-o ceva la fel de vital pentru Veronica şi pentru alţii ca ea din South Los Angeles. „Veronica, îmi poţi spune unde locuieşti? Care sunt condiţiile? Aveţi mucegai? Scurgeri de apă? Aveţi gândaci de bucătărie?“ Veronica a răspuns afirmativ la 3 dintre ele: gândaci, scurgeri de apă, mucegai. Am primit fişa, am analizat-o, am pus mâna pe clanţă şi am intrat în cameră.
Trebuie să înţelegeţi că Veronica, la fel ca mulţi pacienţi pe care i-am îngrijit, e o persoană respectabilă, o prezenţă formidabilă, cu o personalitate deosebită, dar iat-o încrâncenată de durere pe masa mea de examinări. Capul îi tremura sprijinit pe mâini. Şi-a ridicat capul, i-am vazut faţa, am salutat-o şi imediat am observat că la nivelul nasului avea o adâncitură în piele. Medical, ăsta e un semn de alergie. E obsevat des la copiii cu alergii cronice. Provine de la frecarea repetată a nasului în încercarea de a scăpa de simptomele alergiei. Totuşi, Veronica, o femeie matură, avea aceleaşi semne de alergie. Câteva minute mai târziu, după câteva întrebări, am examinat-o şi am ascultat-o, i-am spus: „Veronica, cred că ştiu ce ai. Cred că ai o alergie cronică, migrene şi o congestie a sinusurilor. Cred că toate astea au legătură cu mediul în care locuieşti.“ Părea oarecum eliberată căci avea un diagnostic în sfârșit. Apoi i-am spus: „Să vorbim despre tratament. Voi prescrie câteva medicamente pentru simptome, dar vreau să te trimit la un specialist, dacă eşti de acord.“
Specialiştii sunt cam greu de găsit în Los Angeles, aşa că m-a privit uimită: „Serios?“ Am zis: „Veronica, specialistul de care vorbesc e ceea ce eu numesc lucrător în sănătatea comunităţii. E cineva care, cu acordul tău, vine în casa ta şi analizează ce se întâmplă cu scurgerile de apă, cu mucegaiul, te ajută să repari problemele din casă care-ţi cauzează simptomele şi dacă-i nevoie, îți poate trimite alt specialist, supranumit avocat pentru interesul public, deoarece e posibil ca gazda ta să nu fi făcut reparaţiile necesare.“
Veronica a revenit câteva luni mai târziu. A fost de acord cu toate metodele de tratament. A spus că simptomele s-au îmbunătăţit cu 90%. Petrecea mai mult timp la serviciu şi cu familia şi mai puţin în sălile de urgenţe din Los Angeles. Veronica şi-a revenit remarcabil. Fii săi, unul suferind de astm, nu mai erau la fel de bolnavi ca înainte. I-a fost mai bine şi nu întâmplător, casa Veronicăi devenise mai bună.
Ce a făcut ca din această abordare să rezulte o îngrijire mai bună, mai puţine vizite la camera de urgenţe, o sănătate îmbunătăţită? Simplu. A început cu întrebarea: „Veronica, unde locuieşti?“ Dar și mai important a fost că am stabilit un sistem care ne-a permis să punem des întrebări Veronicăi şi altor sute ca ea, despre condiţiile importante din comunităţile lor, unde sănătatea, şi, din nefericire, uneori bolile îşi au originea, locuri ca South Los Angeles. În acea comunitate, condiţiile precare de locuit şi alimentaţia erau aspecte majore pe care clinica trebuia să le știe. În alte comunităţi ar putea fi: lipsa transportului, obezitatea, accesul în parcuri, violenţa armată.
Important e că am stabilit un sistem care a funcţionat, o metodă pe care o numesc abordare în amonte. E un termen familiar. Vine de la o parabolă cunoscută în comunitatea sănătăţii publice. Parabola celor trei prieteni. Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre prieteni şi ajungeți la un râu. E o scenă frumoasă, dar întreruptă de plânset de copil. În apă sunt câţiva copii ce trebuie salvaţi. Faceți ceea ce-i firesc. Săriți toți în apă să-i salvaţi. Primul prieten spune: Îi voi salva pe cei ce se înecă, care riscă să cadă în cascadă. Al doilea spune: Voi construi o plută. Mă voi asigura că ajung cât mai puţini la marginea cascadei. Să salvăm cât mai mulţi construind o plută, coordonând aceste două metode. Cu timpul au reușit, dar nu cât şi-ar fi dorit. Mulţi cădeau încă în cascadă. Apoi au văzut că al treilea prieten lipsea. Îl văd într-un final. E în apă, înoatând în amonte, salvând copiii pe masură ce-i găsea. Ceilalţi întreabă: „Unde mergi? Sunt copii de salvat aici.“ El răspunde: „Vreau să aflu cine sau ce îi aruncă pe aceşti copii în apă.“ În îngrijirea sănătăţii, îl avem pe primul prieten avem specialiştii, chirurgi traumatologi, asistenta de terapie intensivă doctorii de la urgență. Îi avem salvatorii esenţiali, oameni pe care-i vrei când eşti în mare încurcătură. Ştim că îl avem şi pe al doilea prieten costructorul de plute: doctorul de familie, oamenii care vă tratează bolile cronice, diabetul, hipertensiunea, vă fac verificările anuale, se asigură că v-aţi vaccinat, dar şi că aveţi o plută să vă ducă în siguranţă la ţărm. E vital şi necesar, dar ne lipseşte al treilea prieten. Nu sunt destui în amonte. Aceştia sunt medicii care ştiu că sănătatea începe acolo unde locuim, lucrăm şi ne jucăm şi sunt capabili să mobilizeze resursele pentru a crea acest sistem în clinici şi spitale, încercând să conecteze oamenii cu resursele de care au nevoie din afara clinicilor.
Veţi pune o întrebare evidentă pe care mulţi colegi mi-au adresat-o: „Doctorii şi asistentele să se gândescă la transport şi locuinţe? Nu-i destul să prescriem pastile şi proceduri, să ne concentrăm pe simptome?“ Să salvezi oamenii de la marginea cascadei e cu siguraţă o muncă importantă. Cine are timp? Dar dacă adoptăm ştiinţa drept ghid, vom găsi abordarea în amonte absolut necesară. Oamenii de ştiinţă ştiu acum că mediul de trai şi muncă din care facem cu toţii parte, au un impact de două ori mai mare asupra sănătăţii decât codul genetic. Condiţiile de trai şi muncă, structura mediului, modul în care ţesătura socială e împletită, şi efectul pe care-l au asupra deprinderilor, împreună au un impact de cinci ori mai mare asupra sănătăţii, decât toate pastilele şi procedurile medicale la un loc. La un loc, modul de trai şi condiţiile de muncă, cauzează 60% din decesele ce pot fi prevenite.
Să vă dau un exemplu. Să spunem că o companie vine şi spune: „Avem un produs grozav. Va micşora riscul de a suferi de boli de inimă.“ Veţi investi cu siguranţă dacă produsul e un medicament sau un dispozitiv, dar dacă e un parc? Un studiu din Marea Britanie a analizat arhivele a peste 40 de milioane de cetăţeni. Au căutat câteva variabile, controlate de mulţi factori şi au aflat că în încercarea de-a controla riscul de a suferi de boli de inimă, expunerea la spaţii verzi are influenţă mare. Cu cât eşti mai aproape de spaţii verzi, parcuri şi copaci, cu atât e mai mic riscul de a face o boală cardiacă. E valabil pentru săraci, cât şi pentru bogaţi. Studiul arată ceea ce deseori spun prietenii mei din sănătatea publică: codul poştal e mai important decât codul genetic. Ştim că acesta modelează codul genetic. Epigenetica observă mecanismele moleculare, căile complexe prin care e modelat ADN-ul. Genele se activează şi dezactivează prin expunerea la mediu, locul unde trăieşti şi munceşti. E clar că aceşti factori, aceste probleme primare contează. Contează pentru sănătate, deci profesioniştii ar trebui să le ia în considerare. Veronica m-a întrebat poate cea mai fascinantă întrebare din ultimul timp. La următoarea vizită mi-a spus: „De ce niciun doctor nu m-a întrebat unde locuiesc? În acele vizite la camera de urgenţe am făcut două radiografii, mi-a fost înfipt un ac în zona lombară pentru colectare de lichid spinal, mi-au făcut o duzină de teste de sânge. M-au consultat tot genul de specialiști şi niciunul n-a întrebat cum locuiesc.“
Răspunsul onest e că deseori tratăm simptomele fără să analizăm condiţiile care au cauzat boala. Sunt multe motive, dar principalele trei sunt: nu plătim pentru acest lucru. De obicei plătim pentru volum şi nu pentru valoare. Plătim doctorii şi spitalele după numărul de servicii oferite, dar nu pentru cât de sănătoşi ne fac. Asta duce la un alt fenomen pe care-l numesc abordarea „nu întreba, nu răspunde“ la întrebări despre cauzele din amonte. Nu întrebăm unde locuiţi şi lucraţi deoarece dacă există o problemă, nu ştim ce să vă spunem. Nu înseamnă că doctorii nu ştiu că astea sunt importante. Într-un sondaj făcut în S.U.A., din 1.000 de medici 80% au răspuns că ştiu că problemele primare ale pacienţilor sunt la fel de importante ca problemele medicale. În ciuda acestei conştientizări răspândite a importanţei problemelor primare, doar 1 din 5 doctori a răspuns că îndrăznește să abordeze aceste probleme pentru a îmbunătăţi sănătatea de la rădăcină. Există o prăpastie între a şti că mediul de viaţă al pacientului contează şi abilitatea de a face ceva în sistemul în care lucrăm.
În prezent e o mare problemă, deoarece urmează a doua întrebare: a cui e responsabilitatea? Asta mă aduce la al treilea punct, al treilea răspuns la întrebarea Veronicăi. Avem în parte această problemă pentru că nu sunt destui profileri în sistemul de sănătate. Lipseşte al treilea prieten, cel care vrea să afle cine sau ce-i aruncă pe copii în apă. Acum avem mulţi profileri şi am avut privilegiul să întâlnesc pe mulţi dintre ei în Los Angeles, în alte locuri din ţără şi în întreaga lume. E important de menţionat că profilerii sunt uneori doctori, dar nu-i necesar. Pot fi asistente, alţi clinicieni, manageri sau asistenţi sociali. Nu e importantă profesia de bază a profilerului. E mai important ca ei să aibă abilitatea de a implementa un proces ce transformă asistenţa lor, modul în care practică medicina. Procesul e simplu. Are trei subpuncte. Prima dată stau și identifică problema clinică dintr-un set de pacienţi. Să spunem că încercăm să ajutăm copiii ce se internează repetat în spitale pentru că suferă de astm. După ce identifică problema, trec la următorul pas identificarea cauzei originare. În sistemul de sănătate actual aceasta se face analizând genele, obiceiurile. Poate nu mănânci destul de sănătos. Mănâncă mai sănătos. E o abordare simplistă a cauzei. Se pare că nu avem destul succes dacă ne limităm la această viziune. Analiza pe care o face un profiler se uită la condiţiile de trai şi de muncă din viaţa ta. Poate că pentru copiii cu astm cauza e în locuinţa lor. Poate locuiesc lângă o autostradă şi aerul poluat declanşează astmul. Poate ar trebui să folosim resursele în această direcţie, deoarece a treia parte a procesului e cea mai importantă. Mobilizează resursele pentru crearea unei soluţii în clinică, dar şi aducând personal din sistemul public de sănătate, din alte sectoare, avocaţi, oricine doreşte să ajute la crearea unei soluţii. Ajută pacienţii cu probleme clinice abordând rădăcina problemei prin conectarea cu resursele necesare. Sunt convis că sunt multe poveşti cu profileri care fac lucruri remarcabile. Problema e că nu sunt destui. După unele estimări, avem nevoie de un profiler pentru fiecare 20-30 de clinicieni din sistemul de sănătate. Înseamnă că în S.U.A. avem nevoie de 25.000 până în anul 2020. Dar avem doar câteva mii în prezent. Din această cauză, acum câţiva ani, împreună cu colegii mei am hotărât să formăm mai mulţi profileri.
Am decis să formăm o organizaţie pe care am numit-o Health Begins. Prin Health Begins asta facem: formăm profileri. Sunt mulţi indicatori pentru succes, dar în principal suntem interesaţi să ne asigurăm că schimbăm simţul încrederii, acel „nu întreba, nu răspunde“. Încercăm să ne asigurăm că clinicienii şi sistemul în care lucrează, au abilitatea şi încrederea să abordeze neregulile din mediul nostru de trai şi muncă. Observăm o triplare a încrederii în munca noastră.
E remarcabil. Dar vă voi spune cea mai fascinată parte a ceea ce înseamnă să lucrezi cu profileri adunaţi într-un singur loc. E fascinant că în fiecare zi, în fiecare săptămână, aud poveşti ca a Veronicăi. Există poveşti ca a Veronicăi şi multe altele asemănătoare. Oameni care apelează la sistemul de sănătate şi văd ce însemnă să faci parte din ceva ce funcţionează. Un sistem de sănătate care nu te pasează între spitale, ci îţi îmbunătăţeşte sănătatea, ascultă cine eşti, ameliorează contextul vieţii tale, indiferent dacă eşti bogat, sărac sau din clasa de mijloc.
Poveştile sunt fascinante, nu doar pentru că arată că suntem aproape de sistemul de sănătate pe care-l dorim, dar şi pentru că putem face asta împreună. Doctorii şi asistentele pot întreba mai mult despre contextul de viaţă al pacientului, nu doar pentru că e manieră bună, ci pentru că e o metodă de îngrijire mai bună. Sistemul de sănătate şi contribuabilii pot merge în agenţii şi departamente de sănătate publică să analizeze informaţiile împreună. Pot observa dacă există un tipar în vieţile pacienţilor şi să identifice cauza sursă. Apoi, la fel de important: putem concentra resursele astfel încât să ajungă la ei? Şcolile medicale, de asistente, programele educaţionale pentru experţii în sănătate, pot ajuta prin formarea următoarei generaţii de profileri. Ne asigurăm că aceste şcoli certifică o bază pentru acest tip de abordare, pentru lucrătorul în sănătatea comunităţii. Avem nevoie de mulţi ca ei dacă vrem să fim eficienți, să trecem de la un sistem nesănătos la unul sănătos. În final, dar poate cel mai important: noi ce facem? Ce facem ca pacienţi? Putem începe prin a merge la doctor, la asistente, la clinici, şi să întrebăm: „Trebuie să fiu atent la ceva anume în locul în care locuiesc şi muncesc?“ Sunt bariere împotriva sănătăţii pe care nu le cunosc? Şi mai important: dacă am aceste bariere, dacă vin la tine şi îţi spun: cred că am o problemă în apartament sau la locul de muncă, nu am acces la mijloace de transport sau parcul e foarte departe şi nu îţi pot urma sfatul să fac mişcare şi să alerg, dacă există aceste probleme, domnule doctor, mă vei asculta? Ce putem face împreună pentru a-mi îmbunătăţi sănătatea de la rădăcină?
Dacă putem face cu toţii asta, doctorii şi sistemul de sănătate, contribuabilii şi toţi ceilalţi, vom reuşi să facem ceva cu sănătatea. Sănătatea nu e doar o responsabilitate personală sau un fenomen. Sănătatea e un bun comun. Vine din investiţia noastră, ştiind că viaţa noastră contează. Contextul în care trăim, muncim, mâncăm şi dormim contează. Iar ceea ce facem pentru noi înşine ar trebui să facem şi pentru cei care au condiţii grele sau chiar aspre. Putem investi cu toţii în asigurarea unor resurse care să ajungă la rădăcina problemei, dar în acelaşi timp să lucrăm împreună pentru a muta sistemul de sănătatea în amonte. Putem îmbunătăţi sănătatea de la rădăcină.

Comentarii (6)
  1. Cand incepi cu adevarat sa practici medicina pentru oameni, incepi cu adevarat sa gandesti si afli cauzele adevarate ale bolilor care tin de stari, emotii, stress, igiena personala, igiena locului de munca sau a mediului, igiena casei, obiceiurile alimentare, stima de sine, obiceiurile sau traditiile religioase fata de comportamentele sociale si fata de igiena personala, educatia, nivelul de scolarizare, nivelul de trai ca civilizatie din care provi, constrangerile la care esti supus, adaptarea la realitatea obiectiva, neadaparea la realitatea sanatoasa pentru organismul uman in favoarea unor curente ale modei care afecteaza fizic si psihic omul, relatiile dintre membrii familiei atat din trecut cat si din prezent. Prezentul fiecaruia fiind suma a o multime de evenimente mai mult sau mai putin constiente de la nastere pana in prezent. Medicul are in fata efectele. Stramoasa mea spunea ca o durere de cap are zeci de cauze – deci ce ii dau ca tratament ? Mai intai un om trebuie ascultat si „descusut” pentru a afla ce anume , care este cauza reala durerii sau a evenimentului care atat de puternic l-a marcat. Un om este o suma a faptelor, gandurilor, actiunilor sale in toate planurile fizice si eterice. Medicul este acum prea grabit sa isi i-a banii si este interesat sa aiba pacienti pe termen lung, buni contribuabili iar daca este chirug sa taie, altfel este timp pierdut. Apoi pacientii vor la medic pentru ca cineva ii baga in seama si vor sa i-a pastile pentru ca le tine de afectiune in sensul de atentie si pot solicita si celorlalti membrii ai comunitatii personale sau apropiata, atentie ca este suferind cu medicamente doveditoare. Unii nu accepta realitatea si este modul in care prefera sa fie suferinzi pentru diverse beneficii care sunt doar aparente si impovaratoare pentru ceilalti si chiar pentru persoana care abuzeaza pentru ca ii afecteaza real tot organismul, stima de sine si devine real o victima. Cand ajungi sa fi dependent de cineva si sa mai ai si o afectiune , celalt nu va stii cum sa fuga mai repede deoarece abia se descurca pe sine iar celalalt devine din drag o povara. De aceea vindecarea este un proces dinamic in care omul se simte doar temporar afectat de ceva dar are dorinta puternica de a reveni la starea de bine pentru a-si fi de folos siesi si familiei. Si pentru asta si familia va fi mult mai deschisa si apropiata in a-l ajuta. In medicina veche vindecarile se faceau in familie si se ajutau reciproc atat cat puteau fiecare pentru ca existenta si normele societatii ii faceau sa se ajute si sa se sustina ca find un neam puternic. Vraciul-terapeutul era cel ce de mic era ales si educat si format in stiinta plantelor, pomezilor, curatarii si vindecarii ranilor, a asistentei la nasteri si la decese, a vindeca si educa familii in a avea o viata sanatoasa toate generatiile in viata, Acum toti suntem niste manipulati de sistem, de afacerile cu medicamente, de fel de fel de boli inventate in laboratoare care ne distrug esenta noastra ca specie, mintea si trupul. si suntem la nivel mondial mult mai saraci ca inainte, iar cei ce spun ca sunt bogati sunt la fel de bolnavi precum cei saraci. Sanatatea este o stare de constiinta, traire in realitate, asumarea constienta a efectelor gandurilor, emotiilor, faptelor noastre, a respectului fata de sine, igiena personala a corpului si a alimentatiei noastre, a locului unde traim si convietuim impreuna cu ceilalti oameni si a modului cum pastram curatenia planetei care ne afecteaza implicit.
    Medicina are categoric mari succese si ofera sanse acolo unde poate nu existau implicand tehnologia. Dar conteaza modul cum este aplicata si cat de accesibila este pentru cei ce au cu adevarat nevoie cat si raspunderea medicului si a personalului sanitar in relatia cu pacientul indiferent de unde provine si ce bani are. Juramantul lui Hipocrat este pentru viata, pentru salvarea vietii.
    Sunt oameni care se nasc cu acest dar si aceste simturi si nu toti ajung sa profeseze – a fost si cazul unui medic negru din Africa de Sud si mai sunt multi medici si personal medical anonimi care isi risca viata pentru a salva o viata. Sunt si oameni care ii confunzi cu profesia ca de exemplu regretatul Prof. Pesamosca. Si asa cum deja este foarte cunoscut un om este apreciat post mortem si haituit in viata.
    In Romania avem SMURD unul dintre cele mai profesioniste servicii medicale care cred ca este singurul care functioneaza cu adevarat pro viata. Dar…. poate ca va fi o revenire sau o trezire la constiinta ca profesia pe care cei din domeniul medical au ales-o sa o respecte in relatia cu semenii nostrii pentru a avea o generatie urmatoare cu adevarat puternica si sanatoasa din toate punctele de vedere. E si o forma de educatie continua pro-viata in care ar trebui implicata mai mult si familia si scoala. Si poate atunci nu am mai fi cobai pentru industria farmaceutica straina. Cu respect.

     
  2. Buna seara.
    Se ridica astfel de probleme cand tocmai acum societatile sunt angajate intr-o cursa de distrugere si a stabilirii unui haos de neimaginat?
    Daca simt uneori ceva oarecum nedefinit despre ce se discuta pe acest site,este ca se ocoleste evident privirea in fata a realitatii.
    Bineinteles ca exista in lume cazuri foarte rare in care lucratorii pentru sanatate – de fapt mai adevarat trebuie sa spunem lucratorii pentru boli – se implica in a afla amanunte despre toti factorii care contribuie la afectiunile de sanatate ale cuiva.Si acei ce se implica sunt oameni daruiti sau sensibili la durerea altora.Ar fi minunat sa ne trezim dupa un somn lung intr-o societate in care interesul prim este sanatatea omului.Din pacate realitatea traita de noi toti actualmente este cu totul alta.Nivelul de boala fizica,psihica si morala a atins cote de neinchipuit si nu degeaba multi intelepti ne indeamna sa incercam a ne trata singuri.
    Recent am ajuns sa inteleg ca a trai in vremurile actuale oarecum capabil sa faci fata cerintelor sistemului,nu implica si sa fii sanatos.Nu merge una cu alta :a fi sanatos cu a fi un bun scl…scuzati,am vrut sa spun salariat,sau o fiinta care trebuie sa faca fata cerintelot locului unde isi desfasoara activitatile zilnice pentru castigarea traiului.Ceea ce ne povesteste acest medic pare a fi un vis in vremurile noastre.Unde mai gasiti domniile voastre un cabinet medical in care sa se dea atentie bolnavului,conditiilor in care locuieste pacientul si conditiile care au declansat afectiunea.
    Este minunat sa ajungem la a ne dezvolta constiinta asa de mult incat sa fim destul de atenti la toti factorii care conlucreaza in declansarea unei boli.Dar omul modern este asa de preocupat de orice altceva incat singura lui dorinta,cand il atinge o boala,este sa i se ofere medicamentul minune care sa-l faca rapid eficient pentru…..nici macar pentru propria-i sanatate,ci sa poata merge la slujba care-i asigura minimul acont pentru trai.Cei care au unde merge….
    Nu sunt negativista,ci realista.Se intampla ca citesc acum o carte scrisa de Deepak Chopra in care se face distinctia intre a fi negativist si a vedea clar realitatea.
    O seara buna va doresc.

     
    1. Stimata doamna Sefora,
      Societatile nu sunt angajate intr-o cursa de ditrugere mai mult decat erau in trecut. Chiar in acest moment pot spune ca este o perioada relativ pasnica. Sunt putine razboaie pe planeta, numarul mortilor de pe urma acestora este ralativ scazut comparativ cu alte perioade din istoria omenirii.
      Aveti parerea ca pe site se ocoleste realitatea.
      Din contra, aici se prezinta cealalta fata a realitatii, cea care nu este prezenta in jurnalele de stiri unde vedem crime, jafuri, furturi coruptie si multe altele scoase in prim-plan. Noi facem aici exact acelasi lucru numai ca scoatem in fata, bunatatea, sufletul, evolutia spirituala.
      Daca spuneti ca jurnalele de stiri prezinta realitatea, atunci asta facem si noi, daca spuneti ca ei o ignora, atunci o ignoram si noi. Pentru ca ei prezinta o parte a realitatii ignorand-o pe cealalta, si noi facem acelasi lucru in sens opus.
      Referitor la medicina chiar daca de multe ori se arunca cu pietre in ea, continua sa evolueze. Da, am facut un inventar al multor componente din corpul nostru, deja stim in mare cum functioneaza, dar mai sunt extrem de multe de aflat pentru medicina occidentala. Sa nu credeti ca medicina orientala sau naturista este un panaceu universal. Si ele au limitele lor. Abia acum au inceput specialistii sa studieze genele. Este un domeniu fascinant. Am participat la un simpozion la Londra in care se discuta de viitorul geneticii. Trebuie sa va spun ca exista un nivel fantastic de implicare si rezultatele sunt exceptionale. Atatea idei minunate s-au vehiculat acolo incat am ramas uimit.
      Spuneti „Ceea ce ne povesteste acest medic pare a fi un vis in vremurile noastre.Unde mai gasiti domniile voastre un cabinet medical in care sa se dea atentie bolnavului,conditiilor in care locuieste pacientul si conditiile care au declansat afectiunea.” – nu mai gasiti, tocmai pentru ca este o idee noua pentru medicina occidentala si acest doctor este unul dintre mesagerii acestui nou sistem de a face medicina. Daca vor aparea rezultate, din ce in ce mai nulte comunitati si spitale vor initia acest mod de a practica medicina. Acum e totul la inceput. Vom vedea ce va fi in viitor.
      O seara minunata sa aveti!

       
      1. Buna ziua Razvan.
        Mi-a placut raspunsul dumitale.Si ai dreptate intru totul.
        Totusi,eu poate percep aceste timpuri in alt fel decat multi altii…poate un pic confuz…poate pentru ca nu am evoluat destul sa fiu detasata de aspectele exterioare si sa traiesc doar in ceea ce ar reprezenta o lumea …a viitorului.
        Dar,sincera sa fiu,sa stii ca sunt constienta ca,in timp ce in anumite aspecte se inregistreaza doar disolutia anumitor structuri, in alte aspecte se incearca a se forma conditii noi de a exista in armonie.
        Referitor la ce spui in raspunsul dumitale,ar mai fi cate ceva de discutat,dar nu ma concentrez acum prin a spune ceva ce ar parea ca te contrazic,pentru ca imi dau seama ca,din perspectiva dumitale,lucrurile se desfasoara asa cum le vezi.
        Iti multumesc ca mi-ai raspuns si ai dat atentie parerilor mele.
        Sa ai un sfarsit de sapatamana bun.

         
        1. Adevarul meu nu poate fi la fel cu adevarul altuia. Poate sa il completeze eventual.
          :)
          O seara minunata!

           
  3. Buna seara ,oameni minunati!

    „Astazi, si datorita publicitatii agresive, multi dintre noi s-au obisnuit ca pentru orice afectiune, oricat de minora, sa recurga imediat la medicamente.
    Este o metoda superficiala prin care cautam rezolvarea problemelor printr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afla in noi si este profunda.
    Din pacate, in multe cazuri medicamentele reusesc doar sa amorteasca o perioada de timp cauza primara, care se dezvolta apoi, conducand de multe ori la boli grave. De asemenea, datorita compusilor chimici, medicamentele de sinteza produc uneori in plus si efecte secundare nedorite ce pot afecta unele organe.
    Trebuie sa intelegem ca adevarata vindecare o infaptuim prin schimbarea modului nostru de gandire si de actiune, printr-o vointa de fier.
    Medicii si vindecatorii ar trebui sa-si concentreze eforturile in primul rand pentru a ne invata cum sa traim ca sa nu ne imbolnavim, punand mare accent pe latura preventiva. Dar noi suntem incurajati ca atunci cand avem dureri de cap sa luam calmante.
    Sigur ca este mult mai dificil sa tratezi originea afectiunii decat sa iei o pilula, dar si rezultatele sunt pe masura implicarii noastre.
    Altfel, ne amagim si ne mintim singuri.

    Sunt semeni de ai nostri care prefera tratamentele si terapiile naturiste, deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismul uman. Dar sa aveti mare grija la ce terapeut apelati, pentru ca tratamentul prescris, chiar daca este natural, trebuie foarte bine acordat cu afectiunea de care suferiti.
    Sunt semeni de ai nostri care prefera tratamentele si terapiile naturiste, deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismul uman.
    Dar sa aveti mare grija la ce terapeut apelati, pentru ca tratamentul prescris, chiar daca este natural, trebuie foarte bine acordat cu afectiunea de care suferiti.

    Sunt impostori care vand tot felul de leacuri cu sume mari de bani care chipurile vindeca toate bolile. Omul trebuie sa ia numai pastila miraculoasa de sute de mii sau milioane de lei (care este compusa de fapt din plante presate in valoare de cateva mii de lei), si scapa de orice boala. Insa in majoritatea cazurilor, pacientii se aleg doar cu pierderea financiara.
    Oameni buni, inca nu exista un leac miraculos, un panaceu universal.

    Cine afirma asa ceva va minte si va stoarce inutil de bani. Exista intr-adevar puteri miraculoase in Imparatia Cerului, dar entitatile benefice si luminoase de acolo nu cer bani si nici alte avantaje materiale pentru vindecare.

    Trebuie sa recunoastem ca este posibil ca urmare a leacului minune, bolnavul sa se vindece. Dar oamenii trebuie sa stie ca in realitate au fost vindecat i prin puterea subconstientului lor, pentru ca au crezut cu tarie ca la asa un pret piperat, produsul respectiv are un efect sigur.De fapt s-au facut bine prin credinta lor in aceasta licoare. Pentru ca prin puterea credintei, si apa si aerul te pot insanatosi, bineînteles numai daca ai dreptul de Sus sa te vindeci.

    Dar cati dintre noi avem aceasta credinta? Altfel ne putem vindeca numai muncind mult cu noi.

    Cum putem sa ne recastigam sau sa ne mentinem starea de sanatate ce ne-a fost data? Simplu! Fiind linistiti si impacati cu noi si cu cei din jurul nostru, iubindu-ne si ajutandu-ne semenii, implicandu-ne intr-o activitate benefica din care sa aiba si altii de castigat, dozandu-ne corect efortul pe care-l facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentandu-ne fara lacomie dar sanatos (cat mai putine prajeli, multe legume, fructe, cereale, de preferinta carne de peste si pasare – daca se poate de curte, evitand alimentele si bauturile cu multe E-uri, band multe lichide – apa, ceai din plante), facand multa miscare in aer liber si punand pe primul plan credinta in Creator manifestata prin fapte.

    Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de miscare duc in aceeasi directie.

    Pentru ca organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca un „vehicul“ pe care noi sa-l folosim in mod activ, pentru acumularea de noi experiente, pentru a indrepta greselile din trecut etc. Pe de alta parte, omul vine pe Pamant si ca sa creeze, sa lase ceva in urma lui.
    De aceea, lenesii sunt amendati prin tot felul de necazuri, ghinioane, boli care au rolul sa-i mobilizeze sa-si foloseasca corpul fizic si mentalul la parametri normali.
    Neîmpacarea cu sine este o sursa sigura de imbolnavire, pentru ca cine nu se accepta asa cum este, nu se va putea intelege prea bine nici cu cei din jurul sau. Si prin aceasta atitudine vis-a-vis de viata, ne fabricam energia negativa care produce boala. Acelasi tip de energie este generata si de toate trasaturile de caracter negative.
    Oamenii mandri, orgoliosi (orgoliul este foarte periculos pentru om), invidiosi, rautaciosi, barfitori, lacomi, mincinosi, prefacuti, pemanent nervosi
    se autoimbolnavesc.
    Multi, atunci cand dau de sume mari de bani sau sunt numiti intr-o functie importanta, isi schimba caracterul, devin mandri, foarte orgoliosi, in loc sa incerce sa-si ajute semenii, sa se aplece cu dragoste asupra celor in suferinta.

    Cautati sa intrati in Casa Domnului cu umilinta si smerenie si atunci energia purificatoare a Sfantului Duh, pogorata in timpul slujbei va va patrunde fiinta.
    Gustati astfel sentimente de inaltare, de beatitudine si va veti intoarce acasa mai buni ca inainte,mai sanatosi.

    „Faca-se Doamne voia Ta“, inseamna sa ne supunem fara cracnire vointei Divine, sa privim dificultatile vietii ca pe niste datorii ale noastre sau ca pe incercari ale Celui de Sus, pe care daca le acceptam si le rezolvam in spiritul credintei, crestem din punct de vedere spiritual.”

    Sursa: CEZAR DUMITRACHE

    Un weekend minunat!

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top