skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Extraordinara descoperire care adanceste misterul Tablitelor de la Tartaria

 

O descoperire recenta datorata brasoveanului Cristian Pintilie a scos la lumina, nu departe de „Ganditorul” de la Hamangia, un inel gravat cu aceleasi simboluri prezente si pe misterioasele tablite de la Tartaria despre care el crede ca ar putea certifica autenticitatea acestor artefacte milenare. La fel cum astronomii amatori descopera comete si asteroizi pe care nu le observa marile, soficticatele si costisitoarele telescoape ale lumii, tot asa un amator a facut aceasta descoperire arheologica remarcabila, dupa cum scrie Monitorulexpres.ro. Cum a reusit? 

Lui Cristian Pintilie ii place sa „hoinareasca” pe internet prin intermediul aplicatiei Google Earth pentru a cauta virtual locuri interesante de pe planeta. Asa se face ca, focalizandu-se pe Dobrogea, a descoperit urmele unor cetati si sanctuare stravechi. Rabdarea si curiozitatea i-au fost rasplatite din plin. Langa Cernavoda, in satul Seimeni, acolo unde vazuse pe Internet zeci de adancituri ciudate in forma de disc, a sapat si a gasit o adevarata comoara: piese de ceramica, vetre, amfore. Dar cel mai valoros artefact pe care l-a scos la lumina a fost un inel de bronz pe care sunt inscriptionate simboluri similare celor de pe celebrele placute de la Tartaria.

Daca inelul se va dovedi a fi vechi de circa 3.500 de ani, asa cum banuieste arheologul amator, atunci inelul ar putea atesta faptul ca pictogramele gasite la Tartaria, despre care se crede ca sunt vechi de circa 7 milenii, constituind prima scriere din istoria omenirii, au fost folosite vreme de mii de ani de catre civilizatiile care au trait pe meleagurile noastre. O surpriza totala, deoarece la vremea cand se fabrica acest inel, alfabetul de la Tartaria se presupune ca era deja disparut. Enigma se adanceste, daca ne gandim ca, fata de Tartaria, Seimeni e la o distanta de sute de kilometri si circa 3.000 de ani. Insa la numai o aruncatura de bat de Hamangia, ceea ce lanseaza noi ipoteze de lucru pentru istoricii din intreaga lume. Deocamdata, inelul a ajuns la Muzeul National de Istorie unde asteapta un verdict al specialistilor.

Inelul perfect conservat are gravate pe suprafata lui semne ciudate care l-au dus cu gandul pe descoperitorul lui la misterioasele tablite de la Tartaria. „Inelul are diametrul de 20 mm, iar sigiliul are forma octogonala cu laturile de 3 si 6 mm, dispuse alternativ. Pe sigiliu sunt gravate imagini ideografice, dintre care doua sunt identice cu semnele Vinca-Turdas. Unul se regaseste pe placuta circulara descoperita la Tartaria in 1961 de catre cercetatorul clujean Nicolae Vlassa, iar alte doua sunt asemanatoare cu un semn existent pe o placuta din ceramica descoperita in anul 1969 la Gradesnica, in nord-vestul Bulgariei”, spune arheologul amator.

Inelul poarta semnele scrierii danubiene, cea mai veche din lume cunoscuta pana acum. Aceste simboluri s-au transmis de-a lungul generatiilor vreme de mii de ani fara sa sufere modificari importante si, probabil, sunt incarcate de semnificatii deosebite, din moment ce apar pe un inel. Descoperirea lui Cristian Pintilie poate fi dovada de care aveam nevoie pentru a demonstra ca placutele de la Tartaria contin o scriere veche, si nu imagini cu conotatie artistica sau comerciala cum presupun teoriile de pana acum.

Seimeni, Tartaria – similitudini si controverse

Prima observatie interesanta care leaga inelul de la Seimeni cu placutele de la Tartaria este similitudinea semnelor. Din moment ce acestea au fost folosite in ambele locuri, atunci este vorba de aceeasi civilizatie neolitica in epoci diferite. Dar care civilizatie si ce arie acoperea? Nicio scriere nu functioneaza izolat, trebuie sa se dezvolte in cadrul unei culturi puternice si larg raspandite. Aceasta nu poate fi decat cultura Vinca-Turdas, cu o vechime recunoscuta de circa sapte milenii, raspandita pe teritoriul de astazi al Serbiei, Romaniei, Ungariei, Bulgariei si Greciei. Reprezentantii culturii Vinca-Turdas au fost si inventatorii primelor unelte de cupru. Daca inelul de la Seimeni apartine culturii Vinca, atunci cum se explica prezenta lui in zona Hamangia, in care a inflorit cultura cu acelasi nume, distincta de Vinca?

O explicatie gasita de arheolog ar fi ca este posibil ca aceste doua civilizatii sa fie una si aceeasi, concluzie care i-ar intriga pe specialisti. Locul descoperirii, aflat la 500 km de Tartaria, ridica un alt semn de intrebare: simbolurile s-au perpetuat din Tartaria spre Seimeni sau invers? Cristian Pintilie presupune ca „reprezentantii culturii Hamangia, care au creat «Ganditorul» (descoperit in necropola de la Cernavoda, la aproximativ 5 km de Seimeni), au creat si (sau au utilizat) scrierea ideografica numita acum scrierea danubiana.

O parte din aceste semne se regasesc pe tablitele descoperite la Tartaria, amulete purtate de un calator care a ajuns in mileniul V i.H. prin acele meleaguri”. Calatorul respectiv s-a dovedit a fi o femeie de circa 55 de ani, dupa cum arata analiza oaselor descoperite langa tablitele de la Tartaria. Scheletul de femeie descoperit langa tablitele de la Tartaria provine din perioada 5300-5500 i.H. Dar se poate spune cu certitudine ca tablitele au fost ale femeii? Daca am sti sigur, atunci vechimea placutelor ar fi usor de stabilit. Dar tocmai aceasta este marea controversa a acestor artefacte neolitice: ele nu pot fi datate.

O alta controversa este legata de mesajul tablitelor. Sunt doar trei, dar diferite una de cealalta! Una contine o scriere pictografica, alta una de tip anatolian, iar ultima este o scriere propriu-zisa. Din pacate, sunt prea putine inscriptii pentru a putea injgheba un alfabet. Iar o scriere nu poate fi descifrata daca nu se cunoaste ce limba simboliza. Cu alte cuvinte, protoscrierea de la Tartaria este si va ramane indescifrabila.

Comentarii (5)
  1. Io, ca să fiu cinstit (atâta cât mai poci) sunt super-extra-mega încântat, dar și răvășit de o profundă emoție transcendentericoasă, că inelul a ajuns, în sfârșit, la Muzeul Național, după un prea îndelungat, ce e drept, periplu prin țărânele Patriei. Mă liniștește, însă, vestea că așteaptă, acolo, în siguranță, „verdictul” specialiștilor. Eștia o să-i zică cam așa – bă, inelule, ia termină cu prostiile, că dacă ai niște zgîrieturi pă tine, asta nu înseamnă că trebe să ți-o iei în cap. Auzi, marș în beci? Ogoiți-vă, însă. Asta nu se poate produce, probabil, mai devreme de următorii 4000-7000 de ani. Dar nu-i bai, căci timp avem la superofertă, fără restricții. Inelul nu se va prea plictisi, deoarece îi vor ține de urât Tăblițele de la Sinaia și, probabil, alte tăbluțe, tăblișoare,tăblicele, desigur, dosite prin catacombele instituției. Ce-o să fie la gura lor…S-ar putea să devină cam iritat-oripilat de tipul diform în fundul gol, înfipt nici o noimă pe scările Muzeului. Ăla de ține un pet în brațe. Asta deoarece nu așa și-o fi imaginat inelul evoluțiile din spațiul carpato-danubiano-pontic. Dar în veacurile lungi de așteptare s-ar putea să-i devină chiar simpatic – la animal mă refer. Una peste alta, nu prea văz să se ocupe cineva în mod serios de nimicuri d-ăstea – că cum că p-aci s-ar fi pornit civiizațiile și ițit scrierea, că sensul latinizării/romanizării/dacizării, cum i-o spune, ar fi de fapt altul… Și alte etc.-uri deranjante prin ieșirea din tiparele roisleriene. Mințesc, totuși, sunt și experți internaționali prin origine și vocație care tratează în mod calificat problema aramei, în sensul cel mai pur al celor trei R.

     
    1. Eliminand tonul glumet, trebuie sa recunosc ca in mare parte aveti dreptate. Prea putini specialisit sunt dispusi sa-si sacrifice din timpul lor pretios pentru a studia asemenea artefacte ce pot duce la rescrierea istoriei.
      O seara minunata!

       
  2. Este vremea cand toate ies la iveala , pe toate planurile.Ma bucur ca pe teritoriul tarii noastre se descopera legaturi asa de importante cu mii de ani in urma. Nu prea avem incredere, dar probabil vom asista si la alte descoperiri ce va aduce lumina .

     
  3. Care este rolul clarviziunii? Nu acela de a descifra si descoperi? Cum poate fi ceva greu,cand avem in tara clarvazatori?Ei pot afla usor adevarul.

     
  4. Existenţa simbolurilor nealfabetice dar care transmit anumite mesaje, realizate grupat şi într-o anumită ordine pentru obţinerea unui efect amplificat al acestor mesaje, descoperite (şi interpretate) pe inelul de la Seimeni, pe ceramica aparţinând culturii de epoca bronzului Gârla Mare (1600-1150 î.e.n.), figurând pe vasul ceramic din perioada neolitică a cărui schiţă este prezentată în lucrarea „The Language of the Goddess” scrisă de Marija Gimbutas, dar şi pe plăcuţele de la Tărtăria (5300-5000 î.e.n.) pe care sunt prezente simboluri derivate din aceleaşi simboluri-bază, toate acestea reprezintă dovezi ale continuităţii utilizării unor simboluri grafice magico-religioase, în acelaşi scop sau în scopuri similare, pe o perioadă de cel puţin patru milenii.
    Trei simboluri sunt comune atât statuetelor antropomorfe feminine, cât şi inelului sigilar; aceleaşi trei simboluri sunt reprezentate pe ceramica decorată aparţinând perioadei neolitice:
    „V”-ul = emblema zeiţei-pasăre, derivată din triunghiul feminin; există deja în paleoliticul superior, ca emblemă a zeiţei-pasăre este atestat din neoliticul timpuriu şi continuă în fazele ulterioare;
    Bucraniul = izvor al vieţii, apă; origine în paleoliticul superior, de importanţă deosebită începând cu neoliticul timpuriu;
    Linii paralele, pieptene = ape curgătoare, apă de ploaie, simbol al succesului şi abundenţei; atestat în neolitic şi în toate perioadele următoare.
    Simbolurile sunt grupate în aceeaşi ordine, care se regăseşte pe ceramica decorată, pe statuetele antropomorfe şi pe inelul sigilar: în mijlocul ansamblului se află bucraniul, deasupra „V”-ul şi dedesupt liniile paralele (pieptenele).
    https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top