Ideea înțeleptului
Un rege era pe un vas impreuna cu unul dintre cei mai buni servitori ai sai. Servitorul care nu a mai fost niciodata inainte luat intr-un voiaj – de fapt ca un copil al muntilor el nu a vazut vreodata coasta – a stat in burta goala a vasului si a tipat, a plâns, a tremurat si s-a tânguit. Toti erau draguti cu el si au incercat sa-i calmeze temerile, dar bunatatea lor ajungea doar la urechile sale, nu si la inima sa tematoare. Regele nu mai putea suporta sa auda tipetele servitorului, iar voiajul pe apele albastre, sub cerul azuriu, nu mai era o placere pentru el. Atunci, inteleptul sau, l-a abordat si a spus:
– Inaltimea voastra, cu permisiunea voastra il pot calma.
Fara nici un moment de ezitare, sultanul i-a dat permisiunea. Inteleptul a ordonat marinarului sa-l arunce pe servitor peste bord; marinarul s-a indreptat bucuros catre plângacios. Servitorul a fost aruncat in apa, fara aer, s-a agatat de marginea vasului si i-a rugat sa-l ia din nou la bord. Astfel ei l-au tras de par inapoi. De atunci, el a stat foarte linistit intr-un colt. Nimeni nu a mai auzit un cuvânt de teama din gura sa. Sultanul era uimit si l-a intrebat pe intelept:
– Ce intelepciune este cuprinsa in aceasta actiune?
Inteleptul a raspuns:
– El nu a gustat niciodata sarea marii. Si nici nu a stiut cât de mare era pericolul in apa. Astfel el nu putea sti cât de minunat este sa aiba scânduri viguroase sub el. Doar cine s-a confruntat cu pericolul poate sti valoarea pacii si calmului.
Tu, care ai intotdeauna ce sa manânci nu cunosti gustul pâinii de la tara.
text adaptat dupa Saadi
Comentarii (4)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Referitor la „Tu, care ai intotdeauna ce sa manânci nu cunosti gustul pâinii de la tara” – se poate extrapola usor si in alte domenii, de exemplu in piata muncii. Citeam zilele trecute despre cresterea ratei somajului in RO la 5,12%, despre faptul ca o serie de tineri absolventi se plang ca nu-si gasesc loc de munca sau isi gasesc destul de greu si pe salarii de mizerie (salariul minim pe economie), insa toate acestea daca le compari cu situatia din China, de exemplu, sunt nimica toata. […]
Pe de alta parte, daca compari situatia din Romania cu Elvetia, Suedia, etc, totul se schimba…in concluzie, depinde la ce te raportezi, la punctul de referinta initial si la ce si cat cunosti din zona respectiva.
Comentariu editat de administratorul site-ului (link-urile de promovare nu sunt acceptate)
La fel , doar ceea ce experimentam direct, pe pielea noastra, ne duce la trezire. La fel si cu Dumnezeu, pana nu-l cunoastem prin experienta proprie, nu vom reusi sa-l descoperim inlauntrul fiintei noastre.
Dupa parerea mea, concluzia finala n-are nici o legatura cu povestirea. Este o morala suplimentara fortata.
Painea de la tara se face mai greu, e drept, dar e mult mai buna. Are gustul satisfactiei dupa efortul si munca implinita.
O morala care s-ar potrivi la alta povestire…
Adevarata morala este in fraza anterioara acesteia si e suficienta.
Consider ca in aceasta povestire intalnim un exemplu practic al proverbului ” Cui pe (cu ) Cui se scoate …adica o noua frica te face sa uiti vechea frica . Despre cauzele fricilor s-a mai discutat …si se va mai discuta . Si inca ceva . Consider ca intalnim si un exemplu practic al ” vorbelor ” : ” Apreciaza ceea ce ai deja si ai sa constati cate lucruri minunate ai in Clipa Prezenta a Vietii Tale ……asa cum tanarul a constatat ce minunata ESTE podeaua vasului „, iar noi putem Aprecia si putem fi Recunoscatori DIVINITATII zilnic , pentru painea si bucatele pe care le avem pe masa…..si nu numai pentru Acestea . Va imbratisez.