skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Spovedania

 

Se obişnuieşte la catolici ca ei să-şi mărturisească păcatele unui preot şi să primească absolvirea lor ca semn al iertării lui Dumnezeu. Din păcate, foarte mulţi oameni se folosesc de această metodă convinşi că obţin astfel un certificat din partea lui Dumnezeu care îi scapă de răsplata pe care o merită, căpătând o încredere mai mare în iertarea preotului decât în graţia lui Dumnezeu.
Aşa a fost tentat să facă şi Perugini, un pictor italian care a trăit în Evul Mediu, înainte de a muri. În cele din urmă, el s-a decis să nu se ducă deloc la confesiune, căci acest lucru ar fi însemnat o insultă şi un sacrilegiu în faţa lui Dumnezeu, părând că doreşte să-şi salveze pielea.
Soţia lui, care nu ştia nimic de frământările sale interioare, l-a întrebat dacă nu-i este teamă să moară nespovedit. Perugini i-a răspuns:
– Draga mea, încearcă să priveşti altfel problema: profesiunea mea este pictura, şi trebuie să recunoşti că am fost un pictor foarte bun. Profesiunea lui Dumnezeu este iertarea, şi dacă este la fel de bun în profesia sa cum am fost eu în a mea, înseamnă că nu am nici un motiv să mă tem.

de Anthony de Mello

Comentarii (40)
  1. Nu am mai spus nimic de ceva timp pe aici , deoarece am trecut printr-o perioada dificila a vietii…Duceam propria noastra ,,batalie’’ cu o boala nemiloasa si parea ca aveam castig de cauza , dar sa dovedit ca la final poti pierde ,,razboiul’’ de unde te astepti mai putin…
    Sotia mea suferea de o tumoare mamara , lucrurile mergeau bine , dar intr-o zi a facut un stop cardiorespirator si aia a fost….Mult timp m-am tot intrebat cat de drept a fost Dumnezeu…? Concluzia e ca – ce trebuia sa se intample sa intamplat …
    Ideia de spovedanie exista si in credinta Ortodoxa , idée cu care personal nu sunt de acord ..De curand am avut o discutie cu un preot pe tema asta si cum ar spune ,,hogea din povestea aia – si el si eu aveam dreptate ..’’…
    Conform ,,teoriei ‘’ mele nu Dumnezeu te iarta de vreun pacat…Tu singur esti cel care prin iertare si acceptare a faptelor tale , intri in echilibru si armonie cu toate energiile care te inconjoara ( unii o numesc ,,aura’’ ).
    Acum si ideie de ,,pacat’’ e discutabila .Cum am mai spus – tot ceea ce trebuie sa se intample , se va intampla …Iar cum toate se intampla cu un rost pe lumea asta si faptele noastre au un sens , o baza de exprimare…Daca intr-un anumit moment ne purtam ,,altfel’’ decat se asteapta ceilalti….Nu inseamna ca am ,,pacatuit’’…Pur si simplu asa a fost. A-ti cere iertare celui pe care l-ai ,,ranit’’echivaleaza cu iertarea lui Dumnezeu…Iar prin aceasta iti faci tie un mare serviciu , deoarece ,,energia ‘’ pe care o transmit cu aceasta ocazie , se va intoarce la tine , repunandu-te in echilibrul acela de care vorbeam la inceput…
    Ideea ca preotul poate ierta ,,pacatele’’ inaintea lui Dumnezeu eu o consider eronata daca nu chiar ,,fals indusa’’.Personal nu am nici o pregatire spirituala , nu am urmat nici un curs de initiere …sau mai stiu eu ce…Nici un vocabular elevat nu am…Doar intamplari si experiente de viata ,invataturi dupa care m-am ,,ghidat ‘’in viata si cateva ,,revelatii’’ pentru care nu am nici o explicatie…
    Salut toti prietenii,,virtuali ‘’ ai Fileleor de lumina si sa stiti ca asta a fost doar un comentariu la acest articol…Nu astept condoleante sau pareri de rau.Chiar va rog sa nu o faceti
    Va doresc o zi buna.

     
    1. Buna ziua domnule Vali. Aveti dreptate in tot ce spuneti. Au fost cazuri in care cineva s-a facut bine de o boala extrem de dificila si la putin timp a avut un accident de masina in care si-a pierdut viata. Dupa cum spuneati, ceea ce trebuie sa se intample, pur si simplu se intampla.
      Stiu ca ideea de spovedanie exista si la credinta ortodoxa insa nu puteam sa fac aceasta adaugire intrucat ar fi insemnat sa modific un text care nu-mi apartine.
      Referitor la celelalte afirmatii ale dvs. pot sa va spun ca sunt de acord cu toate si remarc ca este unul dintre cele mai profunde comentarii pe care le-ati postat la noi.
      Evident ca nu aveti nevoie de comentariile si condoleantele de conjunctura a celor care nici nu va cunosc prea bine, dar asta nu inseamna ca nu va pot trimite un gand bun si un zambet.
      O zi minunata sa aveti!

       
    2. Domnule Vali,faptul că nu aveți o pregătire teologică,sau mă rog,spirituală este evidentă.Apreciez sinceritatea și gândirea logică și firească pe care o expuneți.Totuși,în privința iertări,să știți,că mai înainte de a rezolva problema cu cel pe care l-ai rănit,este absolut necesar ca să mărturisești păcatul(fărădelegea,greșala ), lui Dumnezeu și să-I ceri iertare.S-ar putea,totuși,să cunoașteți rugăciunea-Tatăl nostru-(dacă sunteți creștin),și acolo veți vedea că se spune…”și ne iartă nouă greșelile noastre…”
      Vă sfătuiesc cu toată dragostea,pentru a avea o călăuză sigură și fără dubii în ceace privește calea cea adevărată a credinței(creștine desigur),cercetați Noul Testament al Domnului Isus Hristos.Veți această carte peste tot unde se predică această Evanghelie a Domnului Isus (cred că și la Biserica Ortodoxă),dar în mod sigur veți obține unul gratuit la orice așezământ al unui cult creștrin evanghelic.Dumnezeu să vă ajute !
      În rest,faceți bine dacă dați atenție și la ce v-a scris domnul Răzvan.

       
    3. Domnule Vali, toata consideratia din partea mea. Sunt o persoana care am trecut prin aceasta boala dar nu ma pot lauda cu omul care trebuia sa fie langa mine in aceasta perioada. Dar mergem mai departe cu ajutorul lui Dumnezeu in toate. Doamne ajuta.

       
  2. Eu cred ca intre tine si Dumnezeu NU EXISTA NICIUN INTERMEDIAR.In ultimii ani s-a dovedit ca popia nu ami este ce a fost. Cum sa merg la unul numit popa,NU PARINTE SUFLETESC si sa ii spun ceea ce pe langa ce face el e pardonabil. E corect manastirile si alte „sfinte” lacasuri de cult sa faca turism religios ? e corect institutia nimita BOR sa fie eludata de la taxe de tot felul ? e corect ca nu stiu care fata bisericeasca sub masca unui suras a toate binevoitor sa plece de la slujba cu mersanu pe care el nu a dat niciun ban,nici chiar banii pe consumul de motorina? E corect ca dupa spovedanie sa stie toata ulita ca ,odata candva ai poftit la fructul interzis ? Atunci ce intimitate mai este aceea-e ca si cum te-ai duce la SECU…… si te-ai da pe tine in gat….cam ceva a la Turcescu. Sa nu uitam cum acum doua zile undeva la Targu Mures o ekipa a unei televiziuni a filmat un popa manga de beat care se credea undeva in perioada sarbatorilor pascale ,sau pe cel de la Baca,pare-mi-se care lovea cu SFANTA CRUCE reporterii prea bagaciosi .Nu mai enumar…fiecare dintre noi avem flash-uri cu popi care sub pretextul taxei de filmare in biserica cer bani nechitantati si multe alte ilegalitati in numele domnului-SA LE FIE RUSINE …PHTIUUUU….IARTA-MA DOAMNE !!!!

     
    1. Domnule George sunt doua aspecte pe care le-ati atins in comentariul dvs. Primul referitor la biserica si taxele platitea de aceasta.
      Este evident ca ei au luptat pt binele lor. Daca dvs. ati fi sudor si s-ar da maine un decret ca toti sudorii sunt exceptati de la taxe atunci dvs. ati fi vinovat cu ceva? Se poate sa fi facut greve sau manifestatii pt. drepturile sudorilor, dar chiar si asa. Deci, nu biserica trebuie invinuita pentru privilegiile pe care le-a obtinut.
      Referitor la popi si comportamentul lor exista o vorba inteleapta din batrani care spune: „sa nu faci ce face popa, sa faci ce zice popa”.
      O zi minunata sa aveti!

       
    2. Domnule George,de acord cu dvs.Totuși trebuie să știți că între om și Dumnezeu,trebuie să fie un mijlocitor,fiindcă omul,care este țărână,nu poate intra în legătură cu Dumnezeu,care este Duh,decât printr-un intermediar,care să aibă caracteristi dumnezeiești.Acesta este singurul,Domnul Isus Hristos,nu omul,care este carne păcătoasă.Pentru a-mi susține expunerea,citez din Biblie; Întâia epistolă a apostolului Pavel către Timotei,cap.2,versetul 5,6 ”Căci esste un singur Dumnezeu,și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni:Omul Isus Hristos,care S-a dat pe Sine ,ca preț de răscumpărare pentru toți…”În rest,corect a vorbit domnul Răzvan.

       
  3. Buna ziua.
    Sunt de acord cu pictorul Perugini si cu ceilalti comentatori ca intre Dumnezeu si tine nu este nevoie de un intermediar.Aceasta spovedanie este o activitate manipulativa si ar trebui sa dispara din obiceiurile fiintei umane.In unele situatii actul spovedaniei ascunde si lucruri foarte urate.
    Recomand sa cititi pe „Lupul Dacic ” articolul „Părinte, am păcătuit…” postat ieri ,pe data de 4 oct.
    Nu am nici eu ceea ce s-ar numi o pregatire spirituala ,doar ca de cand ma stiu nu am avut o tendinta de a merge la biserica sau de a da ascultare acelor practici religioase bine stabilite in constiinta umana.Consider ca este o dovada de mare ignoranta sa mergi la o spovedanie ceruta de practicile religioase,numai ca fiecare are dreptul sa se convinga singur de ce trebuie sau nu trebuie sa practice in viata.
    Dumneata Razvan ,impreuna cu ceilati colaboratori,faci un lucru bun pentru diminuarea ignorantei in randurile cititorilor acestui site.Fiecare alege ce i se potriveste.
    Sa aveti o zi buna.

     
    1. Spovedania,mai corect mărturisirea,se face între Dumnezeu și om,strict,numai prin Domnul Isus,care are și calitatea de Dumnezeu,și care are puterea că ierte păcatele(fiindcă pentru asta Și-a jertfit viața pe cruce),și să mijlocească la Tatăl.Rugăciunea se face personal,și în orice loc,fără intervenția altui om(care și el are nevoie de rugăciune,fiindcă este tot un păcătos).Se pot face rugăciuni uni pentru alții,dar nu pentru iertarea păcatelor,ci pentru o multitudine de lucruri care sunt după voia lui Dumnezeu,spre gloria Lui,și spre binele nostru.

       
      1. Draga domnule Ion Burciu,buna seara.
        Bag de seama ca ti-ai indeplinit misiunea de „crestinare” a celor care comenteaza aici pe File de Lumina.Multumesc.
        Dar poate ti-ai inceput misiunea ceva mai tarziu,altfel ai fi avut ocazia sa-mi cunosti parerea despre Iisus,biblie si Noul Testament.
        Nu doresc sa intru in polemici cu dumneata pentru ca eu cunosc aceste practici de „crestinare”a celor ce sunt membri ai anumitor culte evanghelice.Te pot anunta ca m-am nascut intr-o famile de crestini dupa evanghelie si-mi sunt cunoscute parerile lor precum si „ingustimile ” lor.
        Referitor la :” Domnul Isus,care are și calitatea de Dumnezeu,și care are puterea că ierte păcatele(fiindcă pentru asta Și-a jertfit viața pe cruce)” am destul potential sa ma informez singura si datorita acestui aspect am inteles ca nu exista absolvirea sau iertarea a nimanui prin jertfa cuiva,fie acesta chiar domnul nostru Iisus.Ai toata libertatea sa consideri ca prin intermediul acestuia vei beneficia de iertare si binecuvantari,dar lasa-ma pe mine sa consider singura daca am sau nu nevoia de un intermediar.
        O seara buna sa ai.

         
        1. Stimată doamnă Sefora,am bănuit că numele dvs.,fiind al unei femei din biblie(și nu una oarecare),aveți ceva cunoștiințe despre Dumnezeu și cine este Domnul Isus.Mă miră faptul că,fiind crescută într-o familie creștină ,practicantă a credinței,nu ați reușit să înțelegeți rostul sacrificiului Domnului Isus,la Golgota !!??.Atunci,vă întreb cu respect ; ce valoare,și care a fost rostul jertfei Domnului Isus ? În rest,desigur că vă las singură să hotărâți ce doriți,mai cu seamă când este vorba de iertare.Eu v-am spus doar direcția sigură și adevărată.
          P.S. Dacă ați citit și alte comentarii ale mele(fiindcă nu sunt nou pe-File de Lumină-,ci doar a fost o întrerupere),eu nu caut să fac aceste practici de ”creștinare”,și ,nu am făcut trimitere, afară de Cuvântul lui Dumnezeu-Biblia-la nici un cult anume.Biblia este singurul ghid la orice religie și confesiune creștină care trebuie luat în seamă.
          Multe binecuvântări !

           
          1. Buna ziua domnule Burciu,
            am sa incerc sa-ti raspund cumva la intrebarile dumitale.
            Da,numele meu este un nume luat din biblie,dar acum la 70 ani pe care-i implinesc in curand,am inteles ca nu este biblia singurul ghid al tuturor religiilor,sau nu ar trebui sa fie.De ce?Pentru ca din toate descoperirile facute se cunoaste ca exista multe alte carti vechi,cu mult mai vechi decat biblia,dar fara pretentia ca ar fi scrisa de Dumnezeu.Si altfel spus,biblia reprezinta o scriptura a poporului evreu,a istoriei acestui popor.Ce avem noi in comun cu istoria poporului evreu?
            Cat priveste :”….nu ați reușit să înțelegeți rostul sacrificiului Domnului Isus,la Golgota !!??.Atunci,vă întreb cu respect ; ce valoare,și care a fost rostul jertfei Domnului Isus ?” incerc sa-ti explic ca aceste intrebari pentru mine nu sunt relevante.In primul rand,pot afirma ca m-am nascut cu constientizarea ca Iisus nu reprezinta pentru mine si pentru umanitate ceea ce vrea sa ne induca religiile.La momentul actual,dupa 2000 de ani, inca multi teologi si istorici se indoiesc de existenta acestui personaj.Deci , pentru cine vrea sa cunoasca adevarul nu trebuie sa se limiteze la ce spune biblia,despre care am pomenit mai sus ce cred , iar Noul Testament este cunoscut acum ca a fost scris cam la 300 de ani dupa ce se crede a fi moartea personajului Iisus.
            In lumina noilor descoperiri ale stiintei in fizica cuantica se cunoaste ca orice exista in Univers [Multivers] este de origine divina,adica avand caracteristici dumnezeiesti,cum folosesti dumneata expresia.Asa ca,fiecare din noi este in esenta divin si scopul existentei in planul fizic,eu il vad ca un proces de devenire,de perfectionare.Astfel tot ceea ce facem,cum traim ,sunt experiente fara nevoia ca cineva sa le eticheteze drept pacate.Nimeni nu are capacitatea de a judeca daca ceea ce experimentam este bun sau rau,doar noi insine ,constiinta noastra este cea care,prin drumul spre perfectionare,poate ajunge sa ne indice ca ceea ce experimentam este gresit sau nu.Intermediarul despre care vorbesti dumneata poti sa-l numesti Iisus Hristos,dar eu il voi considera ca este propria-mi constiinta.Totul este chestiune de intelegere a ceea ce traim si experimentam,ajutandu-ne bineinteles de multa dorinta de a cunoaste in profunzime cum are loc existenta in Infinit.Cand actiunile noastre vor fi ghidate de inima inlocuind iubirea fizica cu un sentiment profund de compasiune si vom intelege ca orice activitate a noastra nu trebuie sa aduca nici un prejudiciu altei fiinte,atunci viata noastra a tuturor ar fi frumoasa.Pana atunci,datoria noastra,a fiecaruia,este de a evolua fara a ne opinti in dogme,concepte invechite si crezuri puierile cum ar fi ca biblia ar trebui sa fie singurul nostru ghid . Atunci constiinta noastra ce rol mai are?Dar ca sa stim ce rol are constiinta noastra trebuie sa ne informam mult despre ce este aceasta constiinta ….
            Las la libera dumitale alegere sa gandesti ce vrei despre ceea ce am scris aici.
            O zi minunata sa ai,cu respect.

             
  4. Spovedania in religia catolica nu inseamna ca preotul iti iarta pacatele! Marturisirea este un mod de a te elibera de raul pe care l-ai facut, in fata unui om care prin taina preotiei, te poate sfatui, iti poate recomanda calea de a incerca sa nu mai pacatuiesti, iti da un canon (de rugaciune) pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu si a evita pacatul. In final, cu puterea care i s-a dat la primirea tainei preotiei, iti acorda in numele lui Isus Cristos, al Sfintei Treimi, iertarea. Nu preotul iarta ci Dumnezeu prin incurajarea preotului si sfatul lui. Daca cititi Sfanta Biblie, veti vedea ca Isus le spune apostolilor sa mearga si sa propavaduiasca credinta in Dumnezeu si celor carora le vor ierta pacatele in numele lui Isus Fiul si Dumnezeu Tatal, le vor fi iertate! Preotul este un mijlocitor, un intelept al Bibliei care te poate indruma, sfatui… Aceasta, doar in cazul in care preotul este vrednic si sfintit pentru ca are Har si nu doar pentru ca a studiat teologia. Desigur, sunt preoti nevrednici dar nu ii judecam noi ci Bunul Dumnezeu. Noi putem doar sa ne indepartam de ei si cand avem nevoie de preot sa-l cautam pe acela cu har la care putem merge cu inima deschisa. Ii cerem lui Dumnezeu si, ne va trimite in cale un preot bun, cu har! Marturisirea inseamna cercetarea cugetului, parerea de rau ca ai pacatuit, recunoasterea pacatului in fata cuiva (preot) pentru a constientiza raul si pentru a-ti propune sa nu mai pacatuiesti. Sigur ca primesti dezlegarea de pacat, te indepartezi de el si astfel te apropii de Dumnezu. Este similar cu iertarea ceruta de un copil parintelui sau. Care Tata nu-si iarta copilul si nu-l indruma pentru viitor? Recunosc, sunt enorm de multi preoti care cred ca preotia este o meserie si nu un dar al lui Dumnezeu, CREDINTA! Sunt insa preoti cu totul deosebiti si am intalnit astfel de preoti. Pentru asta, multumesc Bunului Dumnezeu ca i-a trimis in calea mea.

     
    1. Doamna Miruna,din ce scrieți (foarte sincer),îmi dau seama cât de greu este(daca nu,chiar imposibil)ca să găsești acel preot cu adevărat după voia lui Dumnezeu,în care să ai încredere.Cât despre faptul că Domnul Isus spune ucenicilor ca să ierte păcatele,”Celor ce le veti ierta pacatele, vor fi iertate; si celor ce le veti tine, vor fi tinute.” (Ioan.20:23),aceasta se referă la păcatele făcute în mod direct de către alți oameni,lor,apostolilor.Dealtfel,oricare dintre noi,dacă iertăm altora păcatele săvârșite asupra noastră,vor fi iertate și de Dumnezeu,iar dacă le ținem(nu iertăm),nu vor fi dezlegate nici de Dumnezeu-logic..Nu o să găsiți în N.T.o împrejurare în care unul dintre apostoli se folosește de această putere(dacă ar fi avut-o),ca să spună la cineva;”Iertate îți sunt păcatele”,cum a făcut numai Domnul Isus.Pe dealtă parte,în mod sincer și cinstit,oare nu este mai demn și corect,ca să mergem direct la Domnul Isus,fără intermediari ? ”In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau” (Efes.1:7)
      Cu stimă, Ion Burciu.

       
  5. Foarte mult mi-a schimbat perceptia ,,,asupra Divinului ,,,Anthony de Mello ,,cand am citit Constiienta ,,,
    ,(intr-un moment extrem de greu,,,,,atunci demult , asa mi s-a parut ) acum dupa multi ani multumesc in tot timpul…multumesc lui Dumnezeu ,,,Universului ,,,fiindca ce mi-a dat atunci a fost spre binele meu ,,,
    Asa ca spovedania ,,,am facut-o singura ,,pe camp ,,in padure ,,,fata in fata cu Dumnezeu ,,,si va rog sa ma credeti ,,,am primit raspuns ,, prin diferite intamplari ,,,care nu au fost ,,intamplatoare ,,,
    Doamne bun ajuta-Ne, sa primim de la TIne, ce sti Tu ca este spre folosul sufletui ,,pentru innaltare ,,
    Pacea sufletului fie cu voi ,
    Maria

     
      1. Amin vine de la o zeitate malefica egipteana numita amon!
        In general, domnule Burciu, imi permit sa-ti atrag atentia ca pe acest Site vei gasi putini dispusi sa-ti asculte propaganda bisericeasca fiindca, asa cum ii fi observat si dumneata ca pe site-urile religioase sau nu spui ceva nou sau nu mai intereseaza pe nimeni, aici sunt de gasit cei care au inteles ca religia e o dogma si biserica o institutie creata de om (prin „reprezentantii” sai!) si care are putin de a face cu spiritualitatea!
        Chiar daca aceasta institutie ar da orice ca sa se creada ca ceea ce propaga ea e spiritualitate!
        Asa ca ma gandesc ca nu se supara nimeni daca iti spui parerea, dar nu exagera fiindca aici vei convinge extrem de putini!
        Sfatul meu ar fi de incercat de inteles ca omenirea e veche de milioane de ani si ca feliuta de doua mii de ani din existenta noastra e infima.
        Multe astfel de „feliute” am rumegat in indelungata noastra existenta.
        A venit vremea marii treziri si chiar daca mai sunt miliarde din cei care cred cu inversunare ce li s-a inoculat, aceasta trezire nu mai poate fi impiedicata.
        Incearca sa faci la fel fiindca nu e alta cale.
        Altfel reluam exact de unde am ramas!
        Viata viitoare si multe altele pana trecem la etapa viitoare!

         
        1. Domnule Nicu,nu ma leg de parerile dvs.despre religie și credință,Eu,prin ce am comentat,mi-am spus doar o părere,și nu am făcut propagandă religioasă pentru a căpăta adepți.Ați înțeles greșit !
          Am o întrebare totuși ; Despre ce trezire vorbiți ? Eu văd o trezire(revigorare) a degradării umane.Dacă,nu cu mulți ani în urmă,mai exista bunul simț,rușinea,teama de Dumnezeu sau de autorității,acum(după cum cred că observați și dvs.),acei oameni care s-au depărtat(sau se vor depărta)de Dumnezeu,și vor urma acea trezire la care faceți referire,vor ajunje în așa hal de degradare,încât numai o distrugere(sau autodistrugere) a nelegiuirii va pune capăt acelei stări de haos.Atâta timp cât omul va face după interesele lui,ale fiecăruia,și nu va mai ține cont și de aproapele lui(nu mai zic de Dumnezeu care l-a creat,-vorbesc în stil firesc ca să înțelegeți),va ieși dezastru uman,ceace a început să și se întâmple.Mai vorbea o doamnă(Sefora)de conștiință,dar această conștiință trebuie să fie călăuzită de cineva,ori spre bine,ori spre rău.Omul nu poate să facă așa ceva,fiindcă nu el(omul) a cumpărat această conștiință de undeva și face ce vrea cu ea.Nu mai continui,fiindcă dvs.nu aveți acea stare sufletească ca să pricepeți.Fiți convins de un adevăr:”Ce seamănă omul,aceea va secera”.Vă doresc sănătate !

           
          1. Ca sa putem face o evaluare a „starii” omenirii ar trebui sa incercam sa vedem si „peste gard”, adica in mai multe etape, nu se ne rezumam doar la o viata.
            Cum a fost ” candva”, adica in vremurile „bune” ale copilariei, si cate de „dezastruos” e acum cand „halul de degradare” e …distrugere…nelegiuiri…haos… ca apoi sa apara acel „cineva” care sa ne „calauzeasca”! ca omul saracul nu poate face asa ceva!
            Inteleg! Si pricep! Chiar daca starea mea „sufleteasca” e jalnica!
            Pot sa afirm cu mana pe inima ca niciodata in istoria omenirii nu au fost mai multi oameni mai aproape de Dumnezeu!
            Ca prin aceasta apropiere ei se indeparteaza de „unșii” administratori, e cat se poate de normal!
            Si oricat vor fi amenintati cu pierzania nu se vor mai intoarce la iezlea acestora!
            Cand aram mic eram atata de „patruns” de „bun simt” ca salutam cu „saru`mana” si pe vecin si pe tigan, si pe cersetor, si pe necunoscut ca nu cumva sa se planga careva tatalui ca L-am „omis” ranindu-i ego-ul exacerbat de „credinta” si pozitia sa in societatea marcata de biserica si sa capat ceva dupa ceafa!
            Ca sa nu mai dezvolt spunand ca „teama de Dumnezeu” nu era altceva decat teama de biserica (cu intreaga ei ideologie si pleiada de administratori!)!
            Cei „treziti” asadar nu se mai lasa manati in turma, au priceput cine sunt si ce cauta aici, sunt convinsi ca sunt raspunzatori de faptele si actiunile lor.
            Daca ai privi putin inapoi, in epoca bine documentata a omenirii, ai vedea ca au fost faze in care omenirea arata si mai „pierduta” ca acum si totusi evolueaza!
            Chiar daca atunci nu existau web cam-uri pe fiecare gard sa documenteze furatul gainilor sau cum ii dadea Ion cu parul in cap la Grigore ca a zambit fetei pe care si-a pus el ochii, comportari „apocaliptice” au existat dintotdeauna!
            Ce a semanat sau seamana, bineinteles ca va si recolta!
            Mecanismele carmei se definesc asa!
            Dar va reveni si va ruga un suflet drag sa joace rolul lui Ion si sa-i dea si lui cu parul in cap ca sa reechilibreze ce a stricat!
            Daca ar reveni in viata asta cu amintirea vie a ceea ce a facut ultima data, ar fi terminat inainte de a apuca sa creasca!
            Nocroc ca venim cu amintirile ascunse, nu sterse, a ceea ce suntem!
            Dar asta e alta tema, pe care daca o intelegem nu mai avem nevoie de „calauze”!
            Iti doresc sa ai o stare sufleteasca si mai potrivita ca mine pentru a pricepe ce ti-am scris, domnule Burciu!

             
  6. Am citit cu multa atentie atat articolul cat si comentariile si sunt consternata. In primul rand as vrea sa stiu daca cineva poate sa spuna ca a batut la usa lui un preot ortodox (eu vorbesc din punctul de vedre al crestinului ortodox) ca sa va roage sa va spovediti sau sa-i dati bani pentru confortul lui.
    In al doilea rand si medicul se imbolnavaste sau se uita neputincios la persoana draga si nu stie cum sa o vindece, si totusi cand te imbolnavesti mergi la el.Profesorul poate sa piarda un examen sau copilul lui sa devina un analfabet, si tu te duci sau iti duci copilul la scoala ca sa invete carte.Un sofer profesionist poate sa moara in accident din propria gresala si totusi ne urcam in mijloacele de transport in comun si exemplele pot continua. Tot asa pot fi printre preoti si exemple negative dar asta nu inseamna ca toti sunt la fel. Sa nu iutam ca si ei sunt niste oameni nascuti cu pacatul stramosesc.
    In altreilea rand preotul este unsul Lui Dumnezeu. Pe el il intalnim in Sf. Biserica, la el apelam cand ne cununam, ne botezam copilul, ne face slujba de mormantare pentru cei dragi. Atunci de ce sa nu mergem sa vorbim cu el la Sf. Biserica sa-i spunem ce avem pe suflet, sa-i cerem o parere despre o fapta sau un fapt in sine, sa-l rugam sa ne citeasca o rugaciune atunci cand suntem debusolati sau inspaimantati.
    In al patrulea rand as aprecia daca cei care blasfemiaza biserica si pe slujitorul ei sa nu apeleze la serviciile preotului. Sa nu-si boteze copilul, sa nu se cunue, sa nu alerge sa cheme preotul cand ii moare cineva si-l roaga sa-l impartaseasca pe patul de moarte pe cel care nu a avut nevoie de preot sau de biserica toata viata lui si doreste si o slujba grandioasa.
    In al cincilea rand as vrea sa va intreb daca nu dam bani din ce se intretin slujitorii biserici (intro biserica nu este numai preotul), din ce se platesc toate darile catre stat si din ce se intretine biserica.

     
    1. Mihaela draga,
      consternarea ta se datoreaza mai multor cauze!
      E de la sine inteles ca ceea ce comentez se adreseaza si altora care se identifica sau nu cu ce spun.
      Asa ca nu lua personal.
      Sistemul de valori perceput prin credinta sau credintele noastre e zdruncinat de fiecare data cand cineva incearca sa-l puna la indoiala!
      Daca il subminesaza masiv, ne apuca panica!
      Problema nu trebuie pusa astfel, adica, in acest caz, daca un preot are sau nu dreptate!
      Pentru cel care crede in el si spusele sale el are intotdeauna dreptate!
      Nu trebuie sa ne impresioneze nici daca el e un om integru, sau chiar mai mult, unul cu har! Cu atat mai bine!
      Dar nici sa punem in balanta comportarile unora care se descalifica prin faptele lor in fata celor ce i-au investit cu incredere maxima si sa generalizam nu ne salveaza de dilema!
      Dupa ce am fost dresati vreme indelungata ca fara administratori nu avem acces direct la Dumnezeu, ne-am predat puterea cu care am fost investiti de Creator acestora care se vede treaba cum au administrat-o!
      Cat de „unsi” sunt acestia se vede la tot pasul!
      Foarte putini din acestia, mai ales in ultima parte a vietii, au vorbit credinciosilor doar despre Dumnezeu, lasand constient la o parte toata costumatia si decorurile!
      Le-a fost greu fiindca insemna sa darame toata pozitia lor sociala si de incredere cladita intreaga viata.
      Dar cine a vrut a inteles mesajul.
      Nu se poate cladi o credinta doar pe raportul si relatia cu o persoana anume (in acest caz un duhovnic) indiferent cat de draga, ci pe continut!
      Cine crede cu adevarat in dogma sa, nu-l impresioneaza cat de decazut e cel care o propaga si va cauta un alt loc de manifestare.
      Insa un suflet cu adevarat interesat de evolutie, de fapt menirea noastra aici, va cerceta, va pune intrebari, se va indoi, va cauta raspunsuri si cai! Acest mod de abordare il urmam viata dupa viata si in functie de pozitia in care am ramas in viata trecuta vom reusi facem pasi semnificativi sau mai putin!
      Faptul ca te afli aici, pe un astfel de site, este un semn ca ceea ce iti spun cei pe care ii asculti de o viata, nu te mai satisface!
      In urma cu ani nici nu ai fi indraznit sa te arati in astfel de cercuri fara teama de a fi stigmatizat de societatea marcata profund de acesti administratori cu ajutorul dogmei seculare!
      Pericolul sa te lase necununat, cu copilul nebotezat sau fara „asistenta” de inmormantare era cel mai puternic argument care sa te faca sa renunti la orice incercare de evadare!
      Pot sa te asigur din toata inima ca nu ai fi pierdut nimic daca renuntai la toate aceste „servicii”!
      Dimpotriva, lipsa programelor energetice ce ti se baga „in sistem” cu aceste ocazii te faceau mai liber in manifestare si perceptii.
      Pierdeai ceva „comeseni” la nunta sau botez (ca cei de la inmormantare nu mai conteaza!) dar gaseai insotitori de drum cu care faceai pasi semnificativi in evolutia spirituala adevarata.
      Un credincios se poate manifesta din ce in ce mai spiritual, insa un spiritual sa va manifesta din ce in ce mai putin religios!
      Evolutia spirituala se poate face si in grup (desi grupurile sunt tinta expresa a manipularilor, de fapt „adunarea” noastra in grupuri a fost scopul primordial care confera sanse mari de a putea fi mai usor manipulati!) dar se poate face si individual!
      La sfarsitul acestei vieti, ca la altele dinainte sau care urmeaza, conteaza prea putin cati ne-au jelit si cat de bine le-a placut palinca si friptura de la „pomana”! Conteaza doar cat am reusit sa facem din ce ne-am propus la incarnare!
      Spovedania ca act e o tema deosebita, insa a o intelege presupune cunoasterea mecanismelor aparitiei unei dogme si a aplicarii ei.
      Dau aici un exemplu macabru, extrem, unde s-a ajuns prin folosirea ei! In Evul Mediu, cand Inchizitia a atins „dimensiuni” monstruoase, cel devenit suspect (s-o fi „scapat” la spovedanie!?) in a se sustrage sau a submina puterea absoluta a bisericii, era schingiuit pana se spovedea „de tot” ca apoi, in baza acestei „spovedanii” sa fie ars pe rug!
      In vremuri mai moderne, „arderea” pe rug era incredintata aparatului represiv de stat care controla si pe acesti vanduti „pastori de suflete”!
      Interesant e ca de cate ori lupul isi schimba blana cadem din nou in plasa lui! La origine sunt programele energetice ce se implanteaza in noi de cum „privim” in aceasta lume!
      A reusi sa le eviti, mai ales copiilor tai (ca la nasterea ta nu ai avut prea mare lucru de spus), e cel mai important act!
      Cine constientizeaza asta si reuseste, nu-l mai intereseaza ce zice vecina si matusa, popa sau nasul!
      Si nici cati „trimisi” ii vor sta la capatai, la sicriul lor!
      El stie ca Dumnezeu, Fiinta Suprema a Universului Nostru, e acelasi pentru toti!
      Indiferent ca sunt adunati in cateva mii de religii. fiecare cu dogma sa, si care jura ca a sa e cea mai tare si ceilalti trebuie neaparat exterminati!
      El mai stie de asemenea ca Dumnezeu nu a creat si nu va crea vreodata vreo religie desi lasa la latitudinea noastra sa experimentam cate vom voi! El stie de asemenea ca ceea ce a „depus” in noi e nemuritor si ca pana la urma vom incheia calatoria pamanteasca si vom invata lectiile in acest plan!
      Niciodata in istoria omenirii nu am avut la indemana mai multa informatie si tehnici de experimentare!
      Trebuie folosite!
      Fara frica!
      Chiar daca multe sunt infiltrate si parazitate de aceeasi putere oculta care a facut la fel dintotdeauna!
      Nu se moare daca ne mai impotmolim!
      Dar daca ramanem impotmoliti „se moare”!

       
  7. Vali dragule,
    desi se pare ca ai ales un moment prielnic sa revii si mai ales sa ne impartasesti prin ce ai trecut,
    nu pot sa nu fac remarca ca suferinta ta ma marcheaza.
    Desi mecanismele imi sunt clare si suferinta e inutila, totusi ea e omeneasca.
    Daca nu am percepe-o nu am putea lucra la temele noastre care sunt specifice Pamantului si acestei densitati si pe care am ales cu ravna sa le experimentam aici.
    Iti doresc ca inevitabila suferinta a pierderii celei dragi sa nu te fi condus doar la o „capsulare” a acesteia in strafunduri ci sa o fi transformat asa cum se cuvine!
    Altfel va rabufni cu alta ocazie, daca a fost doar prinsa in frau. Ca sa nu mai amintim ca poate produce imbolnavirea!
    La incarnare se stie exact cat vom trai, si mecanisme bine ancorate in programele cu care venim se pun implacabil in miscare declansand ingtreaga gama de procese ce duc la suferinta, vindecare, transformare etc, culminand cu parasirea planului terestru deloc la intamplare.
    Doresc sufletului ce s-a intors acasa sa fi „suferit” cu folos si sa-si fi absolvit examenele la temele cu care a venit aici, la aceasta incarnare.
    Partenerul, desi e foarte probabil sa fi avut nenumarate incarnari comune cu sufletul acesta, e doar isotitor care profita si el in a-si rezolva din teme.
    Suferinta, sau mai bine zis distanta pe care aceasta se intinde, e determinata de mai multi factori!
    De intelegerea mecanismelor, mai ales al faptului ca suntem nemuritori, fara a mai aminti faptul ca nu ne aflam aici pentru prima oara.
    De reusita racordarii cat mai rapide la marea si inepuizabila sursa! Fiindca apare aici si o componenta energetica; pierzand capacitatea de a lua energia de acolo de unde e infinita, ne lipseste enorm la plecarea unuia dintre noi fiindca ne compensam reciproc lipsurile.
    De masura in care mintea si simturile persoanei in cauza e cat mai eliberata de programele de control ce ne-au fost inoculate de o vesnicie!
    Iti recomand asadar, Vali draga, sa fii linistit, sufletul sotiei dragi s-a intors acasa!
    Dupa procedeele specifice de purificare pe diferite nivele, va primi la un moment dat permisiunea sa se arate tie!
    Cand te vei astepta mai putin, mai ales insa in momentele de liniste si pace, va aparea si desi nu iti va spune nimic, vei simti ca totul e perfect, ca totul e bine, ca totul e asa cum trebuie sa fie! Asa cum ai spus si cum cred ca de asemenea esti convins!
    Mai ales sa nu o „regreti” fiindca e ca si cum ai tine-o „legata”!
    Trebuie „alimentata” cu energia iubirii cat de des, cum presupun ca ai facut-o constient sau nu si pana acum, ca sa se poata inalta mai departe fiindca aceasta inaltare a sufletelor se face pe etape.
    Incearca sa-ti gasesti linistea sufleteasca si sa te dedici mai departe inaltarii proprii fiindca, desi ne insotim in acest drum, trebuie sa ne facem si treaba proprie!
    Nu incerca sa-ti justifici orice comportare vei avea, nimanui actiunile si starea.
    Daca o faci iti vor cauta cusur, daca nu, la fel!
    Insa orice foc e compus din doua parti, una care arde si alta care intretine arderea, si daca retragi partea ta acesta se va stinge!
    Gandeste-te ca fiecare avem de lucrat din rasputeri la temele proprii.
    Poti sa devii un etalon si sa inspiri si pe altii ce si cum se face!
    Chiar si prin prisma ca multe suflete vor alege in aceste timpuri sa plece dintre noi!

     
  8. Draga domnule Vali comentariul dvs. pe care l-am citit acum pur si simplu m-a blocat. Ai o mare putere sa poti sa scrii cand poate ca numai tu stii ce este in sufletul, inima si mintea ta si trebuie sa ramai puternic si drept pentru toti cei dragi din jurul tau. Stiu ca ceea ce se intampla acum este ca intr-un film vazut cu imagini care nu vrei sa iti apartina si speri ca a fost doar un vis din care te vei trezi si nu s-a intamplat nimic. Stiu ca doare si aerul pe care il respiri si te intrebi „de ce ” cand erau atatea motive si atata bucurie ca ea sa fie cat mai mult timp aici cu tine, cu voi familia.
    Poate sa iti spuna oricine , orice, este o perioada in care ai nevoie de tine si sa te regasesti respectandu-i toate cele necesare aducerii unui omagiu celei ce a plecat doar fizic de langa tine. Sunt convinsa ca un timp va fi langa tine asa cum iti va si arata de altfel ce sa faci, apoi te va invata sa o lasi sa plece. In fond in inima ta ea va fi mereu asa cum a stiut sa fie impreuna cu tine oriunde ai fost.
    Iti doresc multa sanatate, putere si intelepciune iar ei drum de lumina in pace si iubire. Cu respect

     
  9. Personal despre spovedanie….. cred ca tot ceea ce fac si ce gandesc si bun si mai putin bun sau poate chiar rau este cunoscut daca este sa fiu judecata ca suflet. Ca fiecare om am facut si lucruri bune care au iesit rau si lucruri de care nu am fost prea mandra dar au iesit bine. A fost o perioada din viata mea cand am avut incredere in fetele bisericesti – probabil avandu-l prieten de familie – este drept rar vazut pe Parintele Arsenie Boca sau pe nasul meu de botez Parintele Daia Marin un om de mare educatie si caracter. Apoi am cunoscut multi comercianti numiti preoti si am am constatat ca ceea ce aflau de a spovedanie era o masura de a manipula ulterior pentru a obtine diferite servicii de la enoriasi. Asa ca …..peste timp singurul care mi-a mai castigat respectul si increderea a fost Parintele Teofil Paraianu. Un intelept orb fizic dar care vedea foarte bine sufletele in adevarata lor lumina si de o mare intelepciune si cunoastere a vietii reale. Cunostea atatea lucruri foarte frumoase, practice si utile si avea o vorba atat de inteleapta ca veneai bolnav si plecai vindecat. Dar nici unul dintre ei fizic nu mai sunt printre noi. In suflet le pastrez un profund omagiu ca intelepti ai neamului de la care am avut multe de invatat in ale vietii , ale sufletului si ale mintii. Sincer …..poate or mai fi oameni in straie preotesti cu har. Eu am invatat ca sunt o fiica a acestei Mame Pamant si a Tatalui Cer care ma inconjoara in tot ceea ce exist si sunt si fata de care nimic din ceea ce fac si sunt nu este ascuns. In fiecare zi invat ceva si in fiecare zi gresesc ceva poate. Dar cand totul ma doare si nimic nu inteleg, fac ceea ce am invatat. Caut un loc intr-un parc si/sau daca pot pleca intr-o padure in care ma sprijin cu spatele de un copac puternic, imi simt picioarele bine infipte in pamant si privesc catre cer multumind ca exist si cerand un sfat de la tot ceea ce ma inconjoara. Asa simt ca sunt in legatura cu pamantul, cu cerul, cu copacul , cu orice forma de viata, cu vantul, cu soarele, cu tot ceea ce exista intelepciune din toate timpurile – si imi permit sa ma abandonez ca sa ma regasesc. Caut sa merg intr-un loc unde sa nu deranjez si nici sa fiu deranjata si unde sa pot sa imi permit sa plang. De multe ori copacul a fost cel pe care l-am imbratisat si m-a lasat sa ii comunic toata durerea si sa il ud cu lacrimile care le purtam in suflet si nu le puteam manifesta altfel. Si in acesta relatie sincera nimeni nu a cerut vre-un ban sa negocieze/intermedieze relatia mea cu divinitatea si nici nu au existat comentarii ulterioare interpretative (ca de la o fata bisericeasca) Am plecat curatata si impacata si mai puternica de fiecare data. E ca o intoarcere la inceputuri. Si mereu functioneaza. De gura lumii si a unor obiceiuri care mai de care mai transformate de biserici sau enoriasi sau directive BOR sunt evenimente la care am participat sau am fost nevoita sa particip. Daca oamenii ar respecta ceea ce aud la botez sau la cununii viata noastra ar fii…….dar … sunt doar sfaturi….omul face ceea ce stie deoarece …..poate se va intampla …..si justitia divina la un moment dat, poate. Dar ceea ce am invatat de la stramosi functioneaza si va functiona intotdeauna pentru oricine are dorinta de a incerca acesta varianta atat de simpla. Cu respect.

     
  10. Mie mi-au placut picturile lui Perugino dintotdeauna, a fost coleg cu Leonardo da Vinci la scoala de pictura printre altele. Avea o pictura delicata si precisa in acelasi timp, printre primii care au pictat in ulei pe panza. Daca a gandit asa pe patul de moarte ca in povestea lui de Melho jos palaria in fata lui, inseamna ca era un spirit independent si suveran, nu unul care isi cedase puterea si responsabilitatea faptelor sale altora, asa cum se obisnuia practic de catre toti pe vremea aceea vizavi de preoti.

    Spovedania este in fond o „teava de esapament” pentru energiile joase accumulate de un om atunci cand intreprinde actiuni egoiste de care stie ca sunt astfel. Energiile respective se tot accumuleaza si incep prin a crea o stare de disconfort fizic numit popular „vinovatie”, adica incepi sa te simpti apasat, nefericit, etc. Daca nu dai atentie starii si sa iei masuri atunci energiile se tot amplifica pana cand „coboara” mai jos in fizic, caz in care se transforma in boala, adica urmatorul nivel de avertizare. Daca persoana tot nu face nimic si isi trateaza boala doar cu medicamente fara a incerca sa afle cauzele cauzele reale atunci face „exit” in final din acest plan al existentei … nu-i bai, mai incearca in viata viitoare, in fond nimeni n-a pierdut nimic, toti s-au imbogatit cu noi experiente.

    Ei, pe vremuri multe persoane de cum simteau „vinovatia” in suflet erau educati prin religie sa dea fuga la preot sa se „descarce” de energia accumulata vorbind unui ins de incredere, asa cum era presupus un preot, despre ce-l „apasa”, preotii fiind psihologii antici de astazi. Spovedania era un serviciu real adus celui cu asemenea probleme, caci vorbind te descarci de energia accumulata, deci cel care o facea efectiv pleca mai usurat …

    Desigur insa ca, asa cum s-a spus si mai sus, apare manipularea religioasa care incercand sa „stoarca” cat mai mult din acest serviciu i-a asigurat pe credinciosi ca le si mijloceste iertarea pentru faptele lor si ca ei nu mai sufera nicio consecinta, adica scapa de responsabilitate, ceea ce evident incalca legi fundamentale ale Creatiei… Pe bietul Christos il ia plansul cand vede ce fac baietii astia aici jos in numele sau; ei, business is business, trebuie sa intelegem si sa iertam si noi biserica, care este in fond o corporatie ce se ocupa cu consultanta de intermediere intre indivizi si Dzeu.

    Mai putin cunoscuta este problema insa pe care o au cei care asculta spovedaniile, atat preotii cat si psihologii sau prietenii celor ce se spovedesc. Cand cineva se spovedeste cuiva el/ea isi descarca energia accumulata mai departe in campul celui ce asculta. Daca respectivul receptor este un suflet FOARTE curat (deci mai inalt, macar de vibratie 4.5D) atunci acesta converteste majoritatea energiei negative in Lumina si circuitul s-a incheiat cu bine. Daca insa, asa cum sunt 99% din persoane, acesta la randul sau are propriile probleme nerezolvate ce tin de ego, atunci energia negativa respectiva adera la sufletul sau si se incarca cu problemele celuilalt, ceea ce in timp ii va produce probleme suplimentare.

    Acest aspect il descoperise Christos (ma rog, el aflase asta la scolile de spiritualitate la care participase in India si Tibet in “anii ascunsi”) si il daduse mai departe apostolilor prin deschiderea partiala a chakrei 7, adica daruirea “harului”. Prin tehnica aceasta o data ce te-ai incarcat cu energii joase de la altcineva le “descarci” mai sus prin C7 al tau catre o entitate mult mai inalta ca tine care le poate prelua si transmuta in Lumina deoarece tu nu poti. In cazul acesta le trimiti catre Christos, dar la fel este si cu Buddha, Profetul Mahomed, Krishna, etc. Trebuie sa fie o entitate inalta de minim dimensiunea a 6D, ori cei mentionati inainte sunt de 7D deci mai sus.
    In zilele noastre preotii nu mai primesc harul in mod corect si pe deasupra multi il mai si pierd prin ce fac, adica li se inchide C7, deci nu mai reusesc sa mai descarce energia negativa primita si se lasa cu boli grave si fac exit in final. De psihologi si alte persoane care primesc spovedaniile altor va dati seama in ce situatie se pun fara sa-si dea seama…. Casta psihologilor are insa o anumita idee nebuloasa despre incarcarea cu energie si ca ar trebui s-o descarce mai departe si ei dar nu prea au solutii viabile.

     
  11. Cand Te Cunosti cu Adevarat pe Tine Insuti (Insati) , cand Simti Pulsatia DIVINITATII in tine ,cand Te Iubesti si Iubesti TOT si TOATE , oare mai simti nevoia sa apelezi la aceasta inventie a Mintii -Spovedania ? Consider ca nu . Insa pana atunci ….

     
  12. Am citit comentariile voastre si nu ma pot abtine sa va povestesc din experienta mea vis-a- vis de biserica/preoti. Acum cativa ani am trecut printr-o criza existentiala, ma macinau o gramada de intrebari la care nimeni nu imi putea raspunde. M-am indreptat catre Biblie si alte carti religioase dar am avut o mare surpriza: am ajuns la concluzia ca eram o mare pacatoasa si nu oricum, chiar din momentul nasterii. Am fost si mai bulversata, vinovatia ma impovara  si eram disperata sa-mi descarc pacatele (pe care azi nu le mai consider asa ci doar niste experiente personale, alegeri ale liberului arbitru, in urma carora nu a avut nimeni de suferit, in afara de mine, datorita indoctrinarii religioase). Au urmat nenumarate drumuri catre biserici si preoti dar de fiecare data plecam dezamagita, fara raspunsuri si cu inima la fel de grea. A urmat etapa a II-a: m-am imbolnavit. Acum drumurile erau catre doctori, la fel, tot fara  rezultat dar si o gramada
    de bani aruncati.
           A fost o perioada lunga in care am suferit enorm, si fizic si psihic. Atunci, am renuntat la preoti si doctori si mi-am dat seama ca trebuie sa caut altfel decat am facut-o pana atunci. Nu m-am mai rugat in biserici ci in  linistea casei mele sau in mijlocul naturii, exact cum face Luiza. M-am spovedit in acelasi mod, FARA INTERMEDIARI, si va spun din toata inima ca am fost auzita. Din acel moment viata mea a inceput sa se schimbe. Nu peste noapte, bineinteles. In calea mea au aparut situatii si persoane care mi-au raspuns la intrebari si mi-au schimbat conceptia despre viata.
         Acum sunt o persoana care subscrie la comentariul lui Nicu si al Seforei, fara nici o obiectie.
          Oameni buni, am un sfat pentru voi: nu mai luati citate din Biblie ca litera de lege!!!!! Cum puteti sustine ca Isus a spus cutare lucru?
    Evangheliile au fost scrise in secolul I, intr-o limba saraca in expresii, la vremea aceea. Apoi au fost trecute prin ciur la Conciliul de la Nicea, unde s-a mai modificat pe ici pe colo, dupa placul episcopilor. A urmat traducerea Bibliei dintr-o limba in alta, si nu de catre persoane prea erudite. Deci e impropriu spus traducere, mai degraba a fost o interpretare. Interpretari se fac si azi pentru multele fraze fara inteles din Biblie. Chiar credeti ca Isus s-ar fi adresat unor oameni simpli cu metafore si alte chestii de genul asta?
    Vali, iti respect durerea. Desi acum stiu de ce ne nastem, traim si plecam de aici, daca o persoana draga mie ar trece dincolo, in acel moment s-ar putea sa uit. Atunci, mi-ar placea  sa vina o persoana ca Nicu care sa-mi aduca aminte. 
    Va doresc o zi superba!

     
    1. Va veni, Manuela, va veni, fii sigura de asta!
      Vin intotdeauna cei pe care ii chemam!
      Calea ce ai gasit-o, cine stie dupa cate vieti, e incomoda!
      Te vei simti singura, parasita, neinteleasa, combatuta chiar!
      Nu pune la inima!
      Candva vom ajunge toti aici sau mai departe!
      Inaltarea are pretul ei!
      Inspira-te de la cei ca Sefora! Nu face compromisuri!
      Desi, cum spune, nu mai e la tinerete, nu cedeaza presiunilor si nu paraseste calea aleasa
      desi majoritatea dintre noi in aceasta faza a vietii s-ar putea lasa constransi de sistem chiar
      daca ne-am rezuma doar la perspecttiva ca nu va veni nici un „uns” la groapa noastra!
      Eu imi doresc sa vina cat mai multi, dara fara sutane si versete, sa vina si sa vada cine va
      veni sa ma duca acasa! Si mai ales cum! Si sa invete ceea ce puterea nu le-a predat in scoli!
      Aceasta ar fi menirea lor auto- proclamata!
      Sa ajute pe ceilalti sa se dezvolte spiritual cat mai mult in timpul vietii si sa-i ajute sa se inalte
      imediat dupa moarte!
      A sti cum se face, a putea ajuta, sunt lucruri deosebite pe care puterea le-a impiedicat cu
      mare indarjire!
      V-am mai povestit, celor ce nu cunosc asa ceva, despre mecanismele de inaltare a sufletelor
      dupa moartea fizica.
      Asa dupa cum s-a mai aratat, in Concilul de la Niceea, s-au scos din „cartea sfanta” invataturile
      despre reincarnare (fiindca daca omul stie ca e nemuritor si revine, nu poate fi amenintat cu iadul!)
      tot asa au facut „sa dispara” din aceste carti si invataturile despre inaltarea sufletului mortilor!
      Intr-o astfel de carte, editata inainte de razboi, am citit, In „Matei” parca, pe la 25, ceva de genul:
      „Sfinti si cucernici sunt cei ce se roaga pentru sufletul mortilor!”
      Am cautat acest paragraf in editiile mai noi si nu mai e de gasit!
      E un exemplu cum chiar si in zilele noastre astfel de abecedare sunt „prelucrate” sistematic in
      functie de evolutie si necesitati! Ale puterii, se intelege!
      Desi pare marunt, ei stiu ce inseamna asta si ce s-a urmarit!
      Ramasesera atatea suflete neinaltate ca se putea popula o planeta intreaga!
      Haosul energetic urmarit s-a instalat! Toti eram sufocati de aceste suflete care se lipesc de o
      fiinta in viata pentru a accesa energia necesara manifestarii fiindca nici nu realizau in ce stare
      erau!
      Ce sa se mai poata lucra la inaltarea spirituala cand abia ne târam!
      Era parte din controlul omenirii care se inchidea tot mai strans in jurul nostru!
      Nici tata mort de zece ani nu era inaltat, nici popa care m-a „botezat”, nici episcopi din care am
      intalnit nenumarati, in marile catedrale europene, din toate religiile, unii morti de sute de ani!
      Daca nici pe ei nu sunt in stare sa se ajute, cum au stat lucrurile cu „masele”!?
      Eu nu am treaba cu: cine sunt ei sau ce fac ei. Nici nu-i „vanez” nici nu-i „combat”!
      V-am mai arata una alta ca sa intelegeti si sa gasiti solutii.
      Si ei vor trebui sa (si) le caute! Nu exista alta cale!
      Faptul ca marea majoritate inca ii mai alimenteaza cu energie prin practica lor, poate duce la
      conclizia ca nu sunt periclitati in existenta lor!
      Dar ar fi pueril sa credem ca marile dezvaluiri nu vor aparea odată si odată!
      Solutia, pentru cei ca noi, nu consta in a schimba o „credinta” cu alta ci a schimba modul de
      cautare! Daca nu ajungem sa intelegem mecanismele degeaba sarim din lac in put!
      Si dam sau cautam vina la altii!
      Preotii cu har vor ajuta oamenii sa faca trecerea la adevarata Credinta in Dumnezeu!
      Nu in surogate, dogme false si manipulate.
      Cei care nici macar acum cand sunt investiti cu putere nu reusesc sa se ridice la un nivel cat
      de cat de incredere si credibilitate, nu vor reusi nici dupa, si se vor autoelimina.
      Nu e treaba noastra sa ne ocupam de ei; inaltarea e la urma urmei personala si, desi ne putem
      ajuta reciproc, nu o poate face nimeni in locul altuia!
      Insa a ne ascunde in spatele multimii, consolandu-ne ca si ceilalti fac la fel, e deosebit de
      daunator! Si raspunderea o purtam singuri!
      Sigur ca am fi tentati sa spunem ca, fiind nemuritori, nu pierdem nimic!
      Doar sansa asta rara!
      Sigur ca suflete care mai au multe de experimentat in astfel de planuri de tip terstru au alta
      perspectiva decat cele ce se afla in fata pragului dupa sute si sute de vieti!
      Acestea vor fi cel mai „zdyhuite” de evenimentele viitoare!
      Sufletul fiecaruia stie ce sansa extraordinara avem si ne va „manevra” permanent in situatii
      unde castigul ar putea fi maxim! Chiar daca doare tare „buca”!
      Durerea e un sfetnic bun!
      Daca mai franam „mintyuca” si deschidem inimioara intelepte decizii vom mai lua!
      Spor la treaba!

       
      1. Sunt uimit de astfel de raționamente,care nu au nimic din Dumnezeu,ci este totul supus puterii și înțelepciunii omului-umanismul.Hristos este dat la oparte,scrierile lasate de ucenicii Domnului Isus,sunt învechite și false,etc.,Ce blasfemie ! Ce aberații,despre Conciliul de la Niceea,că a scos învățătura despre reâncarnare…Scrierile apostolilor,deja circulau în Adunările creștinilor(așa cum le avem astăzi),cu mult înainte.Domnul Isus,a spus clar;”Fiul Omului,are putere să ierte păcatele,aici pe pământ..”dincolo va fi doar judecata fiecaruia după felul cum a trăit aici pe pământ.Cum se mai poate schimba soarta celor morți,prin rugăciunea celor vii? Ei nu s-au rugat poate nici măcar odată lui Dumnezeu,și acum are valoare dacă se roagă alții pentru ei !!!???.
        Să fie foarte clar pentru oricine ;”
        5. Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos,
        6. care S-a dat pe Sine insusi ca pret de rascumparare pentru toti; faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenita,
        7. si propovaduitorul si apostolul Lui am fost pus eu – spun adevarul in Hristos, nu mint – ca sa invat pe Neamuri credinta si adevarul.(Epistola întaia a ap.Pavel catre Timotei,cap.2,vers.5,6,7).
        Restul de interpretări personale,care nu au legătură cu Domnul Isus,sunt învățături(meditații) ale unor oameni din orient,care aduc pierzarea veșnică.

         
        1. A, dintr-o data ai timp!?
          Pacat ca nu-l folosesti cu folos!
          Fanatismul tau religios nu se potriveste aici.
          Nici nu vei schimba „profilul” acestui site si nici nu vei convinge pe careva!
          Cei pe care i-ai scapat din turma si au aparut pe aici, cu cat vor zabovi mai
          mult cu atat scad sansele sa-i duci inapoi!
          Paragrafele pe care le vehiculezi cu atata fanatism nu au nici o importanta
          atata timp cat „manualul” ca intreg e pus la indoiala!
          Vremea celor ca tine a trecut, fii sigur de asta!
          Cei de aici nu se duc la orele voastre de biblie sa va dea lectii de spiritualitate!
          Nu ca nu v-ar fi de folos, dar inaltare cu de-a sila nu se face!
          Cei care se manifesta pe acest site au in spatele lor un drum lung in care
          multe vieti s-au confruntat cu ce reciti aici cu atata inversunare.
          Pasii ce au urmat sunt naturali, evolutivi!
          Altii mai nehotarati cauta ce nu au gasit la voi!
          Daca Tu ai ales sa ramai in matricea Ta, fa-o mai putin zomotos ca nu mai
          sperii pe nimeni!
          Mai ales aici!

           
        2. De fapt aduci un serviciu de valoare celor de pe aici!
          Realizeaza mai bine unde au fost si unde sunt!
          Daca n-ai ajuns nici macar sa intelegi ce inseamna rugaciunea
          celor vii pentru sufletele mortilor ma mir cu ce va ocupati defapt
          in institutia voastra!

           
        3. Acest comentariu se adreseaza domnilor Nicu si Burciu.
          Fiecare dintre domniile voastre aveti dreptate. Sunteti amandoi in deplina concordanta cu ceea ce credeti. Evident, sunteti intr-un dezacord fundamental unul fata de celalalt, intrucat fiecare crede in altceva. Va apreciez pe amandoi in privinta patosului cu care va aparati punctele de vedere.
          Nu va atentionez si nu incerc sa va critic in niciun fel, intrucat tocmai asemenea discutii sunt de dorit aici, pentru ca oamenii sa le poata aprecia la adevarata lor valoare. Doresc doar sa incercati pe cat posibil sa evitati atacurile la persoana si sa va referiti strict la ideile pe care vreti sa le expuneti.
          Intrucat amandoi sunteti persoane respecabile sunt convins ca respectarea limbajului cuvincios va este caracteristica si ca nu veti lua acest mesaj ca o critica.
          Pana in momentul de fata ati fost amandoi civilizati si va rog sa ramaneti asa si pe viitor.
          Intrucat sunt moderatorul acestui site, unde toate credintele sunt binevenite, indiferent de unde ar proveni ele, nu imi permit sa judec, sau sa emit vreo parere referitoare la esenta disputei dvs.
          Sa aveti o saptamana minunata!

           
          1. Ma gandeam zilele astea la o formulare a lui Dalai Lama care la o intalnire cu un auditoriu din vest a fost intrebat cum reactioneaza daca se simte atacat!
            Era o intrebare capcana, se asteptau sa vada cum o „scalda” „Oceanul de ințelepciune”, el care propovăduiește iubirea si toleranta!
            A zis: „Îmi armez și eu pușca!”, razand cu gura pana la urechi, cum il cunoastem!

             
  13. Acesta este un mesaj pentru Dl Vali – ” Ceea ce numim viata, este drumul catre moarte; ceea ce numim moarte, este drumul catre viata!”

    Nu conteaza ca nu sunteti teolog, filosof, spiritual, etc….asta nu inseamna ca sunteti mai prejos decat cei care sunt…..pentru ca si ei isi dau cu parerea……Nimeni, niciodata, nu o sa il inteleaga pe DUMNEZEU! …..Noi doar ne dam cu parerea si dupa cum vedem……..sunt asa multe pareri ;)

     
  14. Am tot incercat sa pun o poza cu o floare pentru Dl Vali, dar nu am reusit – poza este cu O Floare-de-Colt pentru ca sotia dlui Vali a fost si o sa ramana pentru totdeauna o floare rara pentru dansul…si Regina… pentru ca Floarea-de-colt se mai numeste si Floarea-Reginei!

     
  15. Dumnezeu e Bun, El nu este ca omenii, și nu are în vedere fața omului, ci inima omului, atunci când judecă. Dumnezeu cunoaște gândurile noastre, emoțiile, sentimentele, greșelile și viețile noastre, Știe că suntem slabi. Să cerem putere de la El.
    Cine e fără de păcat, să arunce cu piatra! Suntem oameni și e cu neputință să nu greșim. Important e să cerem iertare de la Dumnezeu, să ne mărturisim păcatele, să ne iertăm noi înșine, și să nu le mai repetăm.
    Dumnezeu dă întotdeauna a doua șansă!
    Păstrați-vă credința în Dumnezeu, și rugați-vă. Dumnezeu are putere în cer și pe pământ și mari sunt minunile Lui!

    Personal, îi mulțumesc din inimă Lui Dumnezeu pt tot ceea ce a făcut în viața mea, îi mulțumesc și pentru încercări și pentru binecuvântări..
    Vreau să privesc cu demnitate în ochii oamenilor, și să nu mă rușinez niciodată de ceea ce sunt în fața Lui Dumnezeu!

     
  16. „Profesiunea lui Dumnezeu este iertarea, şi dacă este la fel de bun în profesia sa cum am fost eu în a mea, înseamnă că nu am nici un motiv să mă tem”……….CE COMPARATIE! Daca este la fel de bun in profesia Sa cum am fost eu in a mea :))))))) Penibila Comparatie! Cum poate cineva sa se compare cu Dumnezeu????!!!

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Back To Top