skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Care țară face cel mai mult bine lumii?

 

Un efect secundar neașteptat al globalizării: probleme care altădată ar fi rămas zonale, au acum consecințe globale. Dar chiar și așa, țările operează independent, de parcă ar fi singure pe planetă. Consultantul politic Simon Anholt a conceput o scară neobișnuită pentru a încuraja guvernele să gândească înspre exterior: „Indexul țărilor bune”. Cu un discurs jovial și amuzant, răspunde la întrebarea „Care țară face cel mai mult bine?” Răspunsul s-ar putea să vă surprindă.
În acest clasament România se află pe locul 65 între Botswana și Mexic, iar vecinii noștri bulgari sunt pe locul 32.
Întregul clasament poate fi gasit aici: http://www.goodcountry.org/overall

M-am gândit mult la lume în ultima vreme și la cum s-a schimbat în ultimii 20, 30, 40 de ani. Acum 20-30 de ani, dacă o găină răcea, strănuta și murea într-un sat îndepărtat din estul Asiei, ar fi fost tragic pentru găină și pentru rudele sale apropiate, dar nu se punea problema să ne temem de o pandemie și de moartea a milioane de oameni. Acum 20-30 de ani, dacă o bancă americană împrumuta prea mulți bani unor oameni care nu-i puteau returna și banca ar fi dat faliment, asta ar fi fost rău pentru bancă și rău pentru debitor, dar n-ar fi putut îngenunchea sistemul economic global timp de zece ani. Asta este globalizarea. E miracolul care ne-a permis să ne transpunem trupurile, mintea, cuvintele, imaginile și ideile și predatul și învățatul în jurul planetei, din ce în ce mai repede și mai ieftin. A adus și lucruri rele, ca cele pe care le-am descris, dar ne-a adus și multe lucruri bune. Mulți nu știu de reușitele extraordinare dintre „Țelurile pentru dezvoltare milenară”, dintre care unele și-au atins ținta mult înainte de data scadentă. Asta dovedește că specia umană e capabilă de progrese extraordinare dacă lucrează împreună și se străduiește îndeajuns. Dar dacă ar trebui să rezum, simt că globalizarea ne-a luat prin surprindere și că noi am reacționat cu întârziere. Dacă priviți partea dezavantajoasă a globalizării, pare copleșitoare uneori. Toate marile provocări prezente, schimbările climatice, drepturile omului, problemele demografice, terorismul, pandemiile, traficul de droguri, sclavagismul, dispariția speciilor, și aș putea continua. Nu facem progrese în aceste direcții. Asta ar fi, pe scurt, provocarea pe care o înfruntăm în această perioadă interesantă din istorie. Asta trebuie să facem în continuare. Trebuie să ne revenim cumva. Și trebuie să aflăm cum să globalizăm soluțiile mai bine, pentru a nu deveni o specie devenită victima problemelor globalizării. De ce suntem atât de lenți în realizarea acestor progrese? Care e motivul? Există bineînțeles mai multe, dar poate că motivul principal e faptul că încă suntem organizați, ca specie, la fel cum eram organizați acum două-trei sute de ani. Există o singură super-putere rămasă pe Pământ, cei 7 miliarde de oameni, acei 7 miliarde care au cauzat aceste probleme, aceiași 7 miliarde care le vor și rezolva pe toate. Dar cum sunt organizați acești 7 miliarde? Încă sunt organizați în vreo 200 de state.
Iar națiunile au guverne care creează legi și care ne determină să ne purtăm într-un mod anume. E un sistem destul de eficient, dar modul în care sunt făcute legile și modul în care gândesc guvernele, sunt total greșite pentru soluționarea problemelor globale, pentru că se orientează doar către interior. Politicienii pe care-i alegem și cei pe care nu-i alegem, au per total o viziune microscopică, nu telescopică; se uită în interior, se comportă de parcă ar crede că fiecare țară e o insulă ce există fericită și separată de toate celelalte, pe propria sa planetă din propriul ei sistem solar. Asta-i problema. Țări concurând între ele. Țări luptându-se între ele. Săptămâna asta, ca oricare alta, vei găsi oameni încercând să se ucidă între ei. Iar când asta nu se întâmplă, există competiție între țări, fiecare încercând s-o distrugă pe cealaltă. E clar că nu e un aranjament bun. Trebuie să-l schimbăm.
Trebuie să găsim modalități să încurajăm țările să colaboreze mai bine. Și de ce n-ar face-o? De ce continuă liderii noștri să se uite către interior?
Primul și cel mai evident motiv e pentru că asta le-am cerut să facă. Asta le spunem să facă. Când alegem guverne sau când tolerăm guverne care nu a fost alese, le spunem, de fapt, că vrem să ne ofere, în țările noastre, anumite lucruri: prosperitate, dezvoltare, competitivitate, transparență, dreptate și altele asemenea. Dacă noi nu le cerem guvernelor să gândească către exterior, să considere problemele globale care ne vor termina pe toți dacă nu le luăm în seamă, atunci nu-i prea putem acuza pe ei dacă continuă să privească în interior, cu o gândire microscopică, în loc de una telescopică. De asta tind lucrurile să nu se schimbe.
Al 2-lea motiv: guvernele, ca și noi toți, sunt psihopați cultural. Nu vreau să fiu grosolan, dar știți ce este un psihopat. Un psihopat e o persoană căreia, din păcate, îi lipsește abilitatea de empatiza cu alte ființe umane. Când privesc în jur, nu văd alte ființe umane cu vieți personale bogate, tridimensionale, țeluri și ambiții. Văd ținte din carton. Și e foarte trist și segregant; dar e foarte rar, din fericire. Dar de fapt, nu suntem majoritatea reticenți când vine vorba de empatie? Sigur, suntem buni cu oameni care arată ca noi, merg, vorbesc, mănâncă, se roagă, se poartă ca noi. Dar cu oameni care nu-s ca noi, nu se îmbracă, nu se roagă, nu vorbesc ca noi, nu tindem și noi puțin să-i privim ca ținte din carton? Trebuie să ne punem constant întrebarea, trebuie să o monitorizăm. Suntem noi și politicienii noștri, într-o oarecare măsură, socio-psihopați? Al 3-lea motiv nu prea merită menționat, pentru că-i așa prostesc. Există convingerea în rândul guvernelor că programa internă și cea internațională sunt incompatibile și că mereu vor fi așa.
Asta e absurd! În slujba mea de zi sunt consultant de dezvoltare. În ultimii 15 ani am sfătuit guverne de peste tot din lume și n-am întâlnit nicio problemă internă care să nu fi putut fi rezolvată mai ușor, mai eficient și mai rapid abordată ca problemă internațională. Privind contextul internațional, comparând ce au făcut alți, acceptând sfatul și ajutorul celorlalți, lucrând „extern”, în loc de „intern”. Te întrebi deci, date fiind toate astea, de ce nu merge? De ce nu-i face pe politicieni să se schimbe? De ce nu le cerem asta? Ei bine, ca mulți alții, irosesc mult timp plângându-mă cât de greu e să-i faci pe oameni să se schimbe. Nu cred că ar trebui să ne mirăm. Ar trebui să acceptăm că suntem o specie conservatoare. Nu ne place schimbarea. Din motive evoluționiste. Probabil n-am fi azi aici dacă n-am fi fost reticenți la schimbări. Este foarte simplu: Cu mii de ani în urmă am descoperit că, făcând aceleași lucruri, nu murim; lucrurile pe care le-am făcut înainte, prin definiție, nu ne-au ucis. Astfel, cât timp continuăm să le facem, vom fi okay. Și e logic să nu faci ceva nou pentru că te-ar putea ucide. Dar există bineînțeles și excepții, altfel n-am ajunge nicăieri. Iar o excepție interesantă este când poți să arăți oamenilor că ar putea exista un beneficiu personal în risc și schimbare.
Mi-am petrecut o bună parte din ultimii 10-15 ani încercând să aflu care ar fi acest interes personal care ar încuraja, politicienii, afacerile, populația, pe noi toți, să gândim puțin către exterior, să vedem perspectiva de ansamblu, nu numai cea interioară, uneori să privim spre exterior. Aici am descoperit ceva important. În 2005 am lansat un studiu, „Indexul Brandurilor Naționale”. E un studiu la scară largă vizând mare parte din populația lumii, un eșantion de 70% din populația planetei. Și i-am întrebat cum percep alte țări. „Indexul Brandurilor Naționale” a atins în ani o bază de date foarte mare peste 200 de miliarde de date individuale, urmărind ce cred oamenii obișnuiți despre alte țări și de ce. De ce am făcut asta? Pentru că guvernele pe care le sfătuiesc doresc să afle cum sunt ele percepute. Au aflat, pentru că i-am încurajat să înțeleagă asta, că țările depind de reputația lor dacă vor să supraviețuiască și să prospere.
Dacă o țară are o imagine grozavă, pozitivă ca Germania, Suedia sau Elveția, totul este ușor și totul este ieftin. Vin mai mulți turiști, mai mulți investitori și vinzi produsele mai scump. Alternativ, dacă țara are imagine slabă sau negativă, totul e dificil, totul e scump. De aceea guvernele se zbat pentru imaginea țării lor. Influențează direct câți bani pot produce. Asta au promis oamenilor și trebuie să se țină de cuvânt. Acum câțiva ani m-am retras o vreme pentru a analiza acea bază de date gigantică, pentru a întreba: De ce unii oameni preferă o țară mai mult decât alta? Iar răspunsul aflat din baza de date m-a uimit complet. A fost 6.8 — …oh, n-am avut timp să explic în detaliu; practic, mi-a spus că… țările pe care le preferăm sunt țările bune. Nu admirăm țările pentru că sunt bogate, puternice, de succes, moderne sau avansate tehnologic, admirăm țările care sunt bune. Ce înțelegem prin bune?
Țări ce par să contribuie cu ceva la lumea în care trăim, țări ce fac lumea mai sigură, mai bună, mai bogată sau mai dreaptă. Astea sunt țările care ne plac, descoperire de o importanță semnificativă. Vedeți unde mă îndrept, pentru că întregesc cercul. Acum pot spune, și adesea o fac, oricărui guvern ca s-o duci bine, trebuie să faci bine. Dacă dorești să vinzi mai multe produse, vrei mai multe investiții, vrei să fii mai competitiv, trebuie să începi să te porți frumos. Doar atunci oamenii te vor respecta și vor face afaceri cu tine. Așadar, cu cât colaborezi mai mult, cu atât devii mai competitiv. Asta-i o descoperire importantă. Când am făcut această descoperire, am sesizat un nou index. Cu cât îmbătrânesc, ideile mele devin tot mai simple și mai copilărești. Asta se numește „Indexul țărilor bune”. Și face exact ce spune. Măsoară, sau încearcă să măsoare, cu cât contribuie fiecare țară din lume, nu pentru propria-i populație, ci pentru restul umanității. Bizar, nimeni nu s-a gândit să măsoare asta până acum.
Împreună cu colegul meu Dr. Robert Govers, în ultimii doi ani, ajutați de oameni serioși și inteligenți, adunând toate datele referitoare la contribuția țărilor lumii. Așteptați să vă spun ce țară e pe primul loc. Și vă voi spune, dar întâi să vă explic exact ce numesc „o țară bună”. Nu înseamnă bună din punct de vedere moral. Când spun că țara „X” e cea mai bună țară de pe Pământ, cea mai inimoasă, nu cea mai bogată. O țară poate fi bună, mai bună, și mai bună și cea mai bună, nu-i același lucru cu cea mai bogată. E țara care simplu dă mai mult umanității decât oricare alta. Nu contează cum se comportă acasă, asta se măsoară altundeva. Iar câștigătoarea este Irlanda. Potrivit acestor date, nicio altă țară de pe Pământ, pe cap de locuitor, luând în considerare PIB-ul, nu contribuie mai mult decât Irlanda la lumea în care trăim. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pentru noi toți, în fiecare seară, cu 15 sec. înainte să adormim, ultimul gând ar trebui să fie „La naiba, mă bucur că există Irlanda!” Iar asta… într-o recesiune economică severă. Există o lecție importantă aici. Dacă îți amintești obligațiile internaționale în timp ce-ți reclădești propria economie, ești de admirat. Finlanda are cam același punctaj, e sub Irlanda doar pentru că punctajul ei cel mai slab e mai scăzut decât cel mai mic punctaj al Irlandei. Observați, în top 10, Noua Zeelandă, restul sunt națiuni vest-europene.
De asemenea, toate sunt bogate. Acest lucru m-a întristat. Un lucru pe care nu doream să-l descopăr cu acest index, e că e doar de competența țărilor bogate să ajute țările sărace. Nu acesta este scopul. Dacă priviți lista în continuare, veți vedea ceva ce m-a făcut foarte fericit, Kenya se află în top 30. Asta demonstrează ceva foarte important, anume că nu-i vorba doar de bani, ci despre atitudine despre cultură, despre un guvern și un popor cărora le pasă de restul lumii și care au imaginația și curajul să gândească în „afară” în loc să fie egoiști. Voi trece rapid prin celelalte diapozitive, ca să vedeți și țările mai slab clasate. Germania se află pe locul 13, SUA pe 21, Mexic pe 66, iar apoi dintre țările emergente, Rusia pe 95 și China pe 107. Pentru China, Rusia și India, aflate de aceeași parte a indexului, poziția nu e chiar surprinzătoare. Au investit mult în ultimele decenii construindu-și propria economie, propria societate și politică. Dar e de așteptat ca a doua etapă să fie mai spre exterior. Apoi puteți analiza fiecare țară, cu fiecare set de date în parte. Vă las acces liber de la miezul nopții pe goodcountry.org Vă puteți uita la fiecare țară, la fiecare set de date individuale. Acesta e „Indexul țărilor bune”. De ce există? Pentru că vreau să reintroduc acest cuvânt în limbajul curent. Mi-a ajuns să tot aud despre țări competitive, prospere, bogate, cu creștere rapidă. Mi-a ajuns să aud chiar și despre țări fericite, pentru că în final și asta e tot egoism. Este tot despre noi înșine. Dacă vom continua să gândim doar la noi, suntem în mare primejdie. Cred că știm cu toții ce vrem să auzim. Vrem să auzim despre țările darnice. Astfel că, vreau să vă cer tuturor un favor. Nu vă cer foarte mult. Ceva ce ar putea părea ușor de făcut și ar putea părea și plăcut și util. Vă cer doar să începeți să folosiți cuvântul „bun” în acest context. Când vă gândiți la propria țară, când vă gândiți la țările altora, când vă gândiți la companii, la lumea în care trăim, folosiți acest cuvânt. În modul în care l-am prezentat în această seară. Nu „bun” opusul lui „rău”, aceea e o controversă fără sfârșit, ci „bun” opusul lui „egoist”. O țară care se gândește la noi toți. Asta v-aș ruga să faceți. Și aș dori să-l folosiți ca o bâtă cu care să vă bateți politicienii.
Când îi alegeți și realegeți, când îi votați, când ascultați ce au de oferit, folosiți acest cuvânt „bun” și întrebați-vă: „Asta ar face o țară bună?” Iar dacă răspunsul este „nu”, îndoiți-vă de ei. Întrebați-vă: „Ăsta-i comportamentul țării mele?” „Vreau să fiu dintr-o țară în care guvernul face astfel de lucruri în numele meu?” „Sau prefer ideea să merg peste tot în lume cu capul sus spunând: Da! Sunt mândru că sunt dintr-o țară bună.” Și toată lumea vă va mulțumi. Toată lumea, cu 15 sec înainte să adoarmă, va spune: „Ce bine că există țara persoanei respective!”. În final, asta va produce schimbarea. Acest cuvânt „bun” și numărul 6.8 și ce se află în spatele său, mi-au schimbat viața. Cred că v-o pot schimba și vouă și cred că o putem folosi pentru a schimba modul în care se comportă politicienii și companiile noastre. Și făcând asta, putem schimba lumea. Am început să-mi privesc diferit țara de când mă gândesc la lucrurile acestea. Obișnuiam să cred că îmi doresc să trăiesc într-o țară bogată, apoi am crezut că îmi doresc să locuiesc într-o țară fericită, dar mi-am dat seama că nu e de ajuns. Nu vreau să trăiesc într-o țară bogată, nu vreau să trăiesc într-o țară cu o dezvoltare rapidă sau competitivă. Doresc să trăiesc într-o țară bună. Și sper tare mult că și voi vă doriți același lucru. Mulțumesc!

Comentarii (24)
  1. Buna ziua.
    Este interesanta aceasta teorie si ceea ce a rezultat din ea.Din perspectiva mea o tara este buna acolo unde nivelul de constiinta al poporului respectiv este la un nivel inalt.Avand o constiinta elevata vei avea si o frumoasa parerere despre propria-ti tara,propriul popor si despre intraga lume.Tinand cont de factorii care caracterizeaza acum toate tarile lumii si in special tarile considerate cele mai civilizate,ma indoiesc ca acest clasament releva veridicitatea starii acestor tari aflate pe locuri de frunte.Imi amintesc ca am mai citit pe net despre un sondaj de opinii despre felul cum este privita tara ta,a mea,in lume si rezultatul a fost ca urmare a concluziei cum fiecare intervievat a vorbit despre tara sa.Poate este vorba despre acelasi sondaj.Nu stiu,dar am inteles ca noi romanii vorbim in lume foarte urat despre propria noastra tara.Aceasta este cheia de a urca pe treptele clasamentului…si de a realiza ce nivel de constiinta predomina la majoritatea intervievatilor.Daca 100 de irlandezi sunt intrebati despre tara lor si toti 100 au numai cuvinte de lauda,este firesc sa se claseze pe primul loc,dar daca 100 de romani sunt intrebati despre tara lor si cam 80 scuipa pe tara,popor si conduceri,la ce sa ne mai asteptam?
    Spun si eu ca este trist sa afli ca tara ta se claseaza dupa Botswana,tara care a fost „intentionat” imbolnavita de SIDA in proportie de 90% de anumite cercuri elitiste ale tarilor ce se afla pe topuri de varf.Poate nu-si are rost aceste afirmatii aici,dar este laudabil ca exista un popor despre care stim ca niste forte obscure isi bat joc de el si totusi acel popor are o imagine frumoasa despre viata,la general.Pentru ca,in final,aceasta conteaza,sa privesti cu ochi buni viata care se desfasoara in fata ochilor nostri indiferent de starea de a fi.
    Asa ca….eu ma consider locuitoarea unei tari foarte bune,dar care a incaput pe mainile unor egoisti ce sunt animati numai de ganduri si actiuni urate privind existenta celorlalte fiinte din jurul lor.
    Va doresc numai bine si numai ganduri bune.

     
    1. Doamna Sefora,
      Clasamentul nu s-a facut prin intervievarea oamenilor ci este unul mult mai exact, bazat pe contributia efectiva a tarii la dezvoltarea umanitatii.
      In link-ul din articol puteti sa vedeti atat domeniile cat si elementele luate in considerare.
      Domeniile din care s-au inregistrat datele sunt:
      – Stiinta si Tehnologie;
      – Cultura;
      – Pace si Securitate;
      – Actiuni globale (ajutoare date altor tari in caz de dezastre etc, refugiati primiti, numar de tratate internationale semnate, etc);
      – Planeta si Climat;
      – Prosperitate si Corectitudine;
      – Sanatate si stare de bine.
      Si fiecare domeniu are subcategorii sunt preluate datele din aceste domenii, date care sunt publice la nivel mondial si introduse in aceasta baza de date iar rezultatul este cel afisat.

      Prin urmare nu l-au oprit pe John pe strada sa-l intrebe despre Romania ci au analizat impactul pozitiv/negativ pe care il are Romania pe scena lumii.
      http://www.goodcountry.org/country/ROU aici gasiti datele specifice Romaniei.
      Stam foarte prost la Poluare, Donatii, Securitatea Internetului, etc. si stam bine catre foarte bine la Cultura si la Stiinta si Tehnologie.

      O zi minunata!

       
      1. Acum m-am prins de ce voia Ella noastra sa emigreze in Tanzania!
        O fi stiut mai demult si e plecata deja!?
        Sa-si imbunatateasca indexu`!
        Tanzania e cu doua locuri in fata Romaniei!
        Pasi mici dar siguri!

         
  2. Toate aceste clasamente sunt puierile deoarece una se spune in titlu si alceva sunt reprezentarile in criteriile folosite.
    Cum se poate spune ca „starea de bine” este reprezentata de criteriul „Pace si securitate”?
    Astazi cand marile puteri ataca fara nici un scrupul tarile mai slabe fara nici un avertisment, ci pe baza unor ipoteze in cele mai multe cazuri in favoarea lor este o ineptie.
    Atacul americanilor in ziua de Inviere din fosta Iugoslavie ar trebui sa-i plaseze in coada acestui clasament, la fel si Franta care a atacat mai multe tari africane pe supozitii!
    Astazi manipularea este la mare cinste!

     
    1. Stimate domnule Aurel,
      SUA este pe locul 21 in acest clasament iar la capitolul Pace si Securitate o duce foarte prost in clasament. Daca sunteti interesat de metodologia de calcul o puteti vedea pe site-ul prezentat de mine. Spre exemplu, multe dintre marimile luate in calcul in aceste date statistice sunt raportate la nivelul populatiei sau la Produsul Intern Brut al tarii respective, tocmai pentru a se face o raportare cat mai corecta.
      Daca se ia in considerare doar criteriul Pace si Securitate, intr-adevar SUA sta foarte prost, pe locul 114 din 125 de tari. Este efectiv foarte aproape de coada clasamentului. Singurul indicator pozitiv care face ca SUA sa nu fie ultima tara din clasament este acela al contributiei sale financiare pentru fortele Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
      Inainte sa vorbiti de manipulare va rog sa luati si sa studiati in amanunt fiecare dintre datele dupa care s-a facut calculul si veti vedea ca nimeni nu manipuleaza cu nimic, indiferent de ceea ce credem sau nu cu privire la ceea ce ar trebui sa iasa la final ca rezultat.
      Si nu uitati, ca Pace si Securitate reprezinta doar un capitol dintre toate cele luate in calcul pentru a obtine rezultatul final.
      O zi minunata!

       
  3. „O vorba ” pe care am notat-o in caietel :” Ca sa o duci bine …trebuie sa faci bine !!!” . Si de asemenea lectia de management si marcheting : :'”Daca doresti sa vinzi mai multe produse ……..” . Multumesc draga Razvan. Despre clasamente …ce sa zic …” nu prea le am cu acestea ” (vorba lui nea Marin).

     
  4. Romania ar trebui sa fie intre tarile BUNE, fondul constiintei poporului nostru este BUN, ne-au tot schimbat evenimentele, dar cerul e senin si norii s-ar putea risipi. Eu asa vad, pentru ca asa sunt. Suntem liberi in cuget.Doar un pic sa ne extindem constiinta si sa vedem, ca simtim ca suntem unime cu toata lumea chiar si cu Universul, Cosmosul. Sa nu citim degeaba mesajele primite in fiecare zi, este ceva extraordinar cum ne-am putea schimba. Ideea de azi cred ca a miscat gandirea multora spre a considera tara noastra a o posibila tara care face cel mai mult bine in lume. Multumim pentru articol.

     
    1. Ai dreptate Eugenia! Calificativul acesta de bun este un efect al actiunilor politicienilor si nu al popoarelor respective, din pacate. Si noi mai avem de lucrat dar masa critica este destul de ridicata.

       
  5. O astfel de incercare de clasificare este sortita cu siguranta esecului.
    Criteriile sunt intotdeauna discutabile, iar directiile de analiza si mai discutabile.
    Ce pot sa spun, fara nici o pretentie, este ca daca cineva isi propune sa demonstreze
    ceva dupa reguli stabilite de el, va demonstra cu certitudine ce si-a propus.
    Dar care este ADEVARUL nu vom sti, deoarece acesta este adevarul autorului.

     
    1. Domnule Octavian am si eu cateva intrebari si respectiv remarci la ceea ce ati scris dvs.
      1. Ce credeti ca a vrut sa dovedeasca autorul? Ca Irlanda e pe primul loc? Sau ca SUA e pe 21, ori ca Romania e pe 65?
      2. Ideea de la care se porneste este una simpla. Ce impact are o tara pentru restul populatiei de pe Pamant. Daca aduce lucruri bune in diverse domenii cum ar fi Cultura sau Tehnologie, daca face donatii etc. sau daca produce soldati, intra in razboaie, polueaza si asa mai departe.
      3. Daca maine tara aceea n-ar mai exista si totul s-ar sterge cu buretele ar fi resimtita ca o pierdere sau ca un castig la adresa umanitatii?
      Autorul a luat din toate datele publice care sunt raportate de tarile lumii acele date care au legatura cu conexiunea tarii cu ceilalti, nivelul exporturilor de tehnologie, numarul de patente, numarul de refugiati primiti, respectiv generati si multe asemenea date, le-a grupat dupa cele 7 domenii si a facut calculul. El nu a dorit sa demonstreze ceva anume ci a dorit sa vada ce rezulta dintr-un asemenea calcul. Prin urmare, sunt convins ca si pentru el acest clasament a fost o surpriza cand l-a vazut prima data.
      Oricum, datele si metodologia de calcul sunt publice si puteti sa-i scrieti direct pe site-ul mentionat in articol pentru mai multe lamuriri sau pentru a adauga respectiv scoate unele criterii care nu vi se par corecte. Orice calcul poate fi imbunatatit pentru a fi cat mai aproape de realitate, prin urmare sunt convins ca orice sugestie bine argumentata va fi luata in considerare.

       
  6. Revin cu un comentariu si spun ca initial ideea de a ajuta si de a stimula acest fapt mi s-a parut exceptionala; ulterior am vazut lista si am inceput sa vad altfel lucrurile. Ca sa dai, trebuie sa ai de unde sa dai; dar daca dai putin din tot ceea ce ai luat de la altii, cum e? Ce ne dau canadienii,cianura?
    Sa nu uitam de imperiul austro-ungar, de imperiul nazist, de imperiul otoman, de imperiul roman, de imperiul rus, ca le-am tot dat(adica si-au luat cit au vrut si acum vor din nou sa ia). Sa nu uitam de Africa, de toate coloniile exploatate, de toate tarile asa-zise ale lumii a treia.(……..), pe care si-au construit statele ,,civilizate” bunastarea.
    ,,Sa dai din putinul care-l ai, nu din prea plinul pe care l-ai obtinut- prin ce mijloace?” Acesta sa fie criteriul de apreciere.Si atunci am fii in primele locuri.

     
    1. Evident s-au luat in considerare aceste aspecte impartindu-se suma data la numarul de locuitori si raportandu-se la Produsul Intern Brut al tarii respective.
      Prin urmare, fiecare dolar pe care Botwana il ofera ca ajutor altor tari echivaleaza cu cateva milioane de dolari dati de China sau SUA in aceeasi directie.
      Sigur, este de discutat aici daca esti sau nu interesat sa dai atunci cand tu o duci foarte prost.

       
    2. Si aveti dreptate. Din punct de vedere istoric sunt unele tari care au tot luat si altele care au tot dat. Pe de alta parte exista tari precum Irlanda din care s-a tot luat si care iata au reusit sa fie primele in acest top.

       
  7. Am vrut sa scriu unele consideratii imediat dupa ce a aparut articolul.
    Dar sa ma refer doar la aspecte etice si morale.
    Si nu aveam de gand sa o fac critic fiindca ideea e interesanta in sine.
    O sa apara astfel de studii din ce in ce mai des fiindca cenzura puterii slabeste si tot mai multi isi pot publica ideile.
    Sigur ca se poate discuta care e originea bunastarii unui popor care face la urma urmei posibila o gama intreaga de comportari, care de care mai bine apreciate de intreaga lume. Din ce punct anume incepem sa observam un popor, o tara!
    Vorba aceea: „… sa nu ma intrebati cum am facut primul milion…” cum spunea bogatul care acum isi permite sa faca pe filantropul!
    Sigur ca oricum o intoarcem si sucim, criteriile folosite pentru evaluare sunt pe cat de obiective pe atat de subiective!
    Dar ajunge sa ne privim pe noi si sa vedem cum evaluam o tara in care am fost, sau urmeaza sa o vizitam sau doar fiindca e vorba despre ea intr-o discutie oarecare!
    Vom observa ca ne lasam condusi de o seama de perceptii ce nu au neaparat o corespondenta in vreo metoda de masurare obiectiva: ba tara-i frumoasa, ba-i bogata, ba-s oamenii buni, harnici, ospitalieri sau exact contrariul!
    Cand anume in istoria poporului sau tarii in cauza am inceput sa cautam puncte de reper in evaluarea noastra e mai complicat sa aratam.
    Asadar astfel de „clasamente” sunt de la sine subiective.
    Sigur ca autorul s-a straduit sa foloseasca parametri de evaluare cat mai palpabili, cunoscuti, uzuali si acesta e un lucru de remarcat.
    La fel de sigur e ca nu ai cum sa faci fericiti pe toti cu un astfel de studiu dar poate ca va da de gandit unora.
    Se spune frumos ca „omul sfinteste locul” si ma gandesc ca niciodata in istoria noastra nu am avut mai mare deschidere spre lume, niciodata nu au trait mai multi romani inafara granitelor, in cele mai indepartate colturi ale lumii ca pana acum si ca aceasta ar fi sansa uriasa de a arata acestei lumi cine suntem!
    Chiar daca oaia neagra „spurca” turma nu conteaza; candva se va afla caracterul adevarat al unui popor si aprecierile ce se cuvin acestuia vor fi cunoscute de intreaga lume.
    Criteriile de evaluare se vor schimba cu vremea cand aspectul material, care inca sta la baza unei astfel de perceptii asupra unui popor, va mai slabi in importanta si alte calitati vor fi folosite ca etalon.
    Si aici e ca in familie: nu-i poti „striga” copilului (lumii): „nu fuma!” sau „nu bea!” si tu esti cu berea si tigara in mana!
    Esti neverosimil!

     
  8. Ma gandeam sa luam nițel sub lupa „fruntea” clasamentului si sa incercam sa ne imaginam unde ar fi „aterizat” aceste tari daca conditiile socio-geo-politice in anumite puncte cheie din istorie altele erau! Cat de „draguti” erau acum!
    Irlanda de exemplu!
    Fara indoiala ca sunt oameni draguti,, izolarea lor geografica i-au tinut de o parte de scena disputelor militare mii de ani. Molima cartofilor din anii 1800 a facut ca peste 5 milioane de irlandezi muritori de foame sa emigreze in America unde si-au pus amprenta decisiv in evolutia ulterioara a acestei puteri! Sa nu uitam ca imigrantii germani erau la un moment dat net superiori ca organizare, limba, economic, etc si era cat pe ca ca limba germana sa devina limba nationala. Legaturile acestor irlandezi cu tara mama de-a lungul timpului au contribuit decisiv la consolidarea economica a acestei tari. Boomul economic din urma cu vreo 20 de ani s-a bazat tot pe sprijinul financiar si politic american si englez.
    Cand aproape ca au sucombat, acum vreo cativa ani, au fost „salvati” repejor de bancile anglo-americane (si sub presiunea lor de cele europene care oricum nu prea aveau nimic de spus!) si o data cu corectarea zerourilor cu minus in fata nu s-a intamplat nici o drama, nici economica nici sociala nici de prestigiu in fata lumii a carei reprezentanti ar fi trebuit expulzati ca sa ramana ceva autohtonilor…
    Finlanda!
    Aflata dintotdeauna in „coasta” rusilor au invatat de timpuriu sa se comporte discret, fara pretentii teritoriale sau sa nu coalitioneze cu alte puteri care le-ar fi periclitat existenta! S-au axat pe rezervele lor umane si materiale si si-au ingrijit tara cum au putut! Sigur ca standardele mari economice au si efecte negative, firme de talie parasesc tara in detrimentul altora mai ieftine. Mai sunt inca rezerve pentru ca o astfel de tara sa para „buna si frumoasa”!
    Norvegia!
    Tara saraca la origine, strategica, remarcata si folosita de nazisti, mai apoi de NATO. Sa lasam la o parte trecutul lor wiking cand pradau intreaga Europa de nord, zona mediteraneana ajungand chiar in Marea Neagra de unde urcau pe fluvii adanc in interiorul continentului de unde pradau tot ce se putea! Au uita repede aceste aspecte.
    Mai recent acestia s-au impotrivit vehement alipirii lor Uniunii Europene fiindca nu erau prosti sa imparta bogatia de peste cu celelalte tari europene unde fiecare primeste „cota” sa! Sau mai ales petrolul si gazele naturale din imensele ape teritoriale pe care le exploateaza dupa plac, neavand de impartit si dat de seama la nimeni! Sigur ca numai in baza acestor bogatii nu au putut fi santajati de puterea oculta (care vrea „globalismul” cu orice pret ca sa putem fi controlati mai usor!) si au ajuns o putere economica de respectat, moneda lor nu a putut fi manipulata si ingenunchiata. Deci putem concluziona ca bunastarea lor materiala care ii face pe multi dinafara sa o admire cu incantare nu se datoreaza in cea mai mare parte harniciei deosebite ci rezervelor generoase din jur. Desi trebuie sa recunoastem ca din cauza climei aspre au invatat de timpuriu sa foloseasca cu chibzuinta ce au avut.
    Belgia!
    Minunea lumii!
    Am uitat cu totii ca in urma cu o suta si ceva de ani acestia au „zmacit” ce mai era de gasit din Africa colonizata de jur imprejur de „puterile” europene, in cazul lor Congo, singura portiune ramasa neatinsa din cauza junglei de nepatruns! Belgienii au fost de o cruzime ce depaseste tot ce se stia pana atunci! Au omorat vreo cinci milioane de bastinasi! Pusesera recompensa pe „cap” de ucis si se ajunsese ca un glont era prea scump sa fie risipit si, ca sa prezinte dovada ca au ucis unul ii aduceau mana victimei pe care o taiau celui viu! In campaniile viitoare ii taiau si cealalta mana si imaginile de epoca arata nenumarati oameni fara maini! Adevar, macabru insa!
    Facand abstractie de carma ce si-au adunat-o ca natiune, acum ii aplaudam cat sunt de dragalasi! Au avut o pozitie centrala in Europa unificata economic si militar dupa razboi si au profitat si ei (alaturi de Olanda si Luxemburg) de situatie. Bani pe inarmari nu au trebuit sa cheltuie, doar sa admita instalarea rachetelor pe teritoriul lor in schimb primind bani cu carul la fiecare scâncet.
    Elvetia!
    La inceputul razboiului se aflau 50 000 de elvetieni la lucru in Romania, mai ales in industria din Ardeal!
    Saracia era enorma in Elvetia! Pozitia lo geografica a facut ca aceasta tara sa fie apreciata de puterea oculta care a tras sforile toata istoria, orchestrand toate razboaiele! Si nazistii au fost finantati tot de ei si nu aveau de ales decat sa o lasa in pace! Carteluri financiare si indistriale si-au retras acolo fomndurile uriase si de acolo au condus intreaga lume. Au imprumutat bani tuturor, idiferent daca acesta a fost industrias sau dictator, castigurile, indiferent cum, tot acolo au ajuns! Pana si portarul de la banca avea masina lui de lux! Acumi-a cam strans america de pantaloni si au trebuit sa dea seama de banii cetatenilor americani depusi acolo! Un val de renuntari la cetatenia americana are loc, deunazi au ridicat taxa la vreo 5000 de dolari…
    Si asa se poate continua cu indexul!
    Nu e greu de inteles ca puterea economica e cea care determina modul cum percepem o tara sau alta, din ea derivand o gama larga de criterii!

     
    1. Tot al meu e comentariul de mai sus, v-am mai spus ca pc-ul meu a fost folosit la inceput de un alt user care a facut o postare pe File si de atunci trebuie sa-l resetez la fiecare trimitere, ceea e sâcâitor. Nu e o incercare asadar de „invaluire”, eu (s)pun „la vedere” ce am de spus.
      Poate voi da si alte exemple fiindca am intrerupt din lipsa de timp.
      Nu e o incercare de gasit cusur la toate ci de intelegere a mecanismelor.
      Ma gandesc spre exemplu ca in perioada interbelica, cand Titulescu era mare lider mondial, s-a incercat creerea din Transilvania a unui stat neutru de tip Elvetia. La fel ca in cazul acesteia, si in aceasta zona a Romaniei convietuiau pasnic de sute de ani trei nationalitati.
      Sigur ca puterile imperialiste din care amintim doar pe cele vecine: Otomana, Rusa si Habsburgica s-au opus vehement!
      Evenimente de acest gen „de cotitura” in istoria unui popor sau natiune isi pun amprenta colosal pe destinele si dezvoltarea acesteia.
      Nu se poate face abstractie de puterea oculta care trage sforile in lume de o vesnicie si care ne pune la „dispozitie” din randurile lor o gasca de vanduti din care cica alegem „democratic” pe cel mai bun!
      Rezultatul se vede de cand lumea. Si turcii pusesera la putere sute de ani pe cei mai servili lor care dupa ce dadeau puterii „dijma” ceruta, mai jefuiau pentru ei ce se mai putea. S-a schimbat ceva, cumva in zilele noastre!?
      In cazul teritoriului Romaniei lucrurile au fost si mai complicate fiindca nu numai pozitia geostrategica (puntea dintre cele trei puteri amintite: a osmanilor spre centrul Europei, a habsburgilor spre estul Europei si a rusilor spre Marea Mediterana; care se vede si azi ce importanta strategica enorma are!) a fost de o importanta covarsitoare ci si faptul ca acest tinut trebuia tinut poermanent sub saracie si control in prisma importantei lui energetice mondiale ce va iesi la iveala curant! Elita oculta stie de o vesnicie ce se ascunde aici!
      E clar asadar cat de greu e de ajuns la o dezvoltare armonioasa a poporului cand permanent esti subminat si hartuit din toate partile.

       
  9. Cum ar fii daca in locul natiunii am pune in lista cite un om al tarii respective? S-ar stirnii orgolii si, intr-adevar, s-ar distruge stima de sine.
    Sa-i intrebam pe ultimii ,,-Cum ati ajuns in starea asta? ,,-Ne-au ajutat altii!”

     
  10. Nu m-ati inteles. Orice creaza cineva este strict deteminat de nivelul de pregatire si specializarea sa. Cu cat este mai destept, cu atat este in masura sa realizeze lucrari mai valoroase si mai bine fundamentate. Dar specializarea duce studiul pe o anume sectiune si rezultatele sunt adevarate pe sectiunea respectiva. Eu nu contest rezultatele. Eu nu contest nimic aici. Spun numai ca acest mod de analiza ii apartine autorului si acesta este adevarul lui, in concordanta cu credintele si asteptarile sale, caci daca nu ar fi fost asa nu il publica.
    Vorbim despre binele global aici. Irlanda are 4 milioane de locuitori, Finlanda are 5,1 milioane si sunt pe primele locuri in clasament.
    Formatia mea profesionala ma obliga sa constat ca rezultatele studiului evidentiaza altceva, efortul pe cap de locuitor si nu importanta contributiei pentru umanitate. Pentru acest lucru merita respectul si aprecierea aceste tari. Dar pentru binele global, matematic si nu sociologic sau filozofic, acest efort este neglijabil.
    Sa ma iertati.

     
    1. Incep prin a va spune ca nu va iert.
      Nu va iert pentru ca nu am ce sa iert. :) V-ati expus punctul de vedere. Evident, acest punct de vedere va apartine. Cu multe dintre cele spuse de dvs. sunt de acord, cu altele nu. Daca dvs. aveti un punct de vedere, asa am si eu, asa are fiecare dintre cei care cistesc aceste randuri au si ei. Acestea nu trebuie sa coincida, iar de multe ori sunt opuse. Daca n-ar fi asa, atunci ar fi tare plictisitor. Nu credeti? :)
      Ati remarcat corect, este efortul pe cap de locuitor. Intr-adevar, la tari asa mici impactul poate fi considerat neglijabil.
      Un singur amanunt vreau sa subliniez. Este adevarat ca reprezinta efortul pe cap de locuitor insa acest efort este unul de grup, organizat int-un mod institutionalizat. Prin urmare, alesii acelor tari fruntase, proveniti din mijlocul lor au hotarat sa ofere X la suta din PIB pentru ajutorarea altora, sa ofere Y la suta din PIB pentru adapostirea si intretinerea refugiatilor, au impulsonat educatia, au creat medii propice pentru dezvoltarea culturii, a stiintei si tehnologiei, etc.
      Prin urmare, or fi ei mici si cu un impact general minor, dar ca exemplu sunt mari si demni de admirat.
      Multa lume se refera la argumente de tip istoric ca sa justifice una sau alta dintre plasarile pe acasta lista. Bun, sunt de acord cu toate acestea, dar sa nu uitam ca trecutul nu-l putem schimba oricat ne-am dori. Prin urmare, e bine sa ne uitam la ce fac altii bine si sa facem si noi ca ei sa nu ne tot gandim ca ei fac bine pentru ca sunt bogati, nu au fost atacati de-a lungul istoriei de nimeni, ca nu au avut de suferit diverse neplaceri. Asta de fapt nu are importanta. Trebuie sa faci in asa fel incat sa promovezi in functiile importante din stat oameni integri, care nu fura, nu inseala, nu plagiaza, nu mint si care sunt hotarati sa faca tot ce pot pentru binele comunitatii, pentru binele tarii si care sa fie animati de principiile ce ghideaza binele umanitatii.
      O zi minunata!

       
      1. Buna ziua Razvan….si celorlalti.
        Am reusit acum sa citesc toate comentariile care s-au postat la acest articol.Citind ultimul dumitale comentariu vreau sa spun ca ceea ce am spus eu la inceputul primului meu comentariu dumneata l-ai dezvoltat cu alte cuvinte. [Prin urmare, e bine sa ne uitam la ce fac altii bine si sa facem si noi ca ei sa nu ne tot gandim ca ei fac bine pentru ca sunt bogati, nu au fost atacati de-a lungul istoriei de nimeni, ca nu au avut de suferit diverse neplaceri. Asta de fapt nu are importanta. Trebuie sa faci in asa fel incat sa promovezi in functiile importante din stat oameni integri, care nu fura, nu inseala, nu plagiaza, nu mint si care sunt hotarati sa faca tot ce pot pentru binele comunitatii, pentru binele tarii si care sa fie animati de principiile ce ghideaza binele umanitatii.] Am copiat exact cuvintele dumitale din care reiese exact ce am spus eu in primul comentariu.Este vorba de nivelul de constiinta a indivizilor sau a poporului luat in consideratie.Da , avand un nivel de constiinta elevat poti sa nu tii cont de trecut,poti sa actionezi in circumstantele prezente…Doar daca esti lasat sa-ti vezi de viata ta si nu presat , „hartuit”[dupa cum bine afirma Nicu ] de interese ale celor care se intampla sa se afle in varf din cauze ,aratate tot bine de Nicu.Aici se potriveste si imaginea alegerilor noastre electorale care,sa fim cnstiti cu noi insine,ma indoiesc ca putem alege pe cineva corect din moment ce ni se impune omul care sa fie la conducerea natiunii „hartuite”.Deocamdata,indiferent de nivelul constiintei majoritatii poprului nostru, nu vom fi lasati sa alegem un om corect,om care nici nu va aparea curand.Din aceleasi motive prezentate pe aici.
        Asa ca….Adevarul poate iesi la suprafata dar nu-l poate observa decat foarte putini oameni si nu conteaza pe scena politico-economica a lumii.In final sunt si eu de parere ca analiza facuta in acest filmulet este ….”subiectiva”,iesind la iveala date ce vizeaza statele cu „multa trecere”la cei care manuiesc interesele lumii.Sa ma scuzi Razvan,stiu ca afirmi deseori ca nu crezi in „teoria conspiratiei”,dar ceea ce traim si vedem cu ochii nostri nu este o teorie ci realitatea pe care alegem sa o vedem sau nu , sau alegem sa o luam in consideratie sau nu.
        O zi minunata tuturor.

         
  11. In perioada 2000-2008 am fost martorii aparitiei pe scena politica a oamenilor fara valoare.
    Nimic nu este intamplator. Acesti fara de valoare, smecherii, erau cei care facusera bani din orice si
    oricum si influentau alegatorii. Am crezut ca este o situatie conjuncturala si ca procentul
    celor de valoare va fi acoperitor si lucrurile vor merge bine. Nu m-am priceput. Am inteles mai
    tarziu cand, incet, incet au disparut valorile reale si s-a inradacinat prostia la conducere.
    Si iar spun ca nu este intaplator, ca s-a dorit acest lucru, deoarece cu un prost mergi unde
    vrei, dar cu un destept numai unde trebuie. Si asa cativa destepti care au crezut ca vor putea
    sa duca tara mai repede unde vor ei, folosindu-se de noii veniti, s-au trezit ca au scapat totul din mana.
    Nu sunt deloc optimist in privinta rezultatelor alegerilor si apoi la ce se va face. Toti o apa si un pamant.
    Oamenii destepti stau deoparte deoarece realizeaza ca nu vor primi puterea necesara de a hotara vreo
    schimbare esentiala daca ar fi votati. Si eu cred ca nu ar fi votati de cei ce voteaza continuu, ci numai
    de cei ce nu vin la vot. Si aceia nu vor veni din nou. Incet, incet ne vom obisnui.
    Cu consideratie.

     
  12. si eu gasesc puerila clasificarea asta duala a tarilor „bune”. Daca vezi umanitatea ca pe un singur organism, cum ar fi sa-ti pui intrebarea „care parte a corpului meu e mai buna?” Evident ca daca o parte, un membru, un organ, nu functioneaza cum trebuie, intregul organism are de suferit.” Fiecare tara e importanta. De la fiecare avem de invatat cate ceva…. cum poti cuantifica binele? Bine pentru cine? Pt ca, de multe ori, binele unora poate insema raul altora…Asa cum o mama le va spune copiilor ei ca ii iubeste la fel pe toti, asa suntem cu totii copiii lui
    Dumnezeu iubiti deopotriva la fel….
    Chiar mi se pare irelevant clasamentul asta si absolut inutil, din categoria „stii si la ce te ajuta ca stii?”

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top