skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Tu ce limbă vorbești?

 

Vântul suflă tare acum dimineața și sufletul meu, de copil, se înfrigurează. Pe drum, l-am vazut pe nea Gheorghe. Își înjură calul.

Oare de ce oamenii mari vorbesc așa urât?

Gheorghe este cel mai rău dintre toți. Niciodată nu l-am auzit să vorbească cu blândețe sau cu voie bună.

Încerc să mă feresc de el, să merg în așa fel încât să nu mă vadă. Mi-e frică de el. E înspăimântător.  Niște tufișuri mă ajută ca să mă pitesc. Mă așez în spatele lor, iar vântul rece de toamnă îmi brăzdează obrajii, precum ghearele unui animal sălbatic. Stau cu ghiozdanul în spate, în așteptarea momentului în care Gheorghe va pleca.

– Nenorocitule! Piază rea! Te-am lasat mai liber si tu vrei să ieși de pe drum? Mârțoagă proastă și netrebnică!

Și tot așa, Gheorhe continuă câteva minute bune.

Nu m-a văzut, dar dacă o va face, mă va lua și pe mine în primire. Ar putea să mă și bată! E mare, și e rău nenea Gheorghe.

Pe măsură ce timpul trece, mi se face din ce în ce mai frică, iar Gheorghe nu are niciun gând să plece. A mai făcut doar câțiva pași, suficient cât să-mi taie orice posibilitate de a mă întoarce acasă. Drumul, e pustiu acum. Doar glasul lui biciuie aerul otrăvindu-l.

Încerc să văd dacă pot fugi spre școală. Voi întârzia dacă mai stau. Nu am de ales. Mă ridic încetișur din spatele tufișului și fac un pas către școală. Inima mea bate ca nebuna, îmi sare din piept. Încerc să evit orice privire aruncată către Gheorghe. Dar… o mână grea mi se așează pe umăr. Sunt îngrozit.

– Pușlama mică, se aude glasul hârâit al lui Gheorghe, ce faci aici? Mă spoinezi?

– Nene Gheorghe, iartă-mă, n-am vrut.

– Ce n-ai vrut, măi prosovane? Ce n-ai vrut?

Mă uit la chipul lui și izbucnesc în plâns. El se oprește o clipă, dar nu se lasă.

– Vă știu eu pe voi, copiii lui pește prăjit, sunteți toți niște lighioane cu două fețe.

Plânsul meu se transformă în hohote, în sughițuri. Lacrimile sunt acum o perdea sărată ce se prelinge pe hainele de școală.

– Gheorghe! Se aude un glas de tunet mai din vale.

E vărul mamei, nenea Ion. Sunt salvat!

– Ce vrei bă? Strigă Gheorghe la el.

– Să-ți zic vreo două vorbe.

Îl văd pe Gheorghe cum pune mâna pe bici. S-ar putea să iasă urât, încerc să scap, dar mâna lui e ca un clește.

– Zi ce ai de zis și șterge-o, spune Gheorghe cu un aer provocator.

– Dacă-l auzi pe unul că vorbește în maghiară, oare ce neam de om e?

Gheorghe e surprins de întrebare și se oprește nedumerit. Nu se aștepta la asta.

– Ce zici mă?

– Răspunde-mi la întrebare Gheorghe. Dacă-l auzi pe unul că vorbește în maghiară, oare ce neam de om e?

– Pai, e ungur, zice el nelămurit.

– Și dacă-l auzi pe unul că vorbește în chineză, oare ce neam de om e?

– Chinez, ce altceva să fie?

– Dar rusă?

– Rus!

– Dar dacă e unul care toată ziua înjură și vorbește urât?

– Păiii….

Între timp Ion ajunge lângă Gheorghe și îi pune o mână pe umăr. Îl privește în ochi și îi spune:

– Unde ești tu Gheorghe? Ăsta nu ești tu. Cel ce-mi stă acum în față e umbra neagră a lui Gheorghe.

Glasul lui Ion crește și devine tunet.

– Răspunde umbră! Unde e Gheoghe al meu? Unde e Gheorghe cel bun?

În acel moment, văd ceva incredibil. Pe obrazul lui Gheorghe se strecoară o lacrimă. Apoi încă una.

Privirea lui coboară către mine. O șoaptă hârâită se strecoară printre porțile buzelor lui:

– Iartă-mă copile, îmi spune el, privindu-mă blând.

– Vezi Gheorghe, când te înhăitezi cu gândurile rele și cu cele mai negre cuvinte, ți se înegrește și sufletul și vei sta mereu în noapte, amorțit, căutând greșelile celorlalți și dând vina pe toți și toate, în afara de tine. De fapt, doar sufletul tău e negru, ceilalți sunt la fel.

– Ai dreptate, Ioane, spune Gheorghe luându-l în brațe.

Eu nu mai stau pe gânduri. O zbughesc spre școală…

Am întârziat.

Autor: Răzvan

Comentarii (11)
  1. Articol citit de 1235 de persoane si nici un comentariu !!! Intr-adevar ,ramai fara cuvinte !.Cine a scris aceasta povestioara ,are un suflet mare si a reusit sa ajunga si la sufletele noastre.
    Tata avea o vorba : „Ce usor este sa fii bun ! Nu trebuie sa faci nici un efort .Pe cand ca sa fii rau ,trebuie sa te incrancenezi ,sa strigi ,sa te enervezi .E mult mai usor sa fii bun ”
    Mama imi spunea mereu „Ce tie nu-ti place ,altuia nu face ”
    Eu am avut noroc cu asa parinti.
    Va doresc la toti sa gasiti bucuria in orice clipa a vietii voastre si atunci tuturor o sa ne fie mai bine .

     
  2. Cateva considerente personale :
    1.Nu exista oameni cu ADEVARAT rai ….ci doar oameni ce nu se cunosc pe ei insisi cu ADEVARAT .
    2.Nu exista oameni rai …ci doar oameni ce nu s-au straduit sa-si tempereze EGO-ul .
    3.Nu exista oameni rai …ci doar oameni ce nu au avut CURAJUL sa „evadeze ” din ” inchisoarea ” MINTII lor.
    4.Nu exista oameni rai …ci doar oameni ce nu se iubesc cu ADEVARAT pe ei insisi …nereusind sa iubeasca cu ADEVARAT TOT ce-i inconjoara.
    5.Nu exista oameni rai …ci doar oameni ce nu si-au facut timp , sa-si descopere DIVINITATEA din ei .

     
  3. …eu as completa cele scrise de Batranul Dan,mai sus:
    6.Nu exista oameni rai…ci doar spirite ce au ales sa joace jocul de a parea oameni rai,pt a-i ajuta pe unii sa isi descopere Divinul din ei..
    Domnule Razvan ,multumesc mult pentru frumoasele povesti pe care ni le trimiteti…Sa va tina curajul sa ne tot trimiteti!!! Namaste!
    CGBorontea

     
    1. Intr-adevar, si spiritele bune trebuie sa joace acest joc. :)
      Eu va multumesc pentru cuvintele frumoase. Nu curajul este cel care-mi lipseste ci timpul :)
      Oricum, pregatesc si cartea urmatoare unde vor fi stranse toate povestirile scrise de mine in ultimul an. Cateva dintre ele sunt aici, pe File de Lumina, altele le veti gasi doar in carte.
      O seara minunata!

       
  4. Razvan ,este adevarat ,aceasta povestioara te lasa fara cuvinte; mare lucru de comentat nu avem ; in schimb ne da timp de gandire ,de a fi mai buni ,mai intelepti ! iti multumesc si iti doresc putere de munca si sanatate !

     
    1. Eu multumesc pentru aprecieri si ma bucur ca am putut ajunge la sufletul dvs.
      Fiecare trebuie sa se gandeasca un pic la propria persoana. Oare ce fel de om este? Unul bun? Sau esti cel care arunca cu noroi in toti si toate, de vina fiind sistemul, politicienii, societatea, tinerii, batranii, prietenii sau chiar rudele tale, tu nefiind niciodata vinovat de nimic.
      O seara minunata!

       
  5. Sper ca sa va fi, doar ne schimbam, sa ne dam seama imediat cand ni se atrage atentia, ca gresim si sa nu continuam in negativitate. Multumim pentru exemplul de mai sus.

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

orlu escort fethiye escort antalya escort kemer escort Back To Top