Să înveți din căderi
Un bătrân călugar şi-a dus ucenicul într-o zi în pădure. Chiar dacă era în vârstă, îşi făcea cu multă abilitate loc prin lăstăriş, în timp ce ucenicul lui tot aluneca şi cădea de multe ori.
Tânărul se ridica şi mormăia de fiecare dată, dar continua să-şi urmeze îndrumătorul.
După o bună bucată de drum, au ajuns într-un luminiş. Fără se se oprească o clipă, bătrânul călugăr s-a întors pe drumul pe care veniseră.
– Nu m-ai învăţat nimic astăzi, spuse novicele după ce căzuse a mia oară.
– Te-am învăţat un lucru, dar nu ai reuşit să-l înţelegi, i-a răspuns bătrânul. Încerc să te învăţ cum să înfrunţi greşelile în viaţă.
– Şi cum ar trebui să le înfrunt? întrebă ucenicul.
– În acelaşi fel în care ar fi trebuit să înfrunţi fiecare căzătură din pădure, răspunse înţeleptul. În loc să blestemi locul unde ai căzut, trebuia să încerci să înţelegi, să observi ce te-a făcut să aluneci mai înainte. Așa este și în viață, dacă nu poți vedea ce te-a făcut să cazi, vei cădea mereu, în dragoste, în carieră, în relațiile cu ceilalți, chiar și când este vorba de situația financiară. O cădere reprezintă o lecție de care trebuie să profităm ne aduce mai aproape de concluzii. De fiecare dată trebuie să ne ridicăm și să mergem mai departe, fără să bombănim și să fim supărați, ci mai degrabă recunoscători pentru o nouă lecție învățată.
Sursa: http://www.romania-actualitati.ro/o_vorba_buna_43_sa_inveti_din_caderi-11556
Comentarii (8)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
La cate s-au experimentat in ultimii ani in Romania si la cate aberatii sunt si cine si cum s-a imbogatit sau diverse altele, care mai de care mai indubitabile inseamna ca ne-au dat niste lectii de viata. Trebuie sa fim recunoscatori. Este de asemenea un nivel de saracire si lipsa de educatie si sanatate fara precedent. Asa ceva nu a mai existat in istoria noastra ca model – deci totul este fantastic. Ceea ce s-a intamplat si se intampla este spre binele nostru si este bine sa continuam la fel fara repere doar experimentand ca naucii. Si la nivel de individ este la fel. Experimentarea experimentarii – fericiti cei ce stiu si maine ce vor face. Pentru restul e experiment in continuare si ar trebui sa fie fericiti. Sau probabil legile padurii se aplica si in oras – fericiti cei ce cunosc drumul. Si cum spunea si un clasic in viata – realitatea nu exista – deci experimentam doar fericirea. Si jos si sus trebuie sa multumim de experienta si ca sa fie numai fericita trebuie sa te gandesti doar la tine si interesele tale pe care trebuie sa le atingi prin orice metode – doar fericirea ta conteaza nimic altceva. Si e la moda. Daca n-ar fi trist, ar fi vesel, dar e spiritual. Cu drag.
Niciodata in istoria noastra, romanii nu au avut atatea masini, niciodata in istorie nu si-au facut atat de multi concediile peste hotare, niciodata nu am avut atatea marfuri in magazine, niciodata nu au fost atati romani cu apa calda, gaze sau lumina in case, niciodata nu am avut drumuri mai bune ca acum…. si lista este extrem de lunga.
Ideea e cu ce facem comparatia. Daca ne raportam la statele cele mai bogate, traim intr-o saracie demna de mila, daca ne raportam la cele sarace, suntem binecuvantati. Daca ne raportam la trecutul in care taranii erau sclavi si boierul decidea pentru ei, atunci suntem liberi, daca ne raportam la vechile democratii in care clasa politica stie si simte ca este in slujba cetatenilor, atunci suntem in urma.
Deci? Sa incepem sa ne plangem cu totii ca poate se va rezolva ceva.
Totusi, eu cred ca voi urma pilda din aceasta poveste. Atunci cand voi avea un esec, voi invata din el, astfel incat sa nu-l mai repet.
Dar, e optiunea mea, fiecare face dupa cum gandeste.
O zi minunata!
Subscriu, Razvan!
Atunci cand, in viata, te mai si impiedici, e important ce alegi: sa blestemi situatia… oamenii… piatra ce ti-a stat in drum… sau sa iti inveti lectia, astfel incat sa nu mai repeti „greseala”. Este o alegere, zic eu, dar nu stiu daca toti oamenii au disponibilitatea si puterea de intelegere sa vada ca au posibilitatea de a alege. Depinde, cred, de ceea ce are fiecare in camarile sufletului sau… Daca are Iubire si Credinta… atunci… se va ridica Omul… caci cunoaste misterele… sau incearca a le deslusi… insa, daca nu-i nici urma din acestea… ci are Dispret… Invidie… Egoism.. Ura… atunci… nu va face decat sa reverse ceea ce are in preaplinul Inimii lui… si, desigur, va primi… ceea ce ofera… caci „…măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.” a spus Iisus.
Namaste!
„Un om care tace, ăla gândeşte, omul care vorbeşte, ăla este greu la mântuire că vorbeşte multe… dacă ar vorbi ceva de folos, dar nu vorbeşte de folos, vorbeşte în legătură cu întâmplările din această viaţă.”
Părintele Dascaliuc de la mănăstirea Ciolanu.
Consider ca in clipa in care ai reusit sa-ti temperezi EGO-ul si sa-ti asumi Responsabilitatea gandurilor , faptelor si consecintelor lor nu mai ai chef de vaicareli si de a cauta vinovati pentru ce ti se intampla ,ci pur si simplu cauti raspuns la intrebari de genul : oare ce am de invatat din aceasta chestiune ? sau ce atitudine trebuie sa adopt in aceasta situatie ,ca sa obtin un anumit rezultat ? sau …… iar dupa gasirea raspunsurilor , adopti o conduita de „Castigator ” al unei experiente de viata si nu de ” Corijent ” al unui ” examen ” datorita neanvatarii ” lectiei” .
Pai de asta am venit toti pe planetuta asta, sa trecem prin „caderile” acestea! Ca daca nu erau ele degeaba facem umbra pamantului pe aici…
Daca totul este minunat, roz si fara niciun obstacol ce rost mai are sa pierzi timpul pe aici??
Termenul „caderi” il vad adecvat intelegerii 3D, iar cel de „lectii” sau experiente” adecvat unor nivele de vibratie mai ridicate de la dimensiunea 4D si mai sus.
Preotul descrie discipolului o metoda de a identifica o lectie si a o asimila, nimic altceva.
Multumesc Razvan !..comentariul tau este excelent si subscriu..o zi superba iti doresc si tot binele din lume,tie si celor dragi !
ai dreptate Razvan ,,,dar vezi tu ,,, traim intr-o lume in continua evolutie ,,, sa ne multumim cu putin ,,nu e rau si cand nu avem ce face ,,,asta facem ,,,dar existenta noastra aici ,,in aceste locuri ,depinde si de deciziile celor din jur ,,,
Sau poate noi am ales aceste vremi ,,, pentru evolutie ,,,,
NAMASTE