Un bucătar deosebit
Krishnan s-a născut în Madurai, Tamil Nadu. A fost bucătar premiat de Taj Hotels, Bangalore și propus pentru un loc de muncă de elită în Elvetia. În timpul unei vizite la familia sa, înainte de a merge în Europa, a spus el, „am văzut un om foarte bătrân, mănânca literalmente propriile fecale de foame. M-am dus la un hotel din apropiere si le-am cerut ceea ce a fost disponibil. Au avut idli, am cumpărat si am daruit acelui bătrân. Credeti-mă, nu am mai vazut niciodată o persoană care să mănânce atât de repede. Pe măsură ce mânca, ochii i se umpleau de lacrimi. Acestea erau lacrimi de fericire.”
Am văzut un om foarte bătrân. Își mânca propriile fecale de foame.
M-am gândit, care este scopul vieții mele? Ce am de gând să fac?
În hotelul de lux îmi hrănesc toți oaspeții, dar aici, în orașul meu natal, sunt oameni care trăiesc fără mâncare.
Mi-am dat demisia și am început să-i hrănesc pe acești oameni din 2002.
În dimineața asta facem Ven Pongal și Sambar. Ven Pongal este un amestec de orez și linte, iar pentru prânz am pregătit orez cu roșii și Sabji.
Îi hrănim pe cei fără adăpost, bolnavi psihic și pe cei bătrâni care au fost abandonați de societate.
Oamenii suferă pentru mâncare. Ei nu au ce mânca. Dacă nu le dai ceva de mâncare, vor muri de foame.
Îi tund, îi rad, le fac baie pentru ca ei să simtă, psihologic, că sunt ăi ei ființe umane, că există oameni cărora le pasă de ei… au o mână de speranță, speranța de a trăi.
Mâncarea este o parte. Iubirea este altă parte. Astfel, mâncarea este hrana fizică. Iubirea și afecțiunea pe care le-o arăți va fi hrana mentală.
Brahmanii ar trebui să-i atingă pe acești oameni, să-i curețe… să-i imbrățișeze, să-i hrănească.
Fiecare avem 5.5 litri de sânge. Sunt doar o ființă umană. Pentru mine toți sunt la fel.
Care este scopul ultim al vieții? Este de a dărui.
Începeți să dăruiți. Trăiți bucuria de a dărui.
Comentarii (5)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
A darui este in firea intregului univers. A accepta darul este a doua natura a acestuia.
Deepak Chopra Am mai urmarit acest filmulet ..Ca si prima oara am trait acelas sentiment de Compasiune …Intotdeauna m-au impresionat aceste situatii pai putin norocoase si de cate ori mi s-a ivit ocazia am ajutat la randul meu …Cred ca fiecare dintre noi nu ar trebui sa uitam ca suntem totusi … Oameni …si dupa posibilitati sa mai facem din cand in cand un Bine …Va doresc o zi Minunata !
Consider , ca in primul rand , atunci cand Daruim din Inima ( neconditionat ) ….. ne Daruim Noua Insine . In aceasta seara , va Daruiesc din Inima melodia : Daruieste -Cleopatra & Pavel Stratan (am scris exact titlul videoclip-uluilui pe YouTube) care consider ca Ne Spune Ceva.
Versuri „Pavel Stratan – Dăruieşte”
Din ce în ce rămîn oameni mai puţini care-ar putea
Să se bucure cu-adevărat de bucuria altora,
Dar dacă-o iei altfel îţi pare că mereu,
Să descoperi lucruri bune e uşor, dar să le faci e greu,
Întinzi o mînă spre o altă mînă punînd ceva,
Sigur te-asiguri dac se uită cineva ori ba,
Spunîndu-ţi numele mîndru-ngînd spre-Acel de sus,
În timp ce îţi doreşti cu mult mai mult decît ai pus!
Dăruieşte – spun oamenii bătrîni,
Ce au mai mult de zeci de ani decît degete la mîini,
Şi ei au primit un dar – aripi, cu care
Din păcate aşa şi nimeni nu ia-nvăţat să zboare,
Alergi o viaţă pentru a face o casă doar a ta,
Ca pînă la urmă nici să mai apuci să stai în ea,
Privim la toate ca la un vis, pur, omenesc,
La care noi visam, iar la alţii se-mplinesc!
Refren :
Poate cîte-odată ar trebui să nu ne mai grăbim,
Poate cîte-odată ar trebui la timp să ne oprim,
Poate cîte-odată ar trebui să credem în minuni,
Poate cîte-odată ar trebui să fim puţin mai buni!
Iubeşte-ţi aproapele – am învăţat demult,
Bate şi ţi se va deschide – ne sună cunoscut,
Ne ignorăm neamul, nu ne respectăm fraţii,
Noi pe noi nu ne-nţelegem, dar vrem să ne-nţeleagă alţii!
Parcă şi luna are mai multe luni decît sîmbete,
Şi soarele parcă nu mai are aceleaşi zîmbete,
Ori poate ş-un bine dacă-l faci trebuie făcut bine,
Din suflet, fără motiv şi să nu te vadă nimeni!
E plină lumea de nume dar nu şi de oameni,
Vezi, deja nu mai creşte ce sameni,
Ai vrea să faci şi tu parte din gemeni
Dar practic nu găseşti cu cine-ai vrea să semeni,
Trăind „în lume” prin ceea ce din jur primim,
Dar vom trăi veşnic, doar prin ceea ce dăruim.
Şi-ar trebui să ne grăbim, căci viaţa-i cu împrumut,
Cu cît mai mult puţin rămîne, cu-atît puţin e tot mai mult!
Refren :
Poate cîte-odată ar trebui să nu ne mai grăbim,
Poate cîte-odată ar trebui la timp să ne oprim,
Poate cîte-odată ar trebui să credem în minuni,
Poate cîte-odată ar trebui să fim puţin mai buni!
Poate cîte-odată ar trebuï….
Versuri de la: http://www.versuri.ro/ Am Acceptat ,Darul ..Multumesc !…Oare cati stiu sa primeasca un Dar din Inima Neconditionat ? ….
Felicitari !!!!!!!! pentru aratarea textului. Multumesc din Inima !
,, Doamne ,daruieste noua liniste pentru a ne impaca cu ceea ce nu se poate schimba ,da-ne noua vointa pentru a schimba ceea ce se poate si intelepciune pentru a deosebi una de alta ,, test luat de pe videoclip ………Am ascultat ..o data ..inca odata .si ..tot ..mai simteam nevoia sa ascult in continuare ..Mi-a mers pana in adancurile sufletului…Mi-au pierit cuvintele … Inca o data Multumesc !