skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Sărbătoarea Rusaliilor

 

Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, Cel in treime. Ea cade totdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul. Este, totodata, sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai tarziu.
Nu incape indoiala ca Rusaliile sunt cea mai veche sarbatoare crestina impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli, ca o increstinare a sarbatorii iudaice corespunzatoare. Despre ea amintesc si Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, 8) si Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numarata si in Constitutiile Apostolice, printre sarbatorile in care sclavii se cuvine sa fie eliberati de muncile obisnuite. Despre ea mai amintesc : Sf. Irineu (+202), Tertulian, Origen, Canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) , Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (care opreste ingenuncherea in ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV si V ne-au lasat o multime de panegirice in cinstea acestei sarbatori, iar in a doua jumatate a secolului IV pelerina apuseana Egeria ne descrie modul cum era sarbatorita pe atunci la Ierusalim. Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cinci-zecimea era o dubla sarbatoare: a inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh, asa cum o descrie, de altfel, inca din prima jumatate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am aratat la sarbatoarea inaltarii, aceasta a fost fixata, de pe la 400 inainte, in ziua a 40-a dupa Pasti, cum este pana astazi, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh.

Nu numai ca vechime, ci si ca importanta, sarbatoarea Rusaliilor vine indata dupa Pasti. In timpul privegherii din ajun, se facea odinioara botezul catehumenilor. Ca si la Pasti, erau oprite ingenuncherea si postirea in toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri si palestre, spectacolele pagane de teatru etc. Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu flori si ramuri verzi, indeosebi de nuc sau de tei, asa cum se face pana azi, obicei mostenit de la evrei, la care Cincizecimea era si sarbatoarea premitiilor din flori si fructe. In biserici se aduc si azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.

De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, credinte si rituri religioase populare, legate de pomenirea generala a mortilor din sambata precedenta (Sambata mortilor sau Mosii de vara). – (conform crestinortodox.ro)

Făpturi fantastice şi ritualuri de exorcizare la români –

(de Livia Rosca – Agonia.ro)

La 50 de zile după Paşti, poporul român serbeaza, timp de trei zile sau o saptamâna, Rusaliile.

Cine sunt Rusalcele?

Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi.
La români, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere,frumoase, capricioase şi răzbunătoare.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice a căror existenţă se petrece în văzduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere şi fiicele lui Rusalim Împarat.Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar daca sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, „luat de Rusalii”.

Ele umblă în cete formate din spirite făra soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească.Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din carti la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.
După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcaşurile lor.
Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf.Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii şi în Moldova,Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Căluşul- ritual de exorcizare

Căluşarii sunt o confrerie magică în care anume indivizi sunt iniţiaţi după un ritual foarte sever pentru a dobândi puterile necesare cerute de tradiţie.
Mulţi cercetători au atribuit caluşarilor origine pur romană, cu menţiunea că unii au pus această origine pe seama Salilor sau a Colisalilor romani. Alţii, plecând mai ales de la prezenţa femeilor în jocul caluşarilor, le-au considerat originea tot romana, dar în legatură cu ,, jocul romanilor intocmit de Romulus spre rapirea Sabinelor ”, cum considera Hediale Radulescu, de pilda . Apoi Theodor Sperantia crede în (,,Miorita si Caluşarii”) că ,, obiceiul acesta noi il avem de la daci , dar el trebuie căutat mult mai adanc în timp, la egipteni”.
Ovidiu Birlea vede in Jocul Calusarilor ,, contopite doua reprezentari principale: una legata de venerarea Ielelor , si a doua ,legata de cultul CABALIN , respectiv de ,, cultul totemic al calului „. H.B. Oprisan admite si ,,descendenta romana ” a Calusarilor la care adauga ,,unele infeuente dacice”.
Mircea Eliade vede in jocul Calusarilor un ritual de initiere a tinerilor, la geto – daci.

Ceata de căluşari

Formata din 9-11 membrii, organizata ierarhic, ceata este condusa de un vataf (staret) caruia toti ii sunt supusi. Un alt personaj important al cetei este „mutul”: mascat, in timpul dansurilor Calusarilor, el ii penalizeaza pe cei care gresesc si executa tot felul de gesturi comice, adesea obscene. Mutul nu danseaza.
In perioada Rusaliilor, Calusarii poarta un costum specific, au zurgalai la picioare, iar in mina tin o bata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin.
Posesori ai unui repertoriu coreic bogat, ce consta din dansuri rituale foarte complicate si spectaculoase, Calusarii vindeca dansind.
Pe linga calitătile sale curative, despre dansul Caluşarilor se crede că are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului şi femeilor. Astfel, dansurile caluşăresti au acelasi efect cu al beţiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor). Jocul Căluşarilor poartă cu sine funcţii şi semnificatii diferite ca vechime si semnificatie:
– desfătarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Caluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
– transferul magic al fertilitaţii divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire şi inmulţire, şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;
– grabirea casătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, în hora caluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut;
– vindecarea persoanelor „luate din Rusalii”, „luate din Caluş” etc. prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut spartă cu baţul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la caluşarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav;
– jucatul copiilor purtaţi in brate in hora Caluşului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre caluşari pentru alungarea bolilor, in special a „frigurilor”;
– alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu sageţi), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor caluşăresti care imită, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălai şi clopoţei.
La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Caluşarii revin la locul în care depuseseră juramântul, despodobesc steagul şi îl îngroapă într-un loc secret. Apoi ceata se rasfiră. Toţi se întâlnesc în sat,se salută ca dupa o absenţă indelungată şi reintră în existenţa cotidiană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

orlu escort fethiye escort antalya escort kemer escort Back To Top