Despre Lacrimi
“Lacrimile sunt asociate, în general, cu necazul, dar în realitate orice emoție poate provoca niște lacrimi. Și cum trăim tot felul de emoții, lacrimile sunt deopotrivă de mai multe categorii.
Există lacrimi de tristețe, de furie, de ciudă și există și lacrimi de bucurie, de încântare.
Poezia, pictura, muzica ne pot umple ochii de lacrimi, dar și anumite comportamente umane, atunci când sunt îndeosebi frumoase și nobile. Iar misticii evocă în povestirile lor, lacrimile provocate de extaz.
În măsura în care lacrimile eliberează o anumită tensiune interioară, oricare ar fi originea lor, ele sunt folositoare. Dar evident că lacrimile de bucurie și de încântare sunt cele mai benefice.
Să nu va ștergeți lacrimile cu dosul palmei – ele sunt prețioase.
Lacrimile de ciudă, de necaz, de furie, le puteți lăsa să se usuce, ele nu sunt decât puțină apă sărată, dar păstrați lacrimile care au fost smulse din profunzimile sufletului vostru (se culeg într-o batistă curată, care se păstreaza cu grijă, fiindcă asemenea lacrimi posedă o mare putere).
Lacrimile de bucurie ne întăresc, ne înfrumusețează, ne întineresc. Unele persoane cred că dacă nu plâng niciodată, dau dovadă de forță de caracter.
Nu, depinde de ce plângem. Se întâmplă ca niște flori din grădina noastră interioară să aibă nevoie să fie udate, cand încep să se ofilească sau să se acopere de praf. Atunci, lacrimile le refac și le spală cu delicatețe. “
Text de: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Omraam Mikhaël Aïvanhov (1900-1986), este un maestru spiritual francez, filozof si pedagog, de origine bulgară; din 1937 a trăit în Franța, unde a început să explice esența învățăturilor sale, sub toate aspectele care țin cont de desăvârșirea psiho-spirituală a omului.
Recomandarea sa este următoarea:
Fiecare trebuie sa lucreze pentru propria sa dezvoltare, cu condiția să nu o facă numai pentru sine însuși, ci pentru binele colectivității. În acel moment, colectivitatea devine o fraternitate. O fraternitate este o colectivitate în care domnește adevărata coeziune, fiindcă lucrând pentru sine însuși, fiecare individ lucrează totodată conștient pentru binele tuturor.
Comentarii (17)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
“Priveste-ma dincolo de lacrimile mele”
Autor: Kelly Osmont (mama care si-a pierdut unicul copil, actualmente terapeut specializat in lucrul cu persoane care au suferit o pierdere)
Ma intrebi: “cum iti merge?”
Si, dupa cum vezi, ochii mi se umplu de lacrimi.
Iar tu, stinjenit, privesti in alta parte
Si te grabesti sa vorbesti despre vreme.
Iar eu simt ca interesul pe care mi l-ai aratat pret de citeva clipe
S-a spulberat …
“Cum imi merge ?”
Imi merge mai bine cind sint ascultata
Chiar daca imi mai scapa o lacrima sau doua,
Pentru ca durerea mea e adinca si indescriptibila.
N-o poti intelege decit daca ai cunoscut-o si tu.
Cu toate astea am nevoie de tine …
Pentru ca de cite ori privesti pe linga mine si vorbesti despre vreme
Ma simt iarasi singura … singura cu durerea mea.
Nu vei sti niciodata cit de mult inseamna pentru mine atentia ta …
Si stii ceva ? Lacrimile nu sint un semn rau !
Asa pot eu sa ma vindec,
Asa pot eu sa eliberez durerea din mine …
Stiu ca purtindu-te asa incerci sa ma protejezi de durere,
Dar te inseli, caci amintirea mortii celui drag
E mereu cu mine, la distanta de numai un gind …
Durerea mea devine vizibila prin lacrimi,
Dar e o durere de care n-ai cum sa ma protejezi,
Ea e acolo cu mine …
Oare cind pling te simti neputincios si nu stii ce sa faci ?
Nu esti neputincios …
Si nu-ti cer nimic altceva decit sa fii linga mine .
Cind imi permiti sa pling linga tine … ma ajuti.
Nu trebuie sa spui nimic, pentru ca eu am nevoie de tacerea ta.
Am nevoie sa fii rabdator si sa nu te temi de mine, de lacrimile mele…
Am nevoie sa intrebi cu inima “Cum iti merge ?”
Ca sa-mi pot lasa durerea sa iasa in voie …
Caci atunci cind lacrimile mele sint libere,
Ma simt mai usoara …
Ele curata spatiul dintre noi
Facind loc, usor, unor stari mai bune.
Poate voi plinge un minut sau doua.
Apoi imi voi sterge lacrimile
Poate chiar voi zimbi.
Stii ca de cite ori adun lacrimile in mine,
Ele se aduna intr-un nod in git,
Imi umplu pieptul de durere
Si-mi fac stomacul sa tremure ?
Tot corpul meu e prins intr-un efort enorm:
Efortul de a te proteja pe tine de lacrimile mele !
Si astfel si eu si tu suferim:
Eu … pentru ca imi tin durerea in interior,
Ca un scut fata de intimitatea dintre noi.
Tu … pentru ca nu stii ce sa faci si-ti vine sa fugi.
Asa ca, te rog, ia-ma de mina si priveste-ma dincolo de lacrimi
Caci asa ne putem regasi intimitatea.
Lacrimile sunt o dovada ca nu suntem „de piatra”, „de neatins”, „de neinvins”. Indiferent de varsta, sex, religie,culoare a pielii, apartenenta politica, avere, suntem fiinte vii care simtim bucuria, surpriza, tristetea, sfasierea, neputinta sau miracolul. Si animalele plang – vezi documentarele de pe televiziunile dedicate. Si unele plante „plang”.
Lacrimile ne unesc si ne despart. Ca imagine poetica si cerul si muntele si stanca, lacrameaza. E o dovada de simtire puternica a unei emotii de A FII viu si prezent. Puterea de a plange este si puterea de a accepta realitatea asa cum e. E puterea sau neputinta de a intelege neintelesul. Uneori lacrimile vorbesc cand cuvintele refuza sa iasa, sau nu pot cuprinde ceea ce sufletul ar exprima. Si pentru ca toti le avem, ar fi magic daca ne-am da seama cat de asemanatori suntem in diferentele noastre.
Cu drag
O lacrimă – Octavian Goga
De-ar fi să-ţi împărţeşti odată
Tu bogăţiile ce ai,
Din toate darurile tale,
Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai.
Mi-ai da atunci un strop de suflet,
Ce din adâncuri îmi răsare,
Căci numai din adâncul mării
Se pescuiesc mărgăritare………………..Razvan … …..Iti voi face o marturisire ….Cele mai frumoase momente …pe care le-am trait…cu lacrimi de bucurie sau dor …cu lacrimi de tristete sau speranta …au fost ..,..articolele..de la FILE DE LUMINA……pe care le ,,furam,,…de pe o alta pagina…Daca am sti sa traim cu sufletul…orice moment…. viata noastra …..ar deveni numai culoare ……Daca ..m-as stradui…as strange toate lacrimile … le-as impleti ..intr-o coroana mare ..mare …rotunda … …Si as agata-o ….in Suferinta …Lumii…Va daruiesc o Lacrima de Recunostinta !
Multumesc!
Nu inteleg ce inseamna ca „le furai de pe o alta pagina”, dar banuiesc ca te referi la articolele trecute.
Astazi ne-ai umplut inimile de bucurie cu minunatele tale comentarii.
Sa ai o zi magica!
…Ce e asa de greu ?…Acel ..cineva le distribuia de la voi…pe pagina lui…si eu ..la randul meu…le luam …de acolo…le aduceam la mine in ,,gradina ,,…unde le plantam….si aveam grja sa nu se ofileasca …..Of…n-o sa inteleg niciodata barbatii ..:)…Punct …
Rosa draga…..nu e deloc indicat sa traiesti cu sufletul in orice moment……atunci cand sufletul face o alegere gresita…cai si sufletul greseste ……niste papagali care au insusit fara sa gandeasca o mare minciuna ” sufletul nu greseste…sufletu are intodeauna dreptate…”ba greseste si atunsi sa vezi in ce iad traiesti….
Dac mintea greseste…zici…ehh… nimeni nu e perfect…Decat Dumnezeu….si fiind perceputa in cuvinte ti-e usor sa vfezi unde e gresala….
Dar cand sufletul greseste adica simte o emotie gresita pentru ceva care nu se potriveste cu emotia…..nu ai nimic pe ce sa te sprijini si da o stare de neputinta…concret……simti emotie pentru o persoana care nu simte nimic pentru tine….ba chiar uneori simte chiar antipatie….asta e o greseala a sufletului….a nimerit gresit adresa……asta e…..
in alta ordine de idei…..lacrimioarele tale impletite in coroana nu vrei sa le pastrezi pentru tine si sa nu le agati in Suferinta Lumii…nu de alta dar suferinta lumii e destula………eu zic sa agati lacramile de bucurie poate …se mai reduce suferinta asta a lumii si arati ca esti iubitoare de oameni….
Dragii mei…..ganditi inainte sa vorbiti….respectati CUVANTUL…..caci Cuvantul este Dumnezeu…..
nu degeaba exista „betia cuvintelor” si cea de „fuga de idei”…..ca orice lucru in fuga tinde sa fie superficial….
Fiecare …traieste in Superficialitatea lui…daca asta doreste …Fiecare vede Lumea …diferit…Hai sa daruim Libertatea fiecaruia din noi …sa-si traiasca viata asa cum doreste …Ca va suferi..prea mult sau prea putin..este problema ..lui…Stii ceva …tocmai ..acest Haos in care mi-am trait viata …mi-a scos din adancuri tot ce am avut mai bun …si pentru ca m-am plictisit de Superficialitate …m-am intors spre celalalt sens al vietii…Pace si Armonie …si am reusit intr-o viata sa cunosc cele doua directii ..Oare isi doreste altcineva mai mult ?…Traiti asa cum simtiti…numai atunci veti descoperi adevarul din ceea ce sunteti cu adevarat…..Pace si Armonie !
…… O vorba pe care o folosesc uneori , preluata de la un contemporan : ” Este FIX …PROBLEMA lui (ei )” ………(fiecare ii poate atribui ce nuanta vrea -cum am mai spus-o consider ca FIECARE ARE DREPTATE ……). Asa ca URMEAZA-TI CALEA ASA CUM ITI ARATA TIE ….. INIMA TA si PASTREAZA-TI ENTUZIASMUL VIETII . Unii oameni DORESC ca SUFLETUL (INIMA ) LOR sa le ARATE SIMTIREA celuilalt ……ignorand SIMTIREA pentru EI INSISI …….Cu drag ,Batranul Dan te poate ajuta sa impletesti COROANA DE LACRIMI ……. . Pace ,acceptare si bucurie
Multumesc Razvan ca ne-ai amintit de lacrimi, chiar daca sunt de durere, tristete sau de implinire si iubire, sunt parti din noi, citind articolul acestui minunat maestru Aivanhov, pe care il apreciez nespus, mi-au revenit in minte momentele cand am plans de fericire, multumire, iubire si pace. Multumesc Doamne ca ne-ai dat aceste diamante ale sufletului, le pretuiesc si le iubesc asa cum sunt de tristete sau de bucurie. Ubuntu!
Doua versete din Biblie;
1-”El va șterge orice lacrimă din ochii lor.Și moartea nu va mai fi.Nu va mai fi nici tânguire,nici țipăt,nici durere,pentru că lucrurile dintâi au trecut”.(apocalipsa,cap.21,ver.4)(este vorba de pământul cel nou pe care-L va crea D-zeu pentru toți aceia care fac parte din”Mireasa Mielului,-Dl.Isus”.
2-”Cei ce seamănă cu lacrimi,vor secera cu cântări de bucurie”.(Psalmul 126,vers.5.
Mulțumesc pentru Ainvanhov.
Multumesc pentru frumusetea pornita din suflet si pentru delicatetea cuvintelor voastre.
E o incantare sa stii ca exista oameni care nu se sfiesc sa-si arate sensibilitatea, stiind ca si ea face parte din noi.
Ba mai mult, ea arata ca acesti oameni si-au descoperit sufletul si il pun in palma pentru ca au ce arata.
Ma bucur ca am descoperit acest citat din Omraam Mikhaël Aïvanhov. Cand ma gandesc la scrierile lui, il aseaman cu Parintele Arsenie Boca. Sunt doi oameni alesi. Daca ai citit sau i-ai cunoscut pe unul dintre acesti doi oameni e suficient sa vezi imaginea lui Dumnezeu pe acest pamant. M-a fascinat „o iubire care incepe inainte de nastere” sau „rasul intelptului”. „A doua nastere” e o carte extraordinara. Nu poti s-o citesti si sa ramai la fel. E o carte care schimba constiinte, la fel ca „Pelerinul rus”
Cat despre lacrimi, nu e usor si nu intotdeauna e alegerea ta sa plangi sau nu. Uneori lipsa lor dor mai mult decat orice canon ai primi sa indeplinesti. Pentru ca trebuie sa-l dezlegi, sa-l vindeci, sa-l aduci la suprafata.
lacrimi din durere dar prin care renaste bucuria ….
Pe 19 martie de ziua mea am fost in vacanta cu sotul meu.
In ultimii 2 ani ne luase „roata vietii” si nu ne mai faceam timp ..pentru noi
Cu ani in urma era orasul zilelor de sarbatoare..acest oras de vacanta unde mergeam…
Pe la ora 12 ,la pranz dintr un nimic nimic ,o eroare de comunicare,o intoleranta la nevoile ceiluilalt,frecventa ,in ultimii ani…ne am certat.
El si a facut bagajul si a plecat…mai aveam 3 zile platite la hotel..m am gandit printre lacrimi ..si ce daca ?
Am sa ma bucur de acest oras,,,, singura ..ei si ..?
Ma plimbam pe strazi plangand…pentru ca am uitat sa povestesc ,ca am plans tot timpul…nu numai cu lacrimile ochilor ci si cu lacrimile sufletului..
Cum ,de ziua mea…sa plece.. e bun plecat ..pentru totdeauna pentru mine …tra la bla bla…
si mental am inceput sa ma gandesc la viata mea fara el….ce si cum voi proceda…cum am sa ma organizez…si dintr o data ..
o imensa durere de nesuportat a inceput sa urce in mine…de undeva din profundul fiintei mele..si .am avut REVELATIA REAMINTIREA a ce inseamna sotul meu pentru mine…UITASEM ……dupa 30 de ani da stat impreuna…uitasem.ca am uitat
a fost ca o renastere ..a cui, nu stiu…a ce, nu stiu..DAR stiu sigur ca mi am reamintit dupa o lunga noapte a sufletului (referitor la relatia mea de indiferenta ,cu el….) ca
sotul meu e inestimabil pentru mine…ca e pamantul ferm pe care stau chiar si atunci cand nu il vad ,cand nu e langa mine…
e un sentiment pe care cuvintele nu il pot reda…el,sunt eu, …vreau sa evit cuvantul jumatatea mea…e prea folosit…si ii prea putin…
de multe ori nu ii vedem pe cei dragi ,devin transparenti…nu ii auzim…nu ii ascultam…nici nu ne mai trezesc nici un fior atingerile lor,
e totul atat de consumat …ca ti vine sa mori…sau mai bine zis e totul mort in tine langa ei…
si cateodata Dumnezeu ,daca ai noroc…iti da un cadou ca asta …pe care l am primit de ziua mea …dupa plans de la pranz pana seara…
si renasti sufleteste si fizic si psihic…si l sorbi din priviri pe barbatul tau si ai vrea sa fii fizic in el si cu el pana la sfarsitul zilelor tale …..
L am sunat…i am spus plangand ca eu nu pot trai fara el…si nici cu el…ca trebuie sa nvat din nou cum sa fac asta..
iar el nu mi a spus decat ..unde esti ..pe care strada…cum ajung la tine?
Poezia lacrimililor……mi le a reamintit pe ale mele…de ziua mea.
Va multumesc
P.S Sa ma iertati daca v am plictisit cu intamplarea mea….dar vreau sa marturisesc pentru multi sau putini dintre noi care au relatii de lunga durata
ca exista sansa sa ne reinventam iubirea si relatia…sa nu va da ti batuti..
Va iubesc.!
…..Cand ITI ASCULTI INIMA si nu ……SINELE FALS ……se INTAMPLA CE TI S-A INTAMPLAT ……ALEGEREA A FOST A TA ……DIVINITATEA NE INDRUMA CONTINUU …..IMPORTANT considera Batranul Dan ESTE , SA NE FACEM TIMP si ……SA NE DESFUNDAM ” URECHILE ” INIMII …..Recomandare (din proprie TRAIRE ) : SARBATORITI , ACEA ZI in ….FIECARE ZI …..Namaste
sunteti un om deosebit…sunteti lumina…toate cuvintele dvs. sunt trairi, emotii, invataminte
Chiar de asta avem nevoie, sa ne scriem experienta noastra. De afirmatii, generalitati despre cum trebuie sa facem, tot citim, dar cand trecem personal de greutati si cum le rezolvam este mai pe intelesul nostru. Ne simtim mai prieteni, dorind sa ne bucuram de bucuria celuilalt. Multumim Iulia pt. ca ne-ai dezvaluit experienta ta. si lui Razvan, pentru temele propuse spre comentare.