skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Tâmplarul

 
Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict. Totul a început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare, până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte. Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
„Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie. Eu v-aş putea ajuta”.
„Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, pentru ca nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata”. Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.
Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.

Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
„Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos, după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut!
Iartă-mă, frate!”
Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece într- ale sale.
„Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata”.
„Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit.”

„OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI ”

 

Autor: necunoscut

Comentarii (32)
  1. Cred ca ar trebui sa incepem urgent sa demolam zidurile si in locul lor sa construim poduri, chiar daca aceste fapte nu ne „implinesc” orgoliul. Dupa construirea podului cred ca ne vom vedea pe toti intr-o alta lumina- lumina iubirii.

     
  2. ce frumos! zidurile din inimile noastre trebuiesc daramate pentru ca suvoiul de iubire si lumina sa se reverse inafara noastra, daruind neconditionat si sa se intoarca firesc peste poduri trainice cladite din iubire,intelegere,iertare,libertate,incredere…Multumesc,Razvan.

     
  3. Mda, te face sa te intrebi, tu de cate ori ai intins mana spre impacare cu cel care tocmai te-ai certat?
    De cate ori ai cautat sa ai tu neaparat dreptate si de cate ori l-ai lasat pe celalalt sa aibe, doar pentru ca-l iubesti?
    De ce tindem sa ne certam, cand am putea pur si simplu sa tacem si sa-l imbratisam pe celalalt? Iertand si iubind… E atat de simplu!
    Sa incercam sa nu-i mai judecam pe ceilalti, pentru ca vom sfarsi pierzandu-i! Noi ii judecam si le gasim pricina, ei ne judeca… Pur si simplu TACI si IMBRATISEAZA! Sa vezi ce bine te simti!

     
    1. Buna seara Clement. Am cautat un articol la care aveai un comentariu, pentru a putea sa-ti adresez cateva cuvinte cu ocazia acestei sarbatori. Doresc ca sarbatorile de Craciun sa te gaseasca sanatos, inconjurat de dragoste, sa ai pace si lumina in suflet. Am inteles ca esti departe de tara si mai mult am inteles ca duci dorul de tara, ceea ce este ceva de apreciat. Noi te asteptam cu drag acasa. Craciun fericit si implinit. La multi ani.

       
      1. Sarut mana, miosotis. Multumesc din suflet pentru vorbele si urarile minunate pe care mi le-ai adresat. Permite-mi sa-ti trimit si eu toate razele de speranta si toate gandurile bune, pe masura sufletului tau minunat. Desi citesc toate articolele si toate comentariile nu scriu decat atunci cand am ceva de spus si am observat de ceva vreme ca (virgula) comentariile tale sunt dintre cele care-mi fac placere asa ca le caut cu fiecare nou articol. Iar acum, ca o surpriza enorma, tocmai tu te-ai gasit sa-mi scrii!!! :)
        Ai dreptate, desi sunt departe de tara, imi lipsesc infinit mai mult limba romana si credinta noastra stramoseasca, pe care nu am stiut sa le apreciez cat le-am avut. Acum le caut cu disperare in fiecare vorba, peste tot… Dar observ cu dezamagire ca si acasa romanii isi pierd incet incet si limba si credinta…
        Acum la Nasterea Domnului, iti urez sa pui inceput bun anului ce vine, sa fii inconjurata de prieteni si rude, sa nu-ti pierzi niciodata valorile sufletesti si sa-i orbesti pe toti cu iubirea si bunatatea pe care sa le radiezi in fiecare clipa. Mii de sarutari de maini si un an minunat, Clement.

         
  4. Un text minunat pe care am de gând să-l transmit tuturor prietenilor mei, spre luare aminte.
    Schimbările pe care le dorim în societate, trebuie să pornească de la fiecare dintre noi. Încet, încet, sperăm să evoluăm din toate punctele de vedere.
    Numai bine tuturor!

     
  5. Isus ESTE ” tamplarul din Nazaret”! Invataturile lui SUNT poduri !
    Daca am aplica ceea ce ESTE scris in Evanghelii am FI o lume legata prin poduri de la inimi la inimi.

     
  6. eu ma apuc sa construiesc singura podul so gasi cineva sa treaca pe acolo si sa-mi ajunga la suflet….

     
    1. Unul din podurile construite de mine s-a daramat.Ma straduiesc sa-l reconstruiesc, dar nu prea reusesc.Fiecare piatra pusa la temelie devine „vorba in vant”, se pierde in eter.

       
  7. Minunat ! Mi-a mers la suflet ! Si ce bine cade in acest context de totala deschidere : portal energetic, numerologic spre 12 12 2012 , propus ca moment de meditatie ,dupa calendarul Mayas, postul Craciunului (bine surprinsa ,Dana, ideea cu tamplarul din Nazaret care ne-a oferit alternativa iertarii ) Hannukah…Sunt doar aluzii.
    Salutare,Clement , umbra veche, ce bine simtit scrii ! Ma bucur ca ne-am intersectat odata. Dar unde este oare Batranul Dan ?
    Incepem sa simtim si sa actionam ca un grup, tii minte ?
    Multumim inca odata, Razvan, ca ne prilejuiesti momente de inaltare sufleteasca, de ridicare din cotidian
    Da , acesta este podul ,” calea, adevarul si viata „

     
      1. Sarut mana, Marieta. Salut Batrane :)
        Sincer, nu mi se pare ca ar avea ceva in legatura cu postul Nasterii Domnului.
        E o poveste foarte frumoasa, care ne aduce aminte ca noi toti suntem o mare retea de energii, suflete inter-dependente intr-o vasta retea de iubire! Nu putem sa traim unii fara altii dar putem inflorii unii cu ajutorul celorlalti :) In fiecare dintre noi e un potential enorm, iar cand ajungem sa explodam de iubire, toate podurile care pleaca dinspre noi vor purta aceasta iubire mai departe la ceilalti si ei la randul lor vor face la fel… si asa se propaga iubirea si fericirea pe toata reteaua de poduri! Pana departe.
        O zi minunata! :)

         
  8. Berlin 1989
    „Urau acel zid, dar ce puteau face? Era imposibil de trecut. Le era teama de acel zid, dar nu era normal? Multi dintre cei care au incercat sa treaca dincolo de zid au fost ucisi. Isi pierdusera speranta, dar oricine ar fi facut-o in locul lor. Inamicii refuzasera sa clinteasca si o caramida din acel zid, indiferent de cat de mult s-ar fi prelungit tratativele de pace.
    Zidul le zambea cu cruzime. ” Priviti si luati aminte”, se lauda el. Daca vrei ceva care sa reziste pentru totdeauna, nu te obosi cu cine stie ce materiale de constructie. Ura, teama, neincrederea sunt cele mai eficiente.
    Stiau ca zidul are dreptate si aproape ca-si pierdusera orice speranta. Dar si-au amintit de cei aflati dincolo de zid. Bunica, verisorul, sora, sotia. Fiinte dragi pe care tanjeau sa le revada.
    ” Ce se intampla?” intreba zidul, cutremurandu-se. Fara a sti ce se intamplase, cum au reusit, oamenii priveau prin zid, incercand sa-i zareasca pe cei dragi. Si, in liniste, dragostea isi vazu mai departe de treaba.”
    ” Incetati!” zbiera zidul. ” Ma veti distruge!”
    Dar era prea tarziu. Un milion de suflete s-au regasit, un milion de inimi s-au reunit.
    Zidul cazuse astfel, inainte de a fi daramat. „

     
  9. ……..” si S-AU IERTAT ” ……..In aceasta „Povestire cu talc ” ambii „combatanti ” in NEIERTARE si-au „strunit” EGO-urile si S-AU IERTAT. Consider ca fiecare dintre noi ar trebui sa incerce cat mai des, SA CONSTRUIASCA „PODURI ALE IERTARII ” SPRE alte INIMI chiar daca pe „celalalt mal ” se afla o INIMA IMPIETRITA. Consider ca Important e sa CONSTRUIESI si SA PASESTI , PE PODUL IERTARII construit de tine , FARA A AVEA ASTEPTARI ca ” va „pasi ” si celalalt aflat la capatul podului.. ……Nu e usor la inceput dar ,consider ca MERITA EFORTUL .Pace si bucurie

     
    1. Frumos spus Batrane Dan. Tu intrii pe pod cu inima plina si cu sufletul mare, iar din partea cealalta nu se iveste nimeni. In primul moment simti durere si desnadejde pentru ca si tu ai nevoie de putina caldura. Sigur daca ai un suflet mare ierti si te redresezi . Cred ca drumul este ff lung pina ajungi sa nu te mai atinga nimic. Eu cred ca am invatat sa iert, dar simtirea nu am pierdut-o. Pace si lumina

       
      1. VA MULTUMESC .Consider ca TOTI AVEM ACELASI SUFLET MARE . Depinde de ALEGEREA FIECARUIA CAT IL LASA SA ZBURDE. La orice DRUM , PRIMUL PAS FACUT consider ca e CEL MAI IMPORTANT. Chestiunea cu ATINSUL e foarte delicata. As zice ca important este SA NU-TI FACI SINGUR RAU , prin REACTIA pe care o POTI AVEA in situatia respectiva. Consider ca este AUTOPROTECTIE si „nu dauneaza grav sanatatii”. Consider ca IERTARE = ACCEPTARE in primul rand. Pe tema asta se poate dezbate mult……Consider ca importante sunt „EXERCITIILE PRACTICE ” ALE IERTARII si ANALIZAREA CONSECINTELOR LOR.Consider ca SMTIREA EXISTA pana in ultima clipa a VIETII fiecaruia. Depinde doar cat de „pietrificata ” este INNIMA. Consider ca „PIETRIFICARE” MARE A INIMII = SIMTIRE MICA. BUCURATI- VA ASA CUM SE BUCURA COPIII ! AFARA NINGE „CA-N POVESTI „. Pace si bucurie

         
          1. Salut Batrane!
            In practica isihasta se spune ca iubirea absoluta e deasupra iertarii si acceptarii. Pentru ca atat „A ierta” cat si „A accepta” tin amandoua de judecata. Il judeci pe celalalt si fie il ierti pentru ceea ce tu consideri ca e gresit, fie il accepti asa cum e, cu defectele lui. Dar insusi faptul ca tu ii vezi „defectele” inseamna ca l-ai judecat.
            Iisus spunea : „nu judecati, daca vreti sa nu fiti judecati”.
            Iubirea e deasupra tuturor! Si partea buna e ca nu mai esti robul judecatii, nu mai porti dupa tine povara impartirii in bine si rau! Pur si simplu asa suntem cu totii, si tu si eu si ceilalti.
            Deci eu inteleg ca pur si simplu trebuie sa-i iubesti pe ceilalti, indiferent. Nu-i mai judeca! Imbratiseaza-i! Pentru ca si tu esti ca ei. :) Poate si ei te judeca pe tine, poate si tu esti gasit de ei cu defecte! Dar toti au nevoie de iubire si imbratisare! Neconditionata!

             
      2. Miosotis, paseste pe pod fara teama si fara asteptari!
        Pasarea zboara din cuib fara sa vada unde aterizeaza, ci stie ca undeva departe si dupa mult timp de zbor o sa gaseasca ceea ce cauta, si daca nu, s-o duce iar si iar. Vezi tu, Miosotis, animalele, acesti minunati profesori pentru noi, nu au asteptari si nu stiu sa renunte. Dar toate animalele au o incredere enorma in ele si in ziua de azi. Ele nu au sperante, ele STIU ca vor gasi ceea ce cauta :)
        Si mai e ceva. Poate la capatul podului nu e nimeni, dar cu siguranta e cel putin un alt cap de pod care te duce mai departe, spre alte poduri. Acolo, cu siguranta sunt alte suflete ca tine, care cauta si ele alte suflete :) Gasiti-va! :)

         
        1. Buna Clement si multumesc pt atentie. Frumos, foarte frumos exprimat. Cred ca toti cautam ceva atat cat inima bate in pieptul nostru.. Gasim sau nu, ceea ce credem ca ar trebui sa gasim, asta nu se stie. Eu bineinteles ca nu ma opresc, dar bajbai prea mult. Referitor la ajudeca sau nu pe ceilalti, ma gandesc ca noi oamenii fara rea intentie fara a judeca in sensul a gasi o vina, nu se poate sa nu gandim cel putin ca persoana respectiva a procedat corect si asta bineinteles dupa puterea noastra de perceptie. Aici iti dau dreptate. Ceea ce cred eu ca este bine sau nu este doar perceptia mea, nu este adevarul absolut. Si atunci acceptam. Dar sa iubim fara sa gindim cred ca depaseste stadiul uman. Eu sunt o novice, nu ma pricep, spun si eu ce gandesc. Consider ca ar fi bine , chiar daca trecem faptele noastre sau a celorlalti prin filtrul gandirii, macar sa avem puterea de a ierta si accepta. O seara buna si te mai astept. Pace si lumina

           
  10. Multumesc Razvan! Sunteti minunati toti cei care comentati, citesc cu placere si incantare comentariile voastre, o seara binecuvantata in asteptarea energiilor inaltatoare care se apropie! NAMASTE!

     
  11. Excelent substratul.Ce bine ar fi sa existe astfel de „timplari” si sa caute de lucru.Bine intentionati .vor gasi si vor avea de lucru.podurile nu se fac singure.Caut un timplar

     
    1. Eu am noroc. Am gasit un preot duhovnic minunat! De cate ori ma spovedesc si ma impartasesc, sufletul parca-mi ia foc!

       
      1. Eu sunt in cautarea unui duhovnic minunat. Nu critic pe nimeni, dar spovedania si impartasania a devenit o banalitate. Poate nu stiu eu sa pun problema, dar atunci duhovnicul nu ar trebui sa-ti arate calea, sau sa te indrume cum sa o cauti? Pace si lumina.

         
  12. Multumesc, cat de multe intamplari poti lega de aceasta poveste….PODUL e un simbol minunat. Ne amintim de cantecul stiut aproape de toti din copilarie „Podul de piatra”, daca se darama, vom face altul mai trainic si mai frumos. Doar faptul ca stim un cantec toti, ne poate apropia asa de mult….

     
  13. Ce aproape va simt , dragilor ! Si ce firesc si sincer se impletesc comentariile voastre pe marginea unor pilde, bine alese , cu care rezonam !
    Multumim , din nou ,Razvan, gazda noastra primitoare ! Sigur ca fiecare aduce ceea ce are mai bun in el in discutiile ce se poarta cu deschiderea , puterea de intelegere ori stiinta sa . Dar tocmai acesta este rostul comunicarii : sa ne imbogatim, impartasindu-ne cu si din experienta fiecaruia.
    Da, Speranta (nadejdea ) , Credinta (vera ) si Iubirea . Dar mai presus de toate este iubirea . Au spus-o altii (Ap Pavel ) inaintea noastra, atat de frumos si adevarat.
    Iar ca trebuie sa fim buni si toleranti (ingaduitori ) si sa ne rugam tot timpul (rugaciunea isihasta ) este la fel de adevarat Dar exista , fara indoiala, momente de nevoie si de apropiere maxima cand unii dintre noi, care mai uitam , trebuie sa ne intoarcem cu modestie la „baza „.
    Si acestea sunt, cred eu, Posturile . Asezate in momente bine alese ,inainte sau urmate de Sarbatori, posturile sunt perioade de infranare in plan material tocmai in scopul inaltarii spirituale . Cand timpul petrecut in meditatie sau rugaciune ar trebui sa prevaleze asupra celui consumat pentru procurarea hranei …
    Iar duhovnicul, doctorul sufletesc, guru , indrumatorul spiritual,sau cum vrei sa-l numesti, care te vede din afara, trebuie ales cu grija si este bine sa existe.
    Ori grupul terapeutic, fiinte cu care sa te sfatuiesti, sa comunici sa simti in corcondanta ori chiar diferit, nu-i asa ?
    Toate bune !

     
    1. TOTUL ESTE SPUS SPUS CU SIMTIRE ! ITI MULTUMESC ! Consider ca FIECARE DINTRE NOI contribuie sa INTREGEASCA VIBRATIA GRUPULUI FILE DE LUMINA ! Personal , m-am simtit DEOSEBIT DE BINE inca de la inceput (desi am „venit ” mai tarziu, atunci poate cand , ERAM PREGATIT SA VIN- si nu mai devreme). MULTUMIRI DIN SUFLET LUI RAZVAN , INTREGII ECHIPE ,si COMENTATORILOR precum si TUTUROR CELOR CE AU GANDURI PLINE DE LUMINA pentru FILE DE LUMINA.

       
    2. Si eu ma bucur nespus sa va gasesc comentariile in fiecare dimineata! Chiar daca sunt la mii de km de casa, abia astept sa va citesc comentariile in timp ce-mi beau cafeaua de dimineata si sa mai simt vibratia „noastra, de acasa” pe care sper sa n-o pierd niciodata :)
      Chiar cred ca am gasit un grup superb in jurul acestui site minunat. Multumim Razvan ca ne-ai adus impreuna!

       
  14. Si tu, Brutus /Clement fili mi ? Si tu esti departe de casa ? Iata cum departarea poate sa apropie si ce mult ma bucura ideea de grup in jurul acestui site intitulat atat de sugestiv : „File de lumina ” Frumos si adevarat ai spus despre prietenii nosti , animalele si cat de multe avem de invatat de la ele. Trebuie numai sa fim atenti si receptivi caci ele incearca sa intre in comunicare cu noi . Ganditi-va numai ca au simturile de mii de ori mai ascutite decat ale noastre (care s-au mai si atrofiat !)
    Ati citit ca , mai nou, cainii sunt folositi pentru depistarea diabetului si a cancerului , la bolnavi ?

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top