Șoaptele inimii
“Trebuie să coborâm de la creier în inimă.
În inimă stă viaţa şi tocmai acolo trebuie să căutăm să trăim.
Lucrul principal este să stai cu mintea în inimă în faţa lui Dumnezeu.
Cu inteligenţa ta vei cunoaşte multe lucruri despre Dumnezeu, dar cu inima ta vei ajunge la Dumnezeu .” Teofan Zăvorâtul
De ceva vreme încoace, am găsit cel mai bun culcuș de adormit spiritele. Locuim în creierul nostru.
Un loc rece, abstract, îndepărtat de ceea ce ne face să fim umani.
Ne-am lăsat înstrăinați treptat de înțelepciunea inimii. Am cultivat distanțe între noi.
Ne grăbim să ajungem la birou. Nu avem timp să auzim cum ne mai călăuzește inima.
Și cui îi pasă de ce spune inima? Cui îi pasă ce-am făcut cu ea?
Am pornit cu pași grăbiți spre drumul înstrăinării de sine.
Nu știm cum să experimentăm emoțiile.
Prin subînțelegere, învățăm să le trecem sub tăcere, să le opunem rezistență, să le judecăm.
Creierul, mintea, rațiunea, par uneori a fi soluția perfectă. Undeva, pe axa timpului a început să se stingă dorința noastră de a deveni mai buni.
Cândva, am închis ochii în fața frumuseții lumii înconjurătoare.
Am început să urâm liniștea, să ne integrăm în haos și confuzie, să ducem vieți reci, raționale, indiferente, lipsite de emoții și satisfacții spirituale.
Am permis răutăților și sentimentelor negative să facă parte din eul nostru zilnic.
Am îngăduit dorinței de înavuțire să aibă întâietate în fața oamenilor.
Refuzăm treptat, treptat să auzim iubirea, să vedem fericirea, să simțim starea de bine, să ne lăsăm toropiți de o ploaie de vară,
să ne entuziasmăm de un copac în floare, să ne strângem cu nebunie în brațe, să privim cu plăcere un răsărit de soare.
Și vă întreb acum, ce-am făcut cu inima?
Cu emoțiile noastre? Cu sentimentele?
Când ne-am pierdut inimile și am lăsat creierul să conducă? Când am devenit imuni unii față de alții?
Când ne-am imunizat față de noi înșine închizându-ne inimile?
Mai vrea cineva să le regăsească? Mai crede cineva dacă inimă nu e, nimic nu e?
Să răspundeți sincer, ca de la inimă la inimă!
Viața care e trăită cu capul e o viață mecanică.
Cu capul poți câștiga multe, dar nu vei trăi multe.
Poți avea un standard de viață mai bun, dar nu vei mai avea viață.
Viața este a inimii.
Viața poate crește numai în inimă.
Viața, dragostea, spiritul cresc numai în solul inimii.
Tot ce este frumos, tot ce este cu adevărat valoros, tot ce este plin de înțeles, important, vine din inimă.
Inima are memorie.
Are capacitatea de a-și aminti.
Inima are abilitatea de a anticipa anumite evenimente.
Cum altfel am putea explica de ce inima unei persoane aflate în moarte cerebrală continuă să bată?
Cum am putea explica precognițiile?
Cum am putea explica altfel schimbările de gust, dorințe, emoții și chiar schimbările de personalitate în cazul persoanelor care au suferit transplanturi de inimă?
Aceleași studii realizate de cercetătorii Institutului HearthMath demonstrează că emoțiile și starea de sănătate a inimii se află într-o legătură strânsă.
Emoțiile negative afectează negativ inima, crescând riscul dezvoltării unei boli a inimii.
Când o persoană experimentează sentimente de mânie, frustrare, nemulțumire sau este stresată,
corpul eliberează un hormon ce slăbește sistemul imunitar al organismului și comprimă vasele de sânge, influențând negativ și tensiunea arterială.
Inima are capacități vindecătoare și autovindecătoare.
Inima poate crea armonie și ordine într-un haos.
Inima deține capacitatea de a intensifica inteligența și intuiția.
Putem să ne folosim de inimi pentru a crea raiul pe pământ.
Inima poate reduce stresul, anxietatea și mânia.
S-a demonstrat că emoțiile negative atrag după sine un ritm al inimii neregulat, haotic, în timp ce emoțiile pozitive determină ritmuri ordonate, uniforme, armonioase.
Inima poate lăsa loc limpezimii emoționale și poate consolida creativitatea.
Inteligența inimii este cea care alimentează inteligența emoțională.
Miracolele se întâmplă tot timpul pentru că miracolele sunt realizate de inimă.
Inima este comuniunea directă cu sufletul uman.
“Valorezi atât cât valorează inima ta!”. Papa Ioan Paul al II-lea
Muzica: Lisa Ono –Piano Relaxing Music
Text: Internet
andonia_lifecare@yahoo.com
www.nicepps.ro
Comentarii (21)
Dă-i un răspuns lui Simona Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
„Valorezi atat cat valoreaza inima ta”…multumesc,Multumesc.
Cu mare placere, multumirile dumneavoastra ne fac ziua mai buna.
MULTUMESC!
Din contră, noi iti multumim ca ne citesti.
Ieri m-am abonat. Azi am primit ” Șoaptele inimii„ . E o întâmplare?
Buna ziua domnule Sarpe Gheorghe,
Nu este o intamplare.
Daca v-ati abonat la newsletter-ul nostru veti primi informatii despre cele mai noi articole aparute la noi.
In acest mod, puteti vedea, auzi si citi cele mai noi stiri si articole pe care le publicam.
Daca acest lucru va deranjeaza puteti sa va dezabonati oricand doriti dumneavoastra.
Toate bune si frumoase.Tot ce se spune in articol are mireasma de primavara -vara cu mici si delicate avertismente cu ce misca de porc pe la zona numita inimioara.Si eu zic ca lucrurile stau cat se poate de nasol.
In zona in care bate inima fizica se afla locul bantuit de „suflet”.Inimioara fizica are domeniul ei de medicina numit boli cardiovasculare.Pe la sufletel se perinda unii care se numesc psihiatri….sau psihologi…de parca sufletul si psihicul ar fi aceleasi.
In medicina nu exista clar „doctori de suflet si spirit”.Desi bolile au cauze spirituale.Daca vindeci cauza ,boala se duce singura.Dar cel mai greu e sa vindeci sufletul si spiritul.Ca mediatorul intre corpul fizic si suflet este mintea.Si daca mintea are blocaje,corpul are blocaje si sufletul are blocaje.Corpul se hraneste cu alimente,energie cereasca si telurica ,spiritul cu credinta si sufletul cu iubire.
Am intalnit o chestie interesanta despre iubirea neconditionata.Am meditat asupra ei si am aflat asta:Toata lumea are iubire neconditionata in suflet.Cand inima simte iubire in suflet…pai aia e neconditionata.Sufletul nu poate simti decat neconditionat.Daca insa nu e reciproca,eu te iubesc si tu imi dai palme …atunci doare.ce doare? Pai aia neconditionata.Iar partea cealata nu e iubire…e iubire bolnava sau umbra de iubire sau aparenta de iubire sau cum vreti sa spuneti.Trasatura iubirii autentice este reciprocitatea.Unde nu e reciprocitate….atunci pe undeva e inselatorie.De asta nu e bine sa afirmi ca simti daca nu simti.Mai bine spune adevarul ca sa nu intri in contradictie cu legea aia a lui Moise care zice:”Sa nu inseli”.
Ca daca zici ca simti si nu simti e un interes care te face sa zici ca simti.
Cu drag….
.si atentie la acest site….care imi aduce in fata problemele ce trebuie sa vina catre mine.
Virginia
Aveti mare dreptate. Sper ca acest site sa va aduca si multa bucurie.
Multumesc pentru acest mesaj plin de un mare adevar si intelepciune.
Multumesc pentru momentul atat de potrivit pe care l-ati ales sa-l trimiteti.
Cu mare placere.
Iata un mod de a-ti readuce mintea in inima.Citesti articolele trimise de la <> asculti apoi melodiile ce insotesc cuvintele relaxat si linistit iar ca rasplata primesti cle mai splendide aranjamente florale, AZI , pe care ,privindu-le am avut impresia ca le simt si parfumul.MULTUMESC DIN INIMA !
Cu mare placere, autoarea are o sensibilitate deosebita.
Am primit pagina d-stra de la Editura for you, am citit, dar astazi a fost un mare
cadou ceace ati postat. Mi-a incalzit sufletul ca mai avem in tara oameni care SIMT
cu intense vibratii si nu alearga dupa bani si putere. Felicitari!.
Multumesc mult,
Monica Ligia Corleanca
Multumim, stiu ca sunt asemenea oameni printre noi. Ne bucuram si noi alaturi de ei si de dumneavoastra.
Cuvinte de aur!
Aveti dreptate, asa le simtim si noi.
Sunt incantata ca tot mai multi citesc si comenteaza informatiile puse la dispozitie.,semn clar ca tot mai multi au nevoie de IUBIRE si LUMINA pentru Binele nostru superior si pentru Binele Tuturora!
Ce bine ca multiplicati IUBIREA!
Cu totii avem nevoie de Lumina in suflet si bucurie pe chip.Suntem fericiti atunci cand reusim cu modestele noastre puteri sa le aducem Lumina in suflet si altora.
Ma alatur celor care au mai apreciat…..Minunat ! Si mesajul, si muzica si Imaginile. Chiar prima imagine cu floarea ce este ,,patata” de lumini, am sa o transpun pe panza, ca nu rezist….mi-a placut prea mult.Sigur ca ceea ce faceti este benefic, caci ajungand la oameni, este o hrana spirituala, si inclina balanta catre inima si suflet.
Este o povestire cu un tata si cu fiul sau de mana. Copilul intreaba :-tata, am auzit ca in fiecare om exista 2 fiinte, una buna, iubitoare, benevolenta, si alta rea, uracioasa, artagoasa , si ca ele se lupta toata viata….In final, care va invinge?
Tatal ii raspunde: – Va invinge aceea pe care o hranesti mai mult.
Minunata pilda, absolut fabuloasa. O sa o tin minte.
Foarte frumos. Dar haideti sa incercam sa traim tot ceea ce citim in fiecare zi. Sa punem in practica. Sa ii invatam si pe ceilalti. Cu cat suntem mai multi cei care o facem, cu atat vom reusi sa schimbam lumea in care traim. Altfel, ramanem doar cu amintirea unor cuvinte frumoase, scrise de cineva odata … Iar lumea din jurul nostru va deveni din ce in ce mai rea…