Ceapa

A fost odata un om caruia ii placeau calatoriile si aventurile , pe nume Saul Visatorul. Intr-o zi , un intelept ratacitor i-a povestit despre o tara in care nu era cunoscuta ceapa. „Nu au ceapa ? ” , a exclamat Saul Visatorul.”Cum pot sa se bucure de mancare fara ceapa ? Trebuie sa merg intr-acolo si sa ii fac sa afle despre acest minunat aliment.”

Fara sa mai stea mult pe ganduri , si-a incarcat caruta cu ceapa si a dat bice calului. Dupa o lunga calatorie , a ajuns in cele din urma in tara despre care ii vorbise inteleptul si s-a indreptat direct catre palatul imperial , unde a fost primit de insusi imparatul.
„Maiestate , iti aduc o noua planta , care are calitatea unica de a imbunatati gustul oricarui fel de bucate. A o gusta reprezinta un deliciu pentru cei cunoscatori. Te indemn sa o incerci cat mai repede.” „M-ai facut curios ” , a raspuns imparatul. „Voi gusta din planta ta , dar te avertizez ca daca este daunatoare iti vei perde capul”.
Dineul la care urma sa serveasca ceapa s-a transformat intr-un eveniment oficial , la care au fost invitati toti curtenii , ministrii si nobilii din imperiu. Felurile de mancare , gustate mai intai de catre Saul Visatorul , au fost puse in fata tuturor invitatilor si a alesilor oaspeti. Reactia fata de ceapa a fost nemaipomenita . Gustul , mirosul si suculenta cepei au fost ridicate in slavi de toata lumea. Imparatul i-a cerut imediat lui Saul sa ii dea intreaga incarcatura din caruta si i-a dat in schimb greutatea cepei in aur.

Atunci cand Saul s-a intors in satul sau , un comitet de cetateni de seama l-au primit in mod festiv si l-au felicitat pentru succesul lui. Vreme de mai multe ore , Saul Visatorul a povestit despre splendorile si minunatiile vazute in acea tara indepartata , in care aurul valora la fel de mult precum ceapa.

Unui om strecurat prin multimea de ascultatori , numit Kolbojnik , care visa de cand se stia sa ajunga bogat , i-a trecut prin cap o idee mareata , despre cum putea sa castige o comoara mult mai mare decat Saul Visatorul. Usturoiul ! Nu era oare acesta nu doar mai pretios, dar si infinit mai gustos si mai aromat ? De ce sa nu stranga cativa saci cu aceasta delicatesa si sa ii duca in acea tara indepartata ? Daca lui Saul ii dadusera aur in schimbul cepei , el ar fi putut sa primeasca diamante pentru usturoiul sau. Kolbojnik si-a incarcat caruta cu usturoi si a pornit in graba catre vestita imparatie.

La fel ca si Saul , de indata ce a ajuns la destinatie , a cerut sa fie primit la palatul regal. Si , asa cum se astepta , usturoiul a fost si mai laudat decat ceapa. Imparatul s-a sfatuit vreme indelungata cu consilierii sai despre ce rasplata sa ii dea nobilului oaspete. Dupa parerea lor, aurul nu era indeajuns de valoros pentru o asemenea delicioasa planta , un fel de mancare care i-ar fi incantat chiar si pe Dumnezeu si ingerii sai. In cele din urma, s-au hotarat sa ii ofere strainului cel mai pretios lucru pe care il aveau.
In acest fel , Kolbojnik s-a intors acasa cu cinci saci de ceapa.

Autor: necunoscut