skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro
Microbii Ne Definesc Ca Persoane

Microbii ne definesc ca persoane

 

Noi oamenii am fost mereu preocupați de sănătatea noastră dar n-am înțeles mereu ce e important. Egiptenii, de exemplu, aveau grijă de organe, crezând că le sunt utile în viața de apoi, însă pe unele le-au omis. Pe ăsta, de exemplu. Deși păstrau cu grijă stomacul, plămânii, ficatul ş.a.m.d., tocau creierul, îl scoteau prin nas și îl aruncau. Pe bună dreptate, pentru că ce mare lucru face creierul pentru noi? Dar dacă ar mai fi un organ neglijat, la fel de important ca și creierul și, pe undeva, la fel de important pentru cine suntem, dar despre care ştim atât de puţin şi pe care îl tratăm cu indiferenţă? Imaginați-vă că prin progresul științei, abia începem să-i înţelegem importanţa în privinţa modului în care ne percepem pe noi înșine. N-ați vrea să ştiţi mai mult despre el?

Se pare că avem un astfel de organ. Intestinul. De fapt, microbii din intestin. Nu doar microbii din intestin sunt importanți. Microbii de pe tot corpul nostru par să fie extrem de importanți pentru diferenţele care caracterizează pe fiecare. De exemplu, ați observat că unii sunt ciupiți de țânțari mai des ca alţii?

Această experiență anecdotică de la iarbă verde e adevărată. Şi eu sunt ciupit de țânțari, dar soția mea Amanda atrage roiuri și cauza sunt microbii diferiți de pe pielea noastră care produc substanţe diferite pe care țânțari le detectează.

Microbii sunt foarte importanți în medicină. Microbii din intestin pot face ca anumite antialgice să fie toxice pentru ficat. Tot ei pot face ca medicamentele de inimă să îţi rezolve sau nu problema. Dacă ești o musculiță de oţet microbii tăi vor determina cu cine vrei să faci sex. Nu ştim dacă asta e valabil și la oameni, dar poate e doar o chestiune de timp. (Râsete)

Microbii au multe roluri: ne ajută să digerăm mâncarea, ne educă sistemul imunitar, ne ajută să ne apărăm de boli și s-ar putea chiar să ne afecteze comportamentul. Cum arată o hartă a acestor comunități de microbi? Nu ar arăta chiar așa, dar e un ghid folositor pentru înțelegerea biodiversității. Părți diferite ale lumii au peisaje diferite de organisme care sunt caracteristice unui loc sau altuia. sau altuia. În microbiologie e cam la fel, deși, sincer, toți sunt la fel sub microscop. În loc să încercăm identificarea vizuală, analizăm secvențele ADN. În Proiectul Microbiomului Uman, pe care NIH l-a finanţat cu 173 mil. $, sute de cercetători au colaborat la cartografierea nucleotidelor din ADN: A, T, G, şi C aparţinând tuturor microbilor din corpul uman. Când le alăturăm, arată astfel. E puțin mai greu să vă dați seama cine trăiește unde, nu?

Laboratorul meu dezvoltă tehnici computaționale care ne pemit să organizăm acești terabiți de informație și să-i transpunem pe o hartă mai uşor de folosit. Când facem asta pentru microbiomul uman de la 250 de voluntari sănătoși, rezultatul arată aşa. Fiecare punct reprezintă toți microbii complecși dintr-o întreagă comunitate microbiană. V-am spus ca toți arată la fel! Fiecare punct reprezintă o comunitate microbiană, aparținând unui voluntar sănătos. Observați că porțiuni diferite ale hărții au culori diferite, ca niște continente. Denotă că diferite zone ale corpului au microbi diferiţi. Avem comunitatea orală cu verde, dincolo e comunitatea pielii cu albastru, comunitatea vaginală cu violet, și jos e comunitatea fecală cu maro. Abia în ultimii ani am aflat că microbii din diferite părți ale corpului sunt uimitor de diferiți unii de alții. Dacă mă uit la microbii din gura sau intestinul unei persoane, e o diferenţă enormă între cele două comunităţi microbiene. E mai mare decât diferența dintre microbii acestui recif şi cei ai acestei preerii. E incredibil, dacă te gândești. Adică diferenţa dintre microbii aflaţi la câţiva centimetri pe corpul nostru e mai mare decât diferenţa dintre microbii aflaţi la sute de km pe Pământ. Asta nu înseamnă nici că doi oameni arată la fel în acelaşi habitat.

Probabil ați auzit că avem structuri de ADN aproape identice. ADN-ul vostru e 99.99% identic cu al persoanei de lângă. Dar în privinţa microbilor din intestin, vă asemănaţi doar 10% cu cel de alături. Diferența e ca între bacteriile din această preerie și cele din această pădure. Acești microbi diferiţi au multe funcţii diferite ca:

digestia, declanşarea unor boli, metabolizarea medicamentelor etc. Cum fac ei toate astea? Parţial pentru că, deşi avem cam 1,35 kg microbi în intestin, ne depăşesc numeric. Cu cât? Depinde de ce considerați că formează corpul uman. E format din celule noastre? Fiecare avem 10 triloane de celule, dar găzduim 100 trilioane de microbi. Deci sunt de 10 ori mai mulți decât noi. Puteţi crede că suntem oameni datorită ADN-ului nostru, dar fiecare avem cam 20.000 de gene, – în funcţie de ce numeri exact – şi între 2 şi 20 de milioane de gene microbiene. Oricum o luăm, suntem depăşiţi numeric de microbii cu care trăim în simbioză. Lăsăm urme care conțin atât ADN uman, dar şi microbian, pe tot ce atingem. Am arătat într-un studiu acum câțiva ani că se poate asocia palma cu mouse-ul cuiva cu o acuratețe de 95%. S-a scris despre asta acum câțiva ani, într-o revistă de știință, dar, a apărut în „CSI: Miami”, deci sigur e-adevărat. (Râsete) De unde avem microbi?

Dacă aveți ca şi mine, copii sau câini, probabil aveţi nişte bănuieli. Şi chiar aşa e. La fel cum vă asociem cu mouse-ul, vă putem asocia şi cu câinele dvs. La adulți comunitățile microbiene sunt relativ stabile. Dacă trăiți cu cineva, vă păstraţi identitatea microbiană săptămâni, luni şi chiar ani. Primele comunități microbiene depind de modul în care ne naştem.

Copiii născuţi pe cale naturală au microbi din comunitatea microbiană vaginală, pe când cei născuţi prin cezariană au microbi asemănători celor de pe piele. Corelând asta cu bolile asociate naşterii prin cezariană: astm, alergii și obezitate mai frecvente, – care toate-s legate de microbi – mai ales că, până recent, fiecare mamifer supravieţuitor, a fost născut prin vagin, deducem că absenţa microbilor protectori cu care am co-evoluat ar putea fi crucială pentru că multe din aceste afecțiuni acum ştim că au legătură cu microbiomul. Acum câțiva ani, fiica mea s-a născut prin cezariană de urgenţă,

iar noi ne-am asigurat să fie protejată de stratul de microbi vaginali pe care i-ar fi căpătat natural. E greu de apreciat exact efectul asupra sănătăţii ei. Cu mostra constând dintr-un singur copil, oricât am iubi-o, nu ai suficiente informații ca să poţi deduce cazul general. Are 2 ani şi încă n-a avut nici o infecţie la urechi şi sperăm să nici nu facă. Am început studii clinice cu copii să vedem dacă asta are efect protector. Cum ne naștem are un efect uriaş asupra microbilor pe care-i avem,

dar ce se întâmplă după? Aici e o hartă de date furnizate de Proiectului Microbiomului Uman. Fiecare punct e o mostră din aceeaşi zonă a corpului a 250 de aduți sănătoși. Ați văzut cum se dezvoltă copiii, fizic şi mental. Acum veţi vedea dezvoltarea microbiană a copilului unui coleg. Am analizat flora intestinală din scaunul acestui copil, prelevând mostre săptămânal, timp de 2 ani şi jumătate. Prima zi: bebeluşul e reprezentat de acest punct galben. Se vede că porneşte cu microbi vaginali, cum e şi normal după o naştere naturală. În cei 2 ani jumate, punctul va coborî până jos, şi va semăna cu flora intestinală a aduților sănătoși, reprezentată acolo. Îi dau drumul ca să vedeţi ce se întâmplă. Veți observa – rețineți că fiecare pas e o săptămână –

că diferenţele de la o săptămână la alta în flora intestinală a acestui copil, sunt mai mari decât diferenţele dintre adulţi sănătoşi conform datelor din Proiectul Microbiomului Uman, reprezentate prin punctele maro de jos. Pe la 2 ani, începe să semene cu flora intestinală adultă. Acum urmează ceva uimitor. Copilul primește antibiotice pentru o infecție la urechi. Se observă o schimbare uriașă în comunitate, urmată de o recuperare destul de rapidă. Voi relua. În doar câteva săptămâni avem o schimbare mai radicală, un regres în dezvoltarea normală urmată de o recuperare destul de rapidă. În ziua 838, – la sfârșitul acestui clip – arată ca flora intestinală adultă normală, în ciuda intervenției cu antibiotice. Asta naşte întrebări fundamentale cu privire la ce se întâmplă

când intervenim la diferite vârste în viața copilului. Contează ce facem la vârste foarte mici, când flora se schimbă rapid, sau e ca și cum arunci o piatră într-o mare învolburată şi undele nici nu se observă? Dacă dai antibiotice unui copil în primele 6 luni de viaţă, e mai predispus la obezitate, decât dacă i le dai mai târziu. Deci ce se întâmplă foarte timpuriu ar putea avea un impact major asupra florei microbiene și asupra sănătății ulterioare, cu efecte pe care abia începem să le înțelegem. Pe lângă efectul major al antibioticelor asupra bacteriilor rezistente, am putea descoperi că ele degradează şi ecosistemul florei intestinale și le vom privim cu aceeași oroare cu care privim instrumentele metalice cu care egiptenii tocau creierul ca să-l scoată înainte de îmbălsămare. Microbii au aceste funcţii importante şi abia în ultimii ani

s-a făcut legătura între ei şi o gamă largă de boli: boala Crohn, boli cardiace, cancer de colon şi chiar obezitate. Obezitatea are efecte importante şi azi putem spune cu o precizie de 90% dacă ești prea slab sau obez, doar după microbii din intestin. Deși impresionant, n-are valoare ca test medical, pentru că vezi cine e obez fără să ştii ce microbi intestinali are. Şi dacă le secvențiem complet genomul, cu tot ADN-ul lor, precizia e de doar 60%. Uimitor, nu-i aşa? Ar putea însemna că cele 1,3 kg de microbi pe care le purtaţi cu voi sunt mai importanți în anumite afecțiuni decât oricare genă din ADN. Pe șoarecii putem afla mai multe.

La șoareci, microbii au fost corelați cu tot felul de afecțiuni, cuprinzând: screloza multiplă, depresie, autism și obezitate. Cum ne dăm seama dacă diferențele microbiene corelate cu acele afecţiuni sunt cauză sau efect? Putem crește șoareci fără microbi proprii, într-un balon steril. Adăugăm apoi niște microbi care credem că-s importanți şi vedem ce se întâmplă. Când luăm microbii unui șoarece obez și-i transplantăm unuia normal genetic, crescut într-un balon fără microbii proprii, devine mai gras decât dacă am lua microbii de la un şoarece normal. E uimitor de ce se întâmplă aşa. Câteodată microbii îi ajută să digere mai eficient aceleaşi alimente, adică iau mai multă energie din mâncare, alteori însă, le afectează comportamentul: mănâncă mai mult decât un şoarece normal, deci se îngraşă numai dacă-i lăsăm să mănânce cât vor. E important, nu?

Rezultă că microbii pot afecta comportamentul mamiferelor. Vă întrebaţi dacă putem face asta şi între specii diferite. Dacă luăm microbii unei persoane obeze şi-i transplantăm unor şoareci crescuţi steril şi atunci şoarecii se îngraşă mai mult decât dacă microbii ar fi provenit de la un individ slab. Putem crea o comunitate microbiană pe care să le-o inoculăm, care să prevină creşterea în greutate. Putem face asta şi în malnutriție.

Într-un proiect finanțat de Fundația Gates, am studiat copii din Malawi care suferă de kwashiorkor – o formă extremă de malnutriție – iar șoarecii care primesc flora tipică acestei boli slăbesc cam 30% din greutate în doar trei săptămâni, dar le redăm sănătatea, folosind acelaşi supliment cu unt de arahide care e folosit pentru copiii din clinică, iar șoarecii care primesc flora geamănului identic al copilului bolnav, n-au nimic. Asta e fantastic, pentru că înseamnă că vom putea ghida terapii, studiindu-le pe loturi întregi de şoareci cu flora intestinală a indivizilor și poate vom reuși chiar să individualizăm terapiile. Cred că e important ca toată lumea să participe la această descoperire.

Acum câțiva ani, am început proiectul American Gut, care vă permite să revendicaţi un loc pe harta microbiană. E cel mai amplu proiect științific multifinanţat social. Peste 8.000 de oameni s-au înscris deja. Ei îşi trimit mostrele, noi facem secvenţierea genomului lor microbian şi le trimitem rezultatele. Le trimitem de-identificate şi cercetătorilor, profesorilor şi publicului interesat, astfel încât toţi să aibă acces la informaţii. Pe de altă parte, când avem vizitatori la laboratorul Institutului BioFrontiers cărora le explicăm că folosim roboţi şi lasere ca să examinăm caca, se pare că nu toţi vor să știe. (Răsete) Cred totuși că mulți dintre voi vreți, aşa că am adus cu mine nişte kit-uri pe care le puteţi încerca dacă sunteţi interesaţi. De ce vrem să facem asta?

Microbii noștri sunt importanți să aflăm cum stăm cu sănătatea, dar ei pot chiar vindeca boli. Ăsta e printre cele mai noi lucruri ce le-am văzut la colegii mei de la Universitatea Minnesota. Iată din nou harta microbiomului uman. Adaug flora microbiană a unor indivizi care suferă de colită pseudomembranoasă. Aceasta este o formă cumplită de diaree în care ieşi la W.C. de 20 de ori pe zi. La aceşti pacienţi, tratamentul antibiotic a eşuat vreme de 2 ani, până să devină eligibili pentru acest studiu. Ce se întâmplă dacă transplantăm materie fecală de la un donator sănătos, – steaua de jos – acestor pacienţi? Oare microbii buni se vor lupta cu cei răi şi vor restabili sănătatea pacienţilor? Să vedem ce se întâmplă acolo. 4 pacienţi vor primi transplant de la donatorul sănătos de jos. Comunitatea intestinală se schimbă radical, imediat. La o zi după transplant simptomele dispar, diareea dispare şi pacienţii sunt sănătoşi, cu o comunitate similară cu cea a donatorului, care rămâne stabilă. (Aplauze) Suntem la începutul acestor descoperiri.

Abia acum aflăm că microbii sunt implicaţi în diverse boli: de la colon iritabil la obezitate şi poate de la autism la depresie. Trebuie totuşi să realizăm un fel de GPS microbian, care să țină cont de situaţia actuală şi de rezultatul dorit şi ce trebuie să facem ca să-l obţinem. Trebuie să-l facem suficient de simplu ca și un copil să îl poată folosi. (Râsete) Mulţumesc. (Aplauze)

Comentarii (8)
  1. buna dimineata Razvan ,
    nu inteleg ce s-a intamplat nu mai primesc mail -rile de la sitte File de lumina
    Acum am intrat print-un mail mai vechi ,,
    Multumesc

     
    1. Cateva zile nu au fost articole noi. De astazi revenim, cu tot cu newsletterele obisnuite.
      O zi minunata!

       
  2. http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_yahoo.gif
    Buna … seara, Razvane!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif
    In sfirsit un articol interesant, din care avem cu to(n)tii macar cite ceva de ‘destupat’ la minte daca nu chiar si de invatat.
    Carevasazica un articol mai deee…

    …Doamne-ajuta!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif
    Sa fie intr-un ceas bun, prietene, chiar daca deja percep mici grimase din nasuchi si oftaturi din rarunchi („Mai e ‘Filedelumina’ … file de lumina?”) la cei care n-au obisnuita sa-si ‘forteze’ prea tare … tesutul glial la cafeluta de dimineata!
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_good.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_yes.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_mail.gif
    Oricum, inainte de a face si eu un comentariu ontopic, o sa va propun un test (mai cosmopolit ii zice … quiz!) din care putem deduce – cu propria noastra ratiune si bunul simtz aferent – cam pe unde e medicina romaneasca in contextul chiar al descoperirilor la care face referire Rob Knight (cavalerul … jefuitor?!?)
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1gandesc2.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1laptop.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hehe.gif
    E-adevarat, quiz-ul meu are doar o singura si unica intrebare, la care va rog pe toti userii si … pacientii – inclusiv cei care de regula doar citesc si nu comenteaza – sa va dati … obolul opionional.
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1scrie.gif
    Pareri care, in chiar contextul articolului cit si al statusului nostru qvasi-permanent de … ‘clienti’ ai medicinei, au mare importanta in intelegerea locului pe care il ocupa sanatatea noastra in…

    …politicile de securitate nationala ale celor pe care-i i-am mandatat sa aiba grija de trebile patriei, ale societatii si, volens-nolens, chiar de ale noastre, ale fiecaruia ca individ…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1surpriza.gif
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet.gif
    Deci, iata mica si nevinovata mea cercetare … filelumistica in context:

    …Care este intrebarea – prima si cea dintii – pe care v-o pune un medic specialist (medicii de familie au in repertoriu o cu totul alta prima intrebare!) atunci cind in ‘calitate’ de pacient intrati in cabinetul acestuia cu dorinta de a va gasi rezolvarea suferintei/suferintelor sau macar alinarea lor?…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1febra.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1gandesc2.gif
    Astept cu maxim interes raspunsurile voastre cit se poate de sincere – urmare a experientelor personale, desigur -, raspunsuri care la nivel national ar putea constitui chiar punctul de plecare in formatarea bazei/fundamentului pe care ar trebui sa se desfasoare un act medical normal, firesc…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif
    Multumesc…
    http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/pupat.gif

     
    1. http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1ssshh.gif
      Iar primul raspuns il astept chiar de la tine, Razvane…
      http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1face cu ochiul.gif
      Si pe urma de la Nicu, ca sint convins ca are destule de spus la subiect…
      http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1cititor.gif

       
    2. Prima intrebare este evident cea in care ti se cere sa-i arati trimiterea de la medicul de familie. Intai citeste ce a scris pe trimitere medicul de familie si abia apoi se uita la tine, te consulta etc.
      :D

       
    3. Nu pot fi de ajutor, Tata Mare!
      http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1ingrijorat.gif
      Mi se intampla atat de rar sa vad vreun medic specialist (din fericire) incat nu.mi amintesc…!
      O zi tare frumoasa va doresc!http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1tepup.gif

       
      1. http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif
        Saru’ mina, Ana Galla, da’ poti intreba vecinii sau membrii familiei care merg la medic, nu?
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_yes.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_mail.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/wpml_wink.gif
        Ca sa avem un feedback si de la tine, zau asa…
        http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1scrie.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1laptop.gif http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1face cu ochiul.gif

         

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top