Prejudecata

 

Când diavolul a văzut un aspirant intrând în casa unui Maestru, el s-a hotărât să facă tot ce-i stătea în puteri pentru a-l convinge să renunţe la căutarea Adevărului. De aceea, el l-a supus pe bietul om tuturor tentaţii lor posibile: bogăţie, pasiune, faimă, putere, prestigiu. Dar căutătorul nu era deloc lipsit de experienţă în chestiunile spirituale, aşa căa evitat cu uşurinţă toate tentaţiile. Aspiraţia lui către spiritualitate era într-adevăr foarte mare. Când a ajuns însă în prezenţa Maestrului, el a rămas şocat să-l vadă pe acesta stând pe un scaun înalt, cu discipolii la picioarele sale. „Cu siguranţă, acestui om îi lipseşte umilinţa”, s-a gândit el. A observat apoi şi alte lucruri în legătură cu Maestrul care nu i-au fost pe plac. De pildă, acesta nu părea deloc să-l bage în seamă („Bănuiesc că explicaţia este legată de faptul că nu mă linguşesc în faţa lui, aşa cum fac ceilalţi!”). Nu-i plăceau nici hainele pe care le purta Maestrul, ca să nu mai vorbim de felul său de a rosti cuvintele, oarecum emfatic. Pe scurt, a tras concluzia că nu a ajuns unde trebuia şi că trebuie să-şi continue căutarea în altă parte. Pe când se îndrepta către ieşire, Maestrul – care îl văzuse pe diavol stând într-un colţ al camerei – a spus:

– Nu ar fi trebuit să-ţi faci probleme, Satană! Ştii foarte bine că ţi-a aparţinut încă de la bun început.

Aceasta este soarta celor care, în căutarea lui Dumnezeu, sunt dispuşi să renunţe la orice, mai puţin la prejudecăţile lor referitoare la felul în care arată Dumnezeu.

De Anthony de Mello