Puiul de șoim
Se spune că a trăit odată un mare vânător. Acest vânător folosea șoimii la vânătoare. Îi creștea de mici, și îi ținea mereu lângă el. Șoimii erau viața lui și îi prețuia mai mult decât orice pe lume.
Într-o zi, s-a dus în sălbăticie și s-a întors cu două ouă de șoim. Visa să poată crește o nouă generație de șoimi din aceste ouă, însă, spre disperarea lui, pe drumul de întoarcere, unul dintre ouă s-a spart.
Totuși, oul rămas l-a pus în cuibarul găinilor pentru a reuși să obțină măcar un pui de șoim. Ce nu știa el era că un mare ștrengar, un băiețel din vecini, pus pe șotii și năzbâtii sărea mereu gardul ca să fure, un măr, o prună sau câteodată un ou din vecini. Pentru el, acestea erau mai gustoase decât cele din propria ogradă. Odată ajuns la cuibar s-a dus direct la oul de șoim și l-a luat de acolo gândindu-se că ar fi bun la omletă.
Dar, cum întâmplarea reușește mereu să încurce sau să schimbe planurile omului s-a trezit cu un prieten din partea cealaltă a satului. În joacă i-a făcut cadou oul de șoim. Celălalt copil, bucuros, l-a dus acasă și la pus la el în cuibar.
Din mână în mână, prin puterea sorții, oul în loc să stea liniștit în cuibul lui a ajuns la marginea satului, într-un cuibar de găină.
Copiii au uitat de el, vânătorul nu l-a mai găsit, așa că într-o zi frumoasă când soarele strălucea voios pe cer, un pui de șoim a ieșt din ou, lângă frații lui vitregi, puișorii de găină. Zilele au trecut și el creștea din ce în ce mai mare și mai viguros crezând că este și el o găină. Dar, își dădea seama că e puțin diferit și, de jenă mereu se ascundea de celelalte păsari, nu-i plăceau jocurile lor și nici cum se plimbau fără scop de colo-colo.
Într-o zi, gospodarul când veni să le dea să mănânce la găini și la animalele din curte și zări puiul de șoim. Îl alergă un pic prin curte, și acesta, cam împiedicat, nu reuși să se ferească așa că fu prins ușor.
Apoi, privindu-l, gospodarul spuse: „Tu nu aparții acestui loc pasăre nebună, tu aparții cerului.” Și o aruncă în sus cât putu el de tare.
Puiul de șoim, speriat și înfricoșat se trezi în aer. Începu să cadă ca un bolovan și în ultima clipă, înainte de a atinge pământul, de groază, începu să dea din aripi. El fu singurul surprins cănd constată că în loc să cadă, a început să zboare. La început timid, apoi cu din ce în ce mai multă forță și încredere reuși să se înalțe până se făcu un punct mic negru în nemărginirea cerului. Nu se mai întoarse niciodată la cuibul în care văzuse prima dată lumina zilei.
Oare unde este locul tău, suflet frumos, pe cer sau pe pământ?
Buna ziua
Vanatorul asta in ciuda faptului ca era el ,,mare’’ era tare nepriceput …A pus oul in cuibarul gainilor outoare , ca daca il punea sub o closca , in veci nu ar fi fost furat de micul ,,gainar’’, viitor infractor. ,,Cine fura azi un ou , maine va fura un bou’’…spune o vorba pe la tara. . Oricum micul gainar era destul de destept sa nu fure oul de sub closca….sa–si faca omleta.
Ultimul proprietar de ou a fost cel mai istet , la pus direct sub closca…ca ia pierit cheful sa vazut ,.. a uitat complet de oul cadou…
Curios e ca gospodarul la zarit pe bietul soim in ograda lui cand deja ii crescusera aripile ,implicit ciocul si ghearele nu asa..?
Gheare cu care putea sa serveasca linistit orice masa din zi…Stiut fiind ca soimii nu …,,papa’’ ei grau sau porumb ca orice gaina
La final sa dovedit si nerecunoscator fata de cei cu care a crescut.Nu a mai trecut niciodata – nici macar cand ii era tare foame…
Pana aici am glumit existand totusi un ,,sambure de adevar’’ in gluma mea…Sa stiti ca somii sunt statornici , locul in care isi scot puii devine arealul lor si il cam pastreaza…
Unde e locul sufletului ….nici in cer , nici pe pamant , e acasa .Acasa poate fi oriunde.Dupa ce am ,,zburat’’ din cuib , am intemeiat alte cuiburi , cu pui care vor zbura si ei la randul lor…Asta e ciclul vietii . Locul in care ne-am nascut ,pentru fiecare e un loc ,,sacru’’.
Locul si momentul a fost ales cumva cu gria ….mai departe depinde de noi – de fiecare – ce facem cu viata noastra si cum ne indeplinim rolul sau datoria pe acest pamant.
Poti visa ca zbori precum un soim dar nu vei deveni niciodata soim daca esti doar o ..gaina.
O zi buna.
Pe vanator atat l-a dus mintea
Copiii sunt copii si mereu fac nazbatii, iar gospodarul se tot intreba de ce are din ce in ce mai putini pui
:Sad:
AI SI UMOR ,ESTI SI INTELEPT.MI-A PLACUT MULT COMENTARIUL TAU
Păcat ca nu considerați sacră și limba română. Comentariul dvs. e plin de greșeli și își pierde farmecul.
Cu gramatica stai bine
Dar nu ai nimic de spus
Sa stii ca e plina …tara
De ,,talente’’ la ,,impuns’’…
Domnu Bubu nu te pierde
Stai cu ochiul ,,vigilent’’
Nu cumva sa scape vreunul
De un asa real ,,talent’’…