Pregătiţi-vă permanent pentru ocaziile favorabile
Motto: E mai bine să fii pregătit pentru o ocazie pe care n-o vei avea, decât să ai vreo ocazie şi să nu fii pregătit – Whitney Young Jr.
Les Brown şi fratele său geamăn au fost înfiaţi de Mamie Brown, bucătăreasă şi menajeră, curând după ce s-au născut într-un cartier mărginaş şi sărac din Miami. Din cauza prea multei energii pe care o avea şi a trăncănelii continue, Les a fost înscris la nişte cursuri speciale de reeducare. După absolvirea liceului, s-a angajat muncitor la salubritate în Miami Beach. Dar el visa să devină disc-jockey.
Noaptea, obişnuia să-şi ia cu el în pat un radio ieftin şi asculta ore întregi muzica prezentată de DJ-ii locali. Îşi crease un post de radio imaginar, în cămăruţa lui cu podeaua acoperită cu linoleum rupt. O perie de păr îi folosea drept microfon, în timp ce îşi exersa discursul în faţa ascultătorilor imaginari.
Mama şi fratele lui îl puteau auzi prin pereţii subţiri şi îi strigau de multe ori să tacă şi să se culce. Dar Les nu-i asculta. Era învăluit în lumea lui, trăind într-un vis.
Într-o zi, când tundea iarba, Les şi-a luat inima în dinţi şi s-a dus direct la postul de radio local, în timpul pauzei de prânz. Intră în biroul directorului şi îi spuse că vrea să devină disc-jockey.
Directorul îl privi pe tânărul acesta zburlit, îmbrăcat în salopetă şi cu pălărie de paie pe cap, şi-l întrebă :
– Ai ceva experienţă în mass-media ?
– Nu, domnule, nu am, răspunse Les.
– Atunci, fiule, mi-e teamă că nu pot să-ţi ofer nici o şansă.
Les îi mulţumi politicos şi plecă. Directorul postului crezu că nu o să-l mai vadă niciodată pe puştiul acesta. Dar subestimase dorinţa profundă a lui Brown. El avea un ţel mult mai înalt decât acela de a fi un simplu DJ. Voia să cumpere o casă mai frumoasă pentru mama lui adoptivă, pe care o iubea foarte mult. Munca de DJ urma să fie doar primul pas făcut pe drumul realizării viselor sale.
Mamie Brown îl învăţase pe Les să nu renunţe la vise, aşa că el ştia că va obţine slujba aceea, în ciuda celor spuse de director.
Şi astfel, Les se duse în fiecare zi acolo şi întrebă dacă nu cumva există vreun loc de muncă. În final, directorul cedă şi-l angajă un fel de băiat bun la toate, dar fără plată. La început, ducea cafeaua sau cumpăra mâncarea pentru cei care nu puteau părăsi studioul. Cu timpul, entuziasmul lui pentru munca celor de acolo câştigă încrederea tuturor şi mai ales a disc-jockeylor, care îl trimiteau de acum cu Cadillac-urile lor să aducă celebrităţile care-i vizitau: Temptetions, Diana Ross, The Supremes. Puţini ştiau că Les nu avea carnet de şofer.
Les făcea tot ce i se cerea şi chiar mai mult. Stând acolo mai toată ziua, începu să fure din meserie şi, astfel, învăţă cum să-şi mişte mâinile pe mulţimea de butoane. Stătea în regie şi se învârtea pe-acolo până când ceilalţi îi cereau să plece. Noaptea în pat, el exersa şi se pregătea pentru ocazia care, ştia el, urma să vină.
Într-o sâmbătă după-masă, în timp ce Les se află la radio, un DJ pe nume Rock băuse cam mult, în timpul emisiunii. Doar Les mai era în clădire, şi-şi dădu seama că Rock o va face lată în seara aceea. Aşa că stătu aproape de el. Se plimba de colo-colo pe lângă cabina acestuia. În timp ce stătea la pândă, zicea în sinea lui : “Bea, Rock, bea! J ”
Les era înfometat şi pregătit să atace. Ar fi alergat să-i mai cumpere băutură lui Rock, dacă acesta ar mai fi cerut. Când telefonul sună, Les se aruncă pe el. Era directorul, aşa cum bănuise el.
– Les, sunt Klein.
– Da, ştiu.
– Les, nu cred că Rock o să poată termina emisiunea.
– Da, domnule, ştiu.
– Nu vrei tu să-l suni pe unul dintre DJ să vină şi să-i ţină locul ?.
– Da, domnule, sigur.
Dar când Les puse telefonul în furcă se gândi: “Doar nu crede că sunt nebun să fac asta ?” Les dădu un telefon, dar nu ca să sune pe alt DJ. Îşi sună mama, apoi prietena.
– Daţi drumul la radio pentru că o să intru pe post !
Aşteptă un sfert de oră înainte să-l sune pe director.
– Domnule Klein, nu am găsit pe nimeni.
– Tinere, tu ştii cum să manevrezi butoanele acelea din studio?
– Da, domnule, răspunse Les.
Les se repezi în cabină, îl dădu uşor pe Rock într-o parte şi se aşeză la pupitrul de comandă. Era gata. Şi era flămând. Dădu drumul la microfon şi spuse :
– Atenţie, sunt eu, J.B. N-a mai fost nimeni înaintea mea şi nici nu va mai fi altul ca mine. De aceea eu sunt singurul şi unicul. Tânăr şi sigur şi gata să mă alătur vouă. Calificat, bona fide, născut pentru a vă da satisfacţie şi multă, multă acţiune. Fii atentă, iubito, eu sunt a – lee – sul tău !
Pentru că se pregătise, Les era gata. Îşi fermecă publicul şi directorul. Din acea zi, Les făcu o carieră plină de succes cu emisiuni la radio şi televiziune.
Jack Canfield – Supa de pui pentru suflet
Comentarii (6)
Dă-i un răspuns lui Carmencita Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Frumoasa si interesanta poveste..!!! Cand exista pasiune,exista si perseverenta…si sanse de reusita maxima..in timp…!!!
E povestea ,,Visului American’’… ? Tara tuturor posibilitatilor.. ?
O ..posibila’’ continuare a naratiunii ar putea fi urmatoarea : …a doua zi dupa …cand Rock sa trezit , mahmur si confuz a inteles ca e concediat si ca locul lui a fost luat de …pustiul Les – cel pe care chiar el la si invatat cate ceva din tainele pupitrului de comanda al radioului.
Deci pregatitiva permanenet pentru ocaziile favorabile …dar nu uitati ca si pustiul aparent inofensiv …cel care aduce cafeau azi …va poate infige un ,,cutit’’ in spate la prima ocazie….Asta e viata .
Pradatorul ,,infometat ‘’ – Les – a stat la panda ….si a castigat.
,,Les era înfometat şi pregătit să atace. Ar fi alergat să-i mai cumpere băutură lui Rock, dacă acesta ar mai fi cerut. Când telefonul sună, Les se aruncă pe el. Era directorul, aşa cum bănuise el’’………..
Personal pot spune ca am asteptat oportunitatea ( ocazia de a arata ) ca si eu pot fi ca altii…Eram tanar si pentru asta m-am pregatit neincetat…munceam intr-un domeniu dar ma pregateam pentru visul meu…Practic si teoretic nu aveam nici o sansa…Dar …probabil ca toata sarguinta si munca mea au pus in miscare legile alea Universale …si incredibilul sa produs..Fara a lua locul cuiva si fara a ,,sabota’’ viciul cuiva…
Ca o parere indemnul ar suna cam asa…Fiti pregatiti mereu pentru orice oportunitate din viata voastra , dar nu doar visand …Voi sunteti artizanii oportunitatilor ….si tot ce se intampla in viata voastra e doar materializarea gandirii voastre. Daca profitati de raul altuia …asteptati-va ca si altii sa va faca rau si sa profite de asta….se numeste ,,Legea compensatiei ‘’….
Sa aveti o zi buna.
Cred ca increderea in tine si pasiunea pentru a face ceva asa cum il simti, in stilul unic, aduce o plus valoare atat pentru tine cat si pentru cei apropiati. Categoric geniile sau oamenii unici se nasc in orice mediu – ma refer la cei ce ajung la un moment dat sa modifice istoria civilizatiei lumii acolo unde ajung sa activeze. Daca observati fiecare copil de mic manifesta curiozitati si bucurie de a face ceva si daca este sustinut in acel domeniu are performante deosebite pe care altcineva fara acea stare/esenta , indiferent de studii nu le va atinge niciodata. Se nasc copii care au ureche muzicala , care simt si vad in piatra statui, pe o panza alba un peisaj, pe o foaie de hartie un roman, pe cer un nou aparat de zbor pe care ei il au in minte si il concep, care spun diagnostice corecte fara sa cunoasca sau sa citeasca vreodata medicina clasica si sunt mii de alte exemple zilnic. Stramoasa mea spunea ca o mama are in primii sapte ani obligatia sa isi invete copilul toate valorile umane care ii vor folosi in viata pentru a supravietui in societate dar si de al calauzi pe propriul drum, pentru care manifesta abilitati native. Astfel va avea bucuria de a isi manifesta creativitatea, nu concurential ci plenar, chiar in mediu concurential. Un rol major il are ulterior scoala care ori il distruge ori il stimuleaza atat prin calitatea si informatiile educative cat si prin socializare si modul cum invata sa relationeze social cu colegii mai mari sau mai mici de generatie. O perioada determinanta pentru ceea ce va fi, este adolescenta si exploziile hormonale care ii vor da cateva lectii dure privind necesitatile fiziologice, de adaptare, de control sau nu al emotiilor personale, de acceptare sau nu a sinelui si modul cum isi creeaza o imagine de sine prin care crede ca va reusi in viata. Multe din ceea ce se intampla in aceasta perioada isi vor pune amprenta asupra adultului si a modului cum va reusi sau nu in viata si va face fata tuturor incercarilor. Oricum orice decizie are si costuri atat materiale, financiare cat si de consecinta in toate planurile. Cu cat invata mai repede aceste lucruri si parintii il responsabilizeaza, respectandu-se reciproc si sistemele de valori ale familiei cu atat se va adapta mai bine la realiate si va stii cum sa isi gasesca solutii asumandu-si consecintele. Dar de unde nu e …e scoala vietii care are alte reguli si alte costuri….asa incat se aplica povestea de „succes american – unde scopul scuza mijloacele”. Inainte ceva ani se faceau testari de abilitati native de a urma cursuri si specializari intr-un domeniu si doar cei ce le treceau mergeau mai departe, pentru ca orice efort li se cerea corespundeau calitatilor native, pasiunii, curiozitatii si dorintei de a invata natural. Nu oricine poate deveni balerina, artist acrobat, muzician, cantaret, artist plastic, sculptor, chimist, fizician, matematician, filolog, psiholog daca nu ai abilitati native – categoric acum orice diploma se cumpara si multi isi doresc, dar nu se regasesc in aceste profesii, in care nu au pana la urma decat eforturi fara satisfactii ….doar ca asa a vrut mama…tata, societatea ca era bine platit… sau asa e la moda. Acum se cumpara posturi, influenta si de aceea ..nimeni nu are legatura si responsabiltate cu activitatea pe care o desfasoara. Diploma nu tine loc de competenta. Si asta o vedem zilnic. Angajarile se fac pe motive de botox, muschi, telefon, haine, recomandari….si rezultatele vin de sine….mai grav este acolo unde daca nu se iau decizii corecte mor oameni si se distrug vietii. Europa are valori intepenite si valori atempora. Ceea ce s-a creat acum este un haos care nu avantajeaza pe nimeni. Sunt infiintate scoli peste scoli, se cere ceva ce maine nu mai e valabil, sunt oameni cu diplome dar nu ai nici o garantie de valoare si responsabilitate – se indeplinesc conditii de forma…dar a continutul este complet necunoscut. Rar se intampla omul potrivit la locul nimerit. Si aste se vede pentru ca imediat se produce real plus valoare. Multi acum isi cauta abilitatile si invatamintele de familie si isi incep singuri activitati – este foarte bine daca si legislatia ne va lasa in pace sau ne va sprijini sau…. Se spune ca orice criza te invata cu adevarat cine esti si cum sa o depasesti. Este o cautare pana cand reusesti si daca cu adevarat ai chemarea sufletului pentru ceva… la un moment dat reusesti. Este o lectie de viata in sine si de autoeducare. Este un moment in care fiecare isi decide care este de fapt motivatia si bucuria vietii – ce are cea mai mare prioritate si cum isi manifesta talentele – ce merita a fi sacrificat si pentru ce. Asta fiecare o stie si mai ales ca la un moment dat – „fiecare pasare pe limba ei canta si tot pe limba ei si piere” si „toate se fac la timpul potrivit”, „niciodata nu este prea tarziu pentru a fi fericit”. Si mai ales suntem unici.
Nick Vujicic pentru mine a fost un exemplu de viata si de pasiune, incredere in viata cand eram prabusita si filmul Avatar care – cine a scris scenariul si a realizat filmul…este plin de semnificatii pe intelesul tuturor care vor cat de cat sa constientizeze ca nimic nu este intamplator pe lumea asta si doar unul poate fi ceea ce celalalt chiar daca s-a pregatit nu e pentru el/ea. Cat si ce insemna adevaratele valori universale ale vietii – orinde se manifesta ea. Eu imi pierdusem multe ce insemnau un univers – familie, copil nou nascut , independenta financiara, reputatie, casa, bunurile – datorita – sotului devenit guru – lovindu-ma si in toate credintele mele de incredere in oameni, prietenie, spiritualitate. Am luat viata de la un mare minus la o varsta cand altii sunt pe val – dar a fost o lectie dura care m-a obligat sa imi reanalizez in detalii viata si ce inseamna adevaratele valori – de unde imi trag real puterile, la ce mi-au folosit experientele cu oamenii, din calatorii, din carti, din propria-mi viata. Viata noastra ne poarta acolo unde avem ceva de invatat, acolo unde doar prezenta si stiinta nostra atunci ajuta, doar…si doar… stie cine suntem de fapt si de ce traim evenimentele pe care le traim, de ce cunoastem acei oameni, de ce iubim acei oameni, de ce cand ceva pierdem altceva ce nici nu stiam ca exista descoperim, ca toata viata inca ceva ne surprinde ca suntem liberi si cand ne conditionam, ca ne cautam libertatea cand altii ne-o ingradesc, ca nu apreciem ceea ce avem pana nu pierdem , ca din durerile noastre cand iesim, putem sa ii invatam si pe altii solutii de a iesi din crize .. si ca … viata este in fiecare zi profesor, ca avem in permanenta totul fara a avea in proprietate decat propria fiinta real cat timp stim sa se pastram sanatatea, fizica, mentala, emotionala si in asta consta secretul unei vieti ca o poveste reala de aventuri zilnica cu mai mare sau mai mica intensitate – viata noastra a fiecaruia este cel mai bun roman, film, este propria viata – oricat am invata din carti, filme, tableta …viata se traieste in realitate si ….cel mai frumos sentiment care mereu ne face sa gasim puteri noi este iubirea pe care inca o putem darui celor apropiati – si aici ma refer ca gesturile simple zilnice care le facem de placere pentru noi si mai ales pentru cei dragi. O vorba buna, un gand bun, un mesaj, un telefon, o floare, o mangaiere, un sarut, o strangere de mana, o privire cu stelute in ochii spune mai mult si incarca sufletul cu atata bucurie cat iti da in fiecare zi aripi sa te calibrezi la energia suprema a vietii. Poti orice si simti si stii si faci. „Suntem aici pentru ca cineva ne-a iubit atat de mult incat ne-a daruit lumea noua si pe noi lumii. La fel vom face si noi” spunea candva stramoasa mea.
In cateva „vorbe ” , consider ca avem de-a face cu un exemplu practic din ceea ce inseamna CREDINTA ca ESTI in STARE sa-ti MATERIALIZEZI VISUL ( de aceasta data este vorba de VISUL unui american ) .Si „vorba ” cuiva : Daca el a reusit … noi de ce n-am fi in stare sa reusim ? . Fiecare isi poate pune aceasta intrebare …la care sa caute raspunsuri …si apoi sa-si MATERIALIZEZE VISELE . Va imbratisez.
Nu este nimic mai frumos decat sa-ti atingi visul,iar asta inseamana sa crezi in Dumnezeu,sa crezi in tine,sa crezi in visul tau.Fiecaruia,Dumnezeu a daruit ,,talanti”care sunt de fapt talentele noastre.Cu astea ne-a trimis in lume,pe acestea trebuie sa le descoperim,adica sa ,,sapam”adanc in noi si sa le scoatem la lumina.Atunci cand suntem siguri de ele sa le facem sa rodeasca,rod,,insutit”.
Seara frumoasa prieteni frumosi si luminosi.Si……ceva deosebit pentru voi.
https://www.youtube.com/watch?v=3qcotdxjxUk
(‘:Pleasure:’)