skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Orbul și zăpada

 
Un om s-a apropiat într-o zi de un orb şi s-a aşezat lângă el ca să se odihnească. Orbul l-a întrebat:
– Spune-mi, omule, cum arată zăpada?
– Albă, îi răspunde acesta.
– Înţeleg, a spus orbul.
După o vreme l-a întrebat din nou:
– Om bun, ce înseamnă albă?
– Albă, a răspuns el, după ce şi-a căutat cuvintele, e ca laptele.
– Înţeleg, a spus orbul.
Nu peste multă vreme, orbul l-a întrebat:
– Şi laptele cum e?
– Laptele, a răspuns omul, e precum lebedele, păsările acelea de pe apă…
– Înţeleg, a spus orbul.
Peste ceva timp, orbul a întrebat încă o dată:
– Cum arată o lebădă?
– Păi,… lebăda este o pasăre mare, cu aripi largi, cu un gât lung, arcuit şi un cioc cam aşa…
Omul şi-a întins braţul şi şi-a îndoit încheietura precum gâtul unei lebede. Orbul a întins mâna şi după ce l-a pipăit cu multă grijă, a spus zâmbind fericit:
– Acum înţeleg, în sfârşit, cum arată zăpada…

Autor  necunoscut

Comentarii (12)
  1. Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, şi eu acolo, în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine; m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta.
    Sfântul Augustin
    ……………………………………
    https://www.youtube.com/watch?v=jAn1MP2KWGA&feature=share
    …………………………………….
    :) Avem atatea lucruri de admirat dar inca prea putini ochi cu care sa vedem

     
  2. Draga Rosa citatul tau este foarte frumos. Dar inainte te rog citeste viata si faptele Sfantului Augustin. Vei vedea opera acestuia cu alti ochi, alta intelegere si alte semnificatii. Acum cativa ani a fost un boom de informatii pe internet multi oameni chiar au dorit ca lumea sa cunoasca adevarurile. Acum informatiile sunt din ce in ce mai cenzurate si daca apar anumite cuvinte si trimiteri exacte catre surse si acestea vor disparea… asa cum oamenii care au spus adevarul au cam disparut din diverse cauze. Se doreste ca acestea sa fie accidentale si justificabile fara legaturi. Dar in realitate …. tot ceea ce scriem si gandim si ne asumam a scrie este o raspundere personala si ….daca ne imaginam ca sintem liberi … e doar o iluzie. Sistemul tehnologic actual se bazeaza pe control si mai trist prin tehnologii, noi le permitem si ne punem singuri la dispozitia sistemului. De aceea eu cred ca inca mai putem comunica si pricepe adevarul dincolo de cuvinte analizand cu mintea nostra inca neafectata prea mult de diversele experiente mai de aproape, mai de la distanta. Suntem doar numere de manevra. Jocurile se fac de doua mii de ani fara ca noi sa contam …dar poate ca…inca mai existam si unii dintre noi inca mai gandesc si functionam…pana cand ….suntem lasati. Nu suntem liberi nici macar in vise …dar este o alta teorie… dar poate ca in asta…in iluzie…traim un falanser…care ne permite sa traim. Nu degeaba se tot cultiva un precept : Fericiti cei saraci cu duhul ca aceea vor stapani lumea…adica vor fi lasati sa traiasca, sa muncesca pentru sistem si mai ales sa il creada si sa il laude fiind buni executanti cu convingerea ca ceea ce fac este bine si totul li se iarta. Cea mai buna dovada este daca observi Romania ultimilor 25 de ani – cauze-efecte si invers. Ce se intampla in lume este si mai relevant …dar nu trebuie decat sa observi si sa iti gasesti o varianta sa te adaptezi. Destrama si condu este nu doar o zicala este un mod de a iti asigura pemanenta de control. Si chiar daca majoritatea suntem muritori …puterea s-a transmis nemuritoare cu toate consecintele aferente. De aceea cine nu cunoaste istoria risca sa o repete, nu este doar un dicton ci este o realitate pentru care cei ce au spus-o si sustinut-o au fost trimisi intr-o lume a dreptilor de fanatici – in cazul Romanilor doi oameni marcanti – istoric si diplomat de o mare cultura Nicole Iorga si Nicolae Titulescu. Si o alta personalitate multiculturala Parintele Arsenie Boca. Citeste despre ei ce inca mai exista viata, faptele si opera. Cu drag si cu respect.

     
    1. Draga Luiza ,
      Viata m-a invatat ca trebuie sa vezi partea frumoasa a lucrurilor pentru a-ti putea gasi linistea sufleteasca … Asta si fac …
      “Fii totdeauna cu Dumnezeu, dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine!” (Sfântul Ioan Gură de Aur),,
      Iti multumesc pentru comentariu …O seara linistita ! :)

       
    2. Pentru tine Luiza , cu drag :)
      ,,,,Cand viata te doboara sa cazi cu fruntea sus.
      Cand viata e tacere, tu spune ce-ai de spus.
      Cand lumea te uraste, fii gata sa iubesti.
      Cand fericirea-i scumpa, fii gata s-o platesti.
      Cand zilele ti-s negre, fii tu lumina lor.
      Cand prietenii te lasa, fii prieten tuturor.
      Cand toti din jur te fura, sa nu-ti fure omenia.
      Cand tot in jur e haos, sa fii tu armonia.
      Orice ai pierde-n viata, sa nu iti pierzi speranta.
      Invata zi de zi, sa iti pretuiesti VIATA !”

       
  3. Cream lumea noastra prin actul de observare.Zapada nu putea sa arate alfel dacat ca un cocor sub forma unui brat indoit de la incheietura.O imagine perfecta. Singura imagine .

     
  4. Citind acest articol mi-am adus aminte de un altul citit cu ceva timp in urma.
    L-am cautat pentru d-vostra.
    Va doresc lectura placuta.

    ‘Se spune că într-un salon de spital, aşa cum există multe pe lumea aceasta, stăteau doi bătrâni. Unul dintre ei stătea în patul de la perete, celălalt în patul de lângă fereastră. Cel care stătea lângă perete nu avea voie să se ridice deloc în timpul zilei, dar celălalt era obligat să stea o oră ridicat, cu spatele pe o pernă. Aceste minute îi dădeau ocazia de a privi prin fereastra camerei şi să vadă ce se află afară.

    Uneori, bătrânul de la fereastră povestea despre copii care se jucau pe străduţa de lângă spital. Alteori, bătrânul povestea despre nori imaculaţi sau stropi răcoroşi de ploaie. Din când în când, bătrânul descria şi vreo paradă militară, cu fanfară şi baloane colorate, cu copii şi bătrâni care se bucurau de lume, de lumină şi de viaţa din jur.

    Într-o zi, bătrânul începu a povesti despre lacul care se află în parcul de vizavi şi despre lebedele care înoată graţios. În altă zi, bătrânul povestea de câţiva nepoţi care făceau bărcuţe de hârtie şi le lansau pe apa lină a lacului.

    Bătrânul de la perete nu doar că nu putea vedea nimic pe fereastră, dar nici putea auzi prea bine, aşadar timp de o oră în fiecare zi încerca să îşi imagineze freamătul de dincolo de zidurile între care se afla imobilizat. În mintea lui plăsmuia imagini idilice cu copii şi cornete de îngheţată de fistic sau cu doamne ce purtau graţios pălării de dantelă din aceea scumpă.

    În fiecare zi, bătrânul de la perete îl invidia pe cel de la fereastră. Şi-ar fi dorit şi el să vadă toate minunăţiile de dincolo de geam, dar în fiecare zi trebuia să se mulţumească să-şi imagineze toate lucrurile frumoase pe care i le povestea colegul de salon.

    Doar că într-o zi, colegul a decedat şi nu mai avea cine să îi povestească toate lucrurile minunate care existau dincolo de fereastră. După câteva zile în care patul de la fereastră rămăsese gol, a rugat pe una dintre asistentele care veneau la el în salon să îl mute în patul de lângă fereastră pentru a putea vedea afară. Asistenta l-a mutat şi l-a ajutat să se ridice pentru a privi pe fereastră.

    Surpriza i-a fost foarte mare atunci când, dând cu ochii de ce era afară, privirea i s-a oprit într-un zid alb şi înalt, ridicat la doar câţiva metri depărtare de zidul spitalului. Contrariat, bătrânul a chemat-o pe asistentă şi i-a spus nedumerirea lui. Ce ar fi putut să îl facă pe colegul lui de salon să spună toate lucrurile pe care i le spusese? Cu ce scop? Cum a putut să îl facă să viseze la atâtea lucruri care nu aveau loc?

    Iar asistenta, cu un zâmbet confuz pe faţă, i-a răspuns: „Poate că doar şi-a dorit să te încurajeze”.

    Aşadar, astăzi tu pe cine ai încurajat? Cui i-ai desenat culori peste un desen gri? Cum anume ai reuşit să ridici ochii cuiva de jos spre înălţimi? Cui ai putut să îi spui ceva frumos, să îi arăţi un colţ de frumos, o rază de optimism?

    Şi dacă nu ai făcut-o, nu fi descurajat. Mâine e nouă zi, ai o nouă şansă să le faci pe toate acestea.

    Denisa Stamate”

     
      1. …… Aceasta minunata povestioara este cuprinsa in cartea
        ” Pianul de pe plaja” scrisa de Jim Dornan … Cartea este minunata
        si merita citita si recitita … Jim Dornan a fost un mare lider si un om
        cu adevarat extraordinar … Sistemul de dezvoltare personala
        Network 21 creat de el impreuna cu sotia sa Nancy a format lideri in
        peste 30 de tari … Prin activitatea lor Jim si Nancy au influentat vietile
        a milioane de oameni in toata lumea …. Am avut ocazia sa particip la
        cateva seminarii N21 si pot spune ca am invatat enorm de acolo …
        …. Da … Poate vreodata vom avea ocazia sa vorbim mai mult despre
        asta …. Numai Bine iti doresc , draga Mariana ! …

         
        1. Multumesc pentru urari.
          Nu stiam despre cartea „Pianul de pa plaja”… am s-o caut.
          Desigur putem vorbi oricand..sunt aici, pe „File” in fiecare zi. :)

           
  5. Multumesc Rosa pentru poezie. Seamana asa „in pic” cu mine. Eu cred in Viata si in legile ei nescrise care, le primesc zilnic. Scoala vietii este cea mai adevarata si reala …. este adevarat ca am vrea sa avem doar roadele si bucuriile care sa dureze la nesfarsit…dar… cand crezi ca ai de toate si poti sfida pe oricine sau esti deasupra tuturor….brusc … dai cu capul de pamant……si tot ce parea real se spulbera …ai adunat diverse in ani si s-au facut praf in cateva minute….sau ai crezut ca ai ….si de fapt te-ai mintit singur/a……Iti readuci aminte de sfaturle batranilor , de legile pamantului , ale ordinii si ale echilibrului. Sunt cele ce te invata sa te descoperi cine esti cu adevarat si care iti este de fapt rostul in acesta viata. Uneori poti indrepta ceva…alteori nu…uneori tu esti cel careia ia-ai gresit cel mai mult…..alteori tu esti cel fata de care s-a gresit …..si poate daca nu este prea tarziu unele se mai pot indrepta. Dar viata merita traita in fiecare clipa chiar si cand nu intelegem nimic si doare foarte tare, pentru ca vrei sa vezi cum soarele rasare si dintr-o data totul se schimba in bine…poate nu acel bine care il crezi tu ci un alt bine poate mai profund, poate mai adevarat, poate mai esential si mai benefic cu adevarat tie. Doare cand pierzi pe cineva drag ce simteai ca te completezi in viata…..doare ….dar …in fata destinului oricarui om nu te poti opune…..si fiecare din cei foarte dragi are propriul destin mai aproape sau mai departe de noi. Si totusi desi crezi ca esti singur/a constati ca lumea are nevoie de tine asa cum esti si iti descoperi noi calitati care brusc iti dau aripi noi. Da poate ca porti pe tine cicatrici dar inca simti ca poti darui enorm de multa iubire si ca meriti si sa o primesti. Acesta este viata ce merita a fii traita cu magia fiecarei zile. Tu ai aceasta magie din belsug si iti doresc sa fii mereu vesnic tanara si la fel de darnica in frumusete si unicitatea de manifestare. Cu drag si cu respect

     
  6. ….. Mesajul pe care aceasta povestioara aceasta il transmite este despre Comunicare … Despre
    a comunica … Fiecare om atunci cand comunica are un stil personal … Are o perspectiva proprie … Si
    in general , majoritatea privesc lucrurile doar din punctul lor de vedere …. Foarte putini sunt acei care
    se gandesc si la perspectiva celuilalt … O comunicare eficienta presupune mai multe lucruri … Unul dintre
    ele este chiar foarte interesant – Comunicarea inseamna sa stii sa asculti mai mult decat sa vorbesti …
    …. Stiti de ce omul are doua urechi si o singura gura ? … Simplu … Pentru ca ar trebui sa asculte de doua
    ori mai mult decat vorbeste …. Deci , intr o discutie – doua treimi Asculti si o treime Vorbesti … Interesant ,
    nu i asa ? … Ok … Un alt aspect al comunicarii se refera la a sti sa accepti puncte de vedere diferite …
    …. Va trebui sa iei in calcul circumstantele interlocutorului tau si sa te adaptezi la asta … Buuuun … Si acum
    sa revenim la povestire … Unui orb din nastere degeaba ii vei spune ca zapada este alba , ca este ca laptele
    sau ca o lebada …. Asta dovedeste ca tu vezi lucrurile doar in felul tau …. Pune te un pic in locul lui … Hai sa
    incercam ! …. „… Zapada e ceva care vine de sus … Daca o vei lua in mana o vei simti rece … E mai tare la
    inceput dar repede va deveni mai moale … si mai moale … si se va transforma in apa ….Caci ea este apa ,
    prietene … dar … intr o alta forma …” …. Cam asa … Poate nici ceea ce am scris eu nu e tocmai perfect dar cu
    siguranta il va ajuta sa inteleaga mai mult … Cam atat despre Comunicare , dragilor … Fiti binecuvantati cu totii ! …

     
  7. Ai dreptate Dan integral. Se pot face variatiuni in explicatii dar esenta este comunicarea in elemente cunoscute usor de inteles si asimilat avand elemente comune si pentru cel ce preda si pentru cel ce asculta si experimenteaza. O seara magica si tie .

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top