Iisus si Iuda
In urma cu cateva secole, un celebru artist a fost angajat pentru a picta interiorul catedralei dintr-un oras sicilian. Subiectul lucrarii era viata lui Hristos. Vreme de multi ani, maestrul a lucrat fara incetare si, in cele din urma, lucrarea era gata, cu exceptia a doua importante portrete: cel al lui Iisus copil si cel al lui Iuda. Pictorul a cautat peste tot, in lungul si in latul Siciliei, modelele potrivite pentru aceste esentiale portrete.
Intr-o zi, in vreme ce se plimba prin oras, atentia i-a fost atrasa de cativa copii ce se jucau in strada. Printre ei, era un baiat de 12 ani, a carui fata l-a tulburat pana in strafundul sufletului. Inaintea lui se afla o imagine coplesitoare a puritatii, dar si a puterii de a elibera oamenii de suferinte si amagiri. A luat copilul cu el la catedrala si, timp de cateva saptamani, zi de zi, baiatul a stat nemiscat pana cand portretul lui Iisus copil a fost desavarsit.
Pictorul nu reusea insa sa gaseasca nici un barbat ale carui trasaturi sa redea cat mai expresiv infatisarea lui Iuda. A ajuns chiar pana acolo incat sa ofere o mare recompensa acelui om care ar fi putut sa ii ofere modelul unei figuri incarcate de toate pacatele omenirii. Nu s-a resemnat nici o clipa si a continuat sa umble de colo colo, prin satele si catunele italiene. Cautarile lui au durat saptamani, luni, ani..
Dupa mult timp, pe cand isi ineca amarul in bautura intr-o taverna, a fost surprins de o aparitie infioratoare. Un barbat cu o fata inspaimantatore, plina de zbarcituri si cicatrici, a pasit pragul carciumii si a inceput sa se milogeasca pentru un pahar cu vin. Fata lui parea sa fie o oglinda a tuturor viciilor umane. Traversat de o bucurie fara margini, artistul l-a apucat de brat pe cersetor si l-a indemnat: “Vino cu mine si iti voi cat vin doresti!”
Zi si noapte, pictorul nu si-a scapat din ochi modelul si a lucrat febril la finalizarea capodoperei sale. Pe masura ce inainta in munca, s-a petrecut insa o transformare profunda in atitudinea barbatului ce ii statea in fata. O stranie tensiune a pus stapanire peste el si i-a indepartat expresia indobitocita si resemnata pe masuta ce isi atintea cu neliniste si oroare ochii injectati peste portretul sau ce incepea sa capete contur.
Intr-o seara, nemairezistand atmsferei incordate din biserica, artistul si-a pierdut rabdarea si a intrebat: “Ce se intampla cu tine, omule? Ce anume te face sa suferi atat de crunt?”
Barbatul si-a ingropat fata in palme oftand din greu. Dupa un timp, si-a ridicat capul, dandu-si la iveala lacrimile:
“Maestre, nu iti mai amintesti de mine? Cu multi ani in urma, m-ai ales drept model pentru portretul lui Iisus copil!”
(artistul era Leonardo da Vinci si povestea e descrisa in” Viata si invataturile maestrilor din extremul orient” de Baird Spalding – sursa: naturadivina.com)
Comentarii (14)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Ce oare s-a intamplat in viata acelui copil? Ce la adus intr-o astfel de schimbare? Este inexplicabil…..Vi la vorba….”Curioase si ascunse sunt caile Domnului”! Poate fi vinovat copilul, parintii, anturajul, societatea ????? E greu de explicat si inteles! Dar , draga Razvan…, Da Vinci, in cartea sa nu da o lamurire? Ar fi interesanta!
‘:Tears:’
Am citit pe vremuri cartea lui Baird Spalding „Vietile maestrilor”, tradusa si in romana, acum multi ani si marturisesc ca mi-a placut la nebunie! Autorul povesteste ca facea parte dintr-un grup de arheologi ce merge in India la sapaturi arheologice prin jungla in jur de anii 1900, si acolo se intalnesc cu tot felul de mari maestri spirituali care apar si dispar, fac teleportare, bilocatie, fac cu o simpla miscare a mainii sa apara si sa dispara paduri, supun bande de talhari cu o singura privire, si multe alte minuni. Spre deosebire de alte carti de gen insa tipul povesteste foarte convingator si se vede ca stapaneste ceva concepte spirituale …
Problema este ca dupa ce-ti trece primul entuziasm si mai afli si tu cateceva despre tine si spiritualitate, incepi sa intelegi ca niste adevarati maestrii spirituali nu se apuca sa faca numere de circ in fata unui grup de gura-casca cu suflet si trup de 3D caci ar fi fara niciun scop, doar eventual ca grupul de gura casca sa-l aplaude si sa-i zica maestrului spiritual ceva de genul “Cat de tare esti, bre!” :Happy-Grin:
Asemenea “demo-uri” un adevarat maestru le face NUMAI in cercul foarte restrans al discipolilor foarte avansati, numai ca sa-i incurajeze si sa le dea un imblod atunci cand acestia dau de greu cu progresul spiritual in faze foarte avansate. Asa au facut printre altii si Buddha, Milarepa si Iisus cu discipolii/apostolii lor foarte avansati.
Alde Baird este “creativ” atunci cand cand povesteste asa zisa istorioara a lui Leonardo … Da’ da bine la public
:Wink:
Viata pe cararile ei ne face sa fim pentru unii ingeri pentru altii demoni. In coplilarie majoritatea suntem angelici… dar..unii ne pastram frumusetea dezvoltand-o din interior si fiind in armonie cu sine si realitatea, altii o modificam dupa moda, altii suntem atat de marcati ca ne contorsioneaza. Oglinda este in noi si nu tot ce vedem in ea despre noi ne place….. din diverse motive. Cand reusim sa ne impacam cu noi insine gasim uneori si calea, alteori o cautam sau ….. pur si simplu o ignoram ca poate nu ne urmeaza, nimeni nu stie, sau ce conteaza, eu ma auto-iert. Dar… viata are alte legi si drumurile ei, uneori esti pe val alteori sub val, important este cum te simti si ce faci zilnic. Am cunoscut un om ce avea muschiul mainii sfasiat de un urs – asta i-a schimbat viata si a inteles ca fiecare vietate isi apara dreptul la viata si teritoriu. Poate nu a mai fost intreg fizic dar a devenit intreg ca om. Sunt oameni frumosi cu suflete negre si oamnei obisnuiti, dar care sunt balsam al inimii. Viata este frumoasa in diversitatea ei la orice varsta. Cu respect.
Ce inseamna viata?o serie de alegeri,bune pentru moment care ulterior se dovedesc a fii alegeri proaste si invers.Privesc la toamna vietii , acum si ma intreb unde sunt sperantele ,dorintele mele, visurile mele??? Privesc in urma si analizez ca pentru fiecare bucurie smulsa de la viata a trebuit sa platesc un pret, practic am luptat toata viata pentru a obtine ceva.
***
Si stau si ma mai intreb mereu,oare este adevarat ca revenim ,revenim aici pe pamant sa invatam din greselile vietii trecute ?Nu stiu.Prea putine dovezi.Prea putin oameni care s-au intors si au povestit.
***
Dar de ce copiii din Somalia sau alte tari mor de foame ??? De ce???
Aici chiar nu gasesc nici o explicatie, ei ce vina au ???
***
Imi pun inca atat de multe intrebari despre mine , despre copilaria mea dureroasa-bolnavicioasa,care nu se incadreaza cu viata unui copil inocent care abea descopera lumea.De ce sunt COPIII – MATURI ???
***
Un weekend minunat ,oameni minunati!
Acest suflet venise sa arate „fetele Dumnezeului” in manifestare pe pamant;indferent cum arata din punct de vedere exterior,vedere iluzorie a ochilor fizici,INAUNTRU E TOT DUMNEZEU.Leonardo da Vinci,care era un initiat,i-a depistat mesajul cu care venise sufletul respectiv si nu a putut sa aleaga decat in directia indicata de mesaj.Chiar daca persoana fizica a acestui suflet a fost indrumata din interior sa cada parda unor metehne omenesti,sufletul stia ce face.Discrepanta enorma dintre puritatea copilului si decaderea adultului demonstreaza inca o data ca Dumnzeu ne atrage atentia ca oricat ar judeca mintea umana aparentele,REALUL nu poate fi atins de judecata: ESTE acelasi DUMNEZEU in tot si-n toate,deci si copilul si betivul sunt DUMNEZEU pe pamant.
LEONARDO da Vinci nu a cautat in afara Sa modele.Probabil ar fi putut picta chiar cu ochii fizici inchisi. Imi pare rau ca postati asemenea povesti. Moni
Sunteti sigura? Pe ce va bazati?
Noi am republicat o povestire dintr-o carte, aparuta acum foarte multi ani.
Intrucat nu avem posibilitatea de a verifica gradul de adevar din aceasta povestire, o prezentam ca o lectie de viata, din care fiecare isi trage, sau nu, invatamintele necesare.
Stim din biografia lui Leonardo ca unele personaje pictate de el sunt de fapt autoportrete, insa nu cunoastem faptul ca toate celelalte personaje sunt imaginare. E foarte putin probabil acest lucru, ca el sa nu se fi inspirat dupa nimeni, oricat de genial ar fi fost.
O seara minunata!
Superba postare…Minunata!!!
Imi aminteste de Povestea Micului Soare a lui Neale Donald W.,in care Micul Soare-Isus- ii cerea Creatorului sa experimenteze iertarea…iubirea neconditionata;i s-a explicat ca nu este usor in dimensiunea Pamantului; prietenul lui cel mai bun,aproape la fel de luminos ca si el ( Iuda) i-a spus:
-Nu poti singur,ai nevoie de ajutor pentru a-ti indeplini misiunea ,si pentru ca te iubesc atat de mult,imi voi scadea vibratia atat de mult incat sa pot face acest lucru pentru Tine…dar,in aceste conditii trebuie sa uit cine sunt cu adevarat..Macar tu,sa nu uiti cine esti si cine sunt eu,altfel,vom fi pierduti amandoi,si altcineva va trebui sa vina dupa noi sa ne ajute.In fine am rezumat la cateva fraze esenta unei povesti tulburatoare,care mie mi-a schimbat perspectiva asupra lui Iuda.Apoi,extinzand mai departe,cred ca multe suflete de lumina isi scad vibratia pentru a fi adevarati profesori pentru lectiile noastre de viata,experiente care trebuie retraite si regandite pana cand singuri vom gasi drumul catre Acasa.
Iuda nu a fost ceea ce bisericile il prezinta a fi fost.A avut,impreuna cu Yeshua ,de adus pe pamant constiinta cristica printr-un scenariu metaforic care sa fie o pilda vie pentru omenire.Impreuna au facut scenriul.Iuda a venit sa-l ajute sa puna ,in stil omenesc, in practica ,ceea ce proiectasera .E stiut faptul ca omenirea e mare consumatoare de suferinta si,fiind constienti de acest lucru,i-au ofrit in exces, pentru a tine minte ca ..”Veti face toti ce fac eu,ba mai mult decat atat”,adica INALTAREA (care e precedata de suferintele transmutarii).
” Singurul lucru constant in viata este SCHIMBAREA ” spunea cineva. Consider ca atunci cand SIMTIM mesajul acestor „vorbe ” reusim sa evitam multe din framantarile care ne macina mintea si sufletul …cu repercusiuni asupra trupului. Va imbratisez.
Raspunsul la toate il obtii prin iuire.Iubirea este foarta ce a creat tot creat tot ce este !iubirea esteDumnezeu!
!
În copilărie mă durea când citeam sau auzeam de la alții că Iuda e un trădător. În adâncul inimii simțeam că ceva nu este clar, că nu cunosc toată povestea, îmi doream să aflu adevărul. Într-o bună zi s-a întâmplat să găsesc o revistă de benzi desenate, iar acolo povestea era ușor schimbată. Dintre toți discipolii Iuda îl iubea cel mai mult, atât de mult că sub nici o formă n-ar fi ieșit din cuvântul lui Iisus. Era singurul care îl putea ajuta pe Iisus să-și ducă planul la șfârșit. Deși Iuda nu își dorea să-l trădeze, a făcut acest lucru la îndemnul lui Iisus pentru ca acesta șă-și poată împlini menirea aici pe Pământ. În timp ce mergea să-l vândă suferința sa era enormă, după vânzare era de nesuportat, motiv pentru care și-a pus capăt zilelor. A fost prima și ultima dată când am citit o revistă de benzi desenate. În adâncul inimii simțeam că povestea era mai aproape de realitate decât varianta oficială. Pe de altă parte mă gândeam oare nu este o blasfemie ? Am reținut această variantă, mi-am trăit viața și de-alungul anilor mi-am format instinctul ca atunci când citesc un cuvânt să-l să-l citesc de la stânga la dreapta, dar și de la dreapta la stânga. Iuda de la dreapta la stânga se citește „ adui ” , pare un îndemn din partea cui n-aș putea spune. Probabil unii vor spune că acum două mii de ani nu se vorbea limba română. Nu mă pot abține să nu gândesc : ce dovezi aveți ?
Adevarul este cel pe care-l stie doar Cel de Sus. Oricum, pentru noi este importanta povestea. De ce? Simplu, pentru ca povestea ne invata ceva. Fiecare poate patrunde une lesensuri sau altele mai adanci in functie de ceea ce simte, ce doreste sau cat poate pricepe.
De multe ori am vazut oameni inteligenti care se opuneau unei alte interpretari doar pentru ca acea interpretare nu corespundea cu credintele, obiceiurile si gandurile lor.
O seara minunata sa aveti!
Da,ce e sus,e si jos,ce-i inauntru e si afara.Omului nu-i este nimic interzis ,insa este musai SA SIMTA;doar asa pricepe.Religiile si celelalte forme de spiritualitate nu s-au intrecut in a-l invata pe om SA SIMTA si de aceea n-a priceput.E TIMPUL SIMTIRII PENTRU FIECARE PRIN EL INSUSI.