Praful
Şterge praful, dacă trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Să pictezi un tablou sau să scrii o scrisoare,
Să coci o prăjitură sau să plantezi o sămânţă,
Cântărind diferenţa între a vrea şi a avea nevoie?
Şterge praful, dacă trebuie, dar vezi că nu prea e timp,
Când sunt râuri în care sa înoţi şi munţi pe care să te caţeri,
Muzică de ascultat şi cărţi de citit,
Prieteni de iubit şi viaţă de trăit.
Şterge praful, dacă trebuie, dar lumea e acolo, afară,
Cu soarele în ochii tăi, cu vântul prin părul tău,
O fulguială de zăpadă, o răpăială de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai întoarce niciodată.
Şterge praful, dacă trebuie, dar ţine bine minte:
Bătrâneţea va veni şi ea nu e întotdeauna blândă.
Iar când va fi să te duci, şi va trebui să te duci o dată şi-o dată,
Tu, chiar tu însuţi, vei lăsa în urma ta mult praf.
Nici nu pot să vă spun cât de multe ore, nenumărate, mi-am petrecut FĂCÂND CURĂŢENIE!
Obişnuiam să petrec 8-12 ore pe zi ÎN FIECARE weekend, ca să mă asigur că totul este perfect “în caz că vine cineva”.
Apoi, mi-am dat seama, într-o bună zi, că nimeni nu mai avea să vină.
Erau cu toţii afară, trăindu-şi viaţa şi distrându-se!
Acum, când vin oameni la mine în vizită, nu simt deloc nevoia să justific “starea” în care se prezintă casa mea.
Ei sunt mult mai interesaţi să afle ce am mai făcut pe când eram plecat, trăindu-mi viaţa şi distrându-mă.
Dacă încă nu v-aţi dat seama, vă rog sa fţti atenţi la acest sfat: Viaţa e scurtă. Bucuraţi-vă din plin de ea!
O casă devine un cămin atunci când poţi scrie “Te iubesc” pe mobilă.
Autor: necunoscut
Comentarii (30)
Dă-i un răspuns lui Luiza Bratu Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
De acord pana la virgula. Dar n-ai cu cine vorbi ! Sotia pricepe cat de cat asta, dar restul, nu si nu. Vecine, cumnate, fine, nase, colege, etc nici vorba. Frecat, calcat, sters, aspirat, si iar de la inceput. Fac cu nervii numai cand ma gandesc.
Buna ziua.
De acord.Nici odata nu am fost inebunita sa stau ceasuri intregi pentru a face curatenie,desi nu las sa ma copleseasca mizeria sau praful.
Foarte bine spus si de acord cu cele spuse in poezie.Si consider o obsesie bolnava sa fii preocupat numai de curatenie.Aceasta nu inseamna ca in jurul meu ar fi deranj si , intr-un fel,nu-mi plac oamenii ce se complac a trai in mizerie.Fac curatenie atunci cand simt ca pot petrece cateva ceasuri cu astfel de activitate.
Asa este,viata pare a fi extrem de scurta.Va doresc tuturor sa apreciati mai degraba o activitate relaxanta in natura decat a te obosi pana la epuizare stergand praful.
O zi frumoasa petrecuta in natura va doresc tuturor.
Ordinea si curatenia sunt opusul dezordinii si mizeriei. Prin natura activitatii am intrat in multe sedii si in multe locuinte. Ce este in exterior reflecta ceea ce este in interiorul fiecaruia. Ne punem amprenta de personaliate prin modul in care ne organizam sau nu activitatile si/sau lucrurile si asta se vede imediat si se subantelege. Cineva care isi acorda foarte multa atentiei persoanei sale si foarte putina atentie a ceea ce este in jurul sau si a ceea ce creaza in jurul sau denota un anumit tip de personalitate pe care sincer nu prea ii intelegi ca valoare si utilitate decat – ceva de unica folosinta, sau ca manechin de prezentare de produs. Capacitatile intelectuale si profesionale de exceptie sunt altceva dar trebuiesc demonstrate prin activitate. Persoanele care acorda foarte mult timp factorilor exteriori de curatenie si disciplina in exterior are alte probleme de pozitionare a sa fata de sine. Constient ca nu poate are o imagine artistica de exceptie – compenseaza cu alte calitati care sunt mai practice si mai utile tuturor membrilor apropiati. Uneori isi manifesta sub aceasta forma creativitatea si se echilibreaza emotional avand o satisfactie a esteticului, frumosului, utilului. Dar nu ii acopera afectivitatea si autostima. Curatenia casnica fiind perpetua. Eu o numesc „la munca in zadar” cand o termini o iei de la capat, ca ceva iar s-a adunat. Este adevarat ca in curatenie toata lumea se simte bine, ca in ordine este usor sa gasesti orice lucru si iti este util si la indemana – dar cine le face ? Daca acesta activitate o faci de placere in fiecare zi si fiecare o respecta, nici nu iti dai seama ca este o corvoada. Este doar o forma de respect reciproc. Asta se educa in primii 7 ani de acasa. Cum se face patul, cum se aseza o masa, cum se strange, cine spala vasele azi, cine maine sau cum ne ajutam intre noi, cine si cum se sterge praful, cine da cu aspiratorul si spala pe jos, cine verifica rufele care se pun la spalat, cine ajuta la bucatarie. Daca acestea fac parte din obiceiurile familiei, copiii le preiau ca firesti si le vor face mai departe oriunde se vor duce. Ordinea si curatenia devenind o stare atat de exterior cat si de interior adica de sine. De asemenea este un mod de comunicare si de raportare la ceilalti care se numeste educatie si civilizatie – in final este o dovada de bun simt si respect reciproc. Societatile care ofera un microclimat destins de respect il fac prin ambient, ordine si curatenie si acesta este ceva firesc pentru o societate care se respecta pe sine, angajatii si clientii. Aici avem noi romanii bube, la capitolul servicii publice si tin paradoxal de cei 7 ani de acasa. Dar cine se ocupa de cei 7 ani de educatie daca nici ei parintii nu au avut-o ? Si iti dai seama din comportamentul copiilor prima data cand intra intr-o colectivitate. Si apoi rasfatul de acasa aberant duce la un copil cu deviatii de comportament si un adult iresponsabil. Deci cine e de vina ? Si cine va rezolva asta ? Noi zilnic daca vrem – pentru ca tot noi suportam consecintele in fiecare zi – de aceea suntem nemultumiti si dam vina pe altii – dar nimeni nu se educa simplu gandind – nu face ce altuia, ce tie nu-iti place si curatenia se face si se respecta zilnic sub toate formele ca normalitate. Aplicand aceste reguli simple de comportament totul se va aseza oarecum de la sine in toate domeniile vietii cotidiene. Si avem timp sa ne distram, sa citim, sa relationam cu prietenii si sa fim si odihniti si multumiti de noi. Asta inseamna a ne crea coltul nostru de rai zilnic oriunde suntem noi. Si creativitatea fiecarui membru al familiei este binevenita si sustinuta. Iar la locul de munca te aduni mult mai usor si mai practic cand esti organizat. Cu respect.
Sunt de acord cu autorul ( necunoscut..? , parca ar fi scrisa de mine poezia asta !!). Evident ca nu trebuie sa lasi praful sa puna stapanire pe casa ta, pe sufletul tau, dar in a deveni robul unei curatenii stralucitoare, prin curatenie generala saptamanala, ca sa nu mai spun in preajma sarbatorilor religioase ( craciunul si pastele…). Cand rasturnam toata casa si in ziua de sarbatoare cadem terminati, obositi, fara chef de musafiri sau de plecat in vizita. Atunci aceste mari sarbatori , in loc sa fie pline de bucurie si placere de a avea langa tine pe cei dragi,sa bei un pahar, sa dansezi , sa fi fericit… cazi in fotoliu, nervos, obosit, cu dureri de mijloc,de cap, de maini si picioare…asta ca sa nu mai tin cont si de preparatele din bucatarie ale fiecarei gospodine, care ocupa timp, spatiu si osteneala…! Am avut si o sa ma cat oi trai…discutii cu sotia mea, cu fiica mea din cauza acestor obiceiuri … exagerate spun eu. Trebuie sa faci curatenie generala la trecere in anotimpurile principale, iarna si toamna, dar de sarbatori sa faci ce faci normal in tot timpul anului, ca sa poti profita si tu de aceste clipe de fericire familiala.
In alta ordine de idei , …este neavenit comentariul Luizei…Ce legatura are curatenia casei cu ce este la locul de munca al tau sau al altuia????
La locul de munca ai angajat personal de curatenie, care este platit pentru asta , iar obligatia celui ce conduce este sa pretinda , sa controleze si sa ia masuri daca nu se face si nu se respecta curatenia de catre personalul ce isi desfasoara munca acolo…E adevarat ca nu-ti face placere sa lucrezi sau sa vizitezi o institutie care se prezinta sub orice critica din punct de vedere a curateniei. Dar tema si semnalul transmis de poezia noastra este despre ce e in casa noastra, in viata si sufletul nostru. Dar Luizei ii place sa scrie , sa se citeasca si….scrie…! E bine ca are aceasta pofta si dorinta de a scrie, dar hai sa mai scrim si despre tema zile! Pai NU?
Buna ziua. Am crezut ca e un ,,pamflet” – o gluma dar se pare ca nu….
Eu am vazut case in care nu puteai sa ,,scrii ” nici pe usa de la intare nimic dara mite in casa si erau ..camine adevarate , calde si primitoare…
Suna mult mai bine daca autorul ar fi spus ,,Sterge praful de pe inima ta si dupa aia apucate sa pictezi un tablou….sau sa scrii o scrisoare celor de care nu vrei sa-ti mai amintesti… ” Asta daca crezi ca trebuie – daca nu , tu si numai tu esti raspunzator de viata ta pe care ai facut-o praf…
Binenteles ca nu trebuie facuta o obsesie din a face curat , dar daca poti ,,picta ” liniute pe mobila plina de praf e o problema…Cine doarme in patul de langa mobila aia..?Si in general in casa aia..? Va inchipuiti ca o persoana foarte ,,vesela ” nu..?
Traiti viata in curatenie , pastrati echilibrul in tot ce faceti , distrativa cand si cum puteti , cu respect pentru natura si pentru casa voasta . Fiti oameni adevarati …,,Iar când va fi să te duci, şi va trebui să te duci o dată şi-o dată,” Vei lasa in urma ta amintiri ,un nume si ce ai realizat tu in viata asta . Asa scurta cu a fost . Asta in cazul in care viata ta nu a fost doar un nour de…,,praf”
O zi buna.
Fiecare isi traieste viata asa cum intelege…cu,sau fara praf…sau isi face viata praf…
cine vine la mine,vine pentru ca suntem pe aceiasi frecventa,nu pentru inspectie…
daca primesc pe cineva in vizita,o fac pentru ca simt iubirea din acea persoana, nu dupa cum este imbracata…
cine merge in vizita la un prieten,daca ii este prieten… nu cred ca il deranjeaza cum arata casa lui; te duci in vizita pentru ca vrei sa traiesti citeva clipe minunate alaturi de acele persoane,nu pentru a fi „girofar ” ca sa descoperi firul de praf de pe noptiera din dormitor…
Dragilor,traiti viata frumos,cumpatat,cu respect si drag,mult drag pentru cel de langa tine,indiferent daca il cunosti sau nu,indiferent daca are sau nu limuzina sau bicicleta.
Acel „necunoscut” de langa tine,esti chiar TU,cu sau fara praf…asa ca hai ,sa nu ne mai aruncam „praf in ochi” si sa incercam sa respectam si parerea celorlalti ….sa vedem poezia si frumusetea acestor randuri…sa vedem adevaratul mesaj…
Fara prea mult praf, va imbratisez cu drag.
Superb,ma simt minunat,numai citind aceasta poezie.Va multumesc din suflet.
Doamne,cit de frumos si de adevarat este ce ati scris.!!!
Chiar m-ati facut sa-mi ….amintesc ca viata e scurta si trebuie traita si ca ,oricum…praful ramane dupa noi.
Aceasta poezie poate fi luata nu tocmai ad literam,poate ca autorul a vrut sa spuna in a sterge praful in a indeparta praful mental cel de care ne impiedicam in mersul nostru inainte,dincolo de cramponarile de zi cu zi ,dincolo de acele mici inconveniente ce ni se agata de amintirile trecute si de care ne agatam in mersul nostru vremelnic,de suparari fara motive intemeiate,de obsesii fara sens,de ganduri si vorbe aruncate de cei dragi de la care totdeauna cerem mai mult,de la respectul pe care-l dam si il cerem din partea semenilor…….
In orasul in care am trait adolescenta mea , existau cateva galerii de arta . Eu facusem un obicei din a colinda aceste galerii de pictura mai ales , asa in cat pictorii ajunsesera sa ma cunoasca cumva , ca fiind un ,,impatimit ” spectator….anonim ce e drept .
Tablourile infatisau de obicei ,peisaje , portrete …ma rog picturi. La un vernisaj ( la care am participat deja ca invitat ) de ,,pictura abstacta” , eu am zabovit ceva mai mult in fata tablourilor , lucru remarcat de organizator…In timpul discursurilor …participantii care erau cunoscatori ai curentului au tinut-o in laude si elogii la adresa autorului…..La final cineva a tinut mortis sa auda si o parere mai putin ,,avizata” si ma invitat la microfon sa spun eu ( ca reprezentat al publicului ) ce inteleg eu din ..expunere – ce a vrut sa spuna autorul cu acele picturi…??
Eu am salutat politicos adunarea de maestrii artisti si am spus ,,Cred ca autorul a vrut sa spuna exact ce se vede in tablori , dupa parerea mea – nimic . Oricum sa ne fereasca Dumnezeu de o alta expozitie….”
Autorul de ,,Praf” sa referit exact la praful de pe mobila….Presupunand ca adnotarile de la final ai apartin , unde se plage ca a pierdut timp cu facutul curateniei….restul sunt doar presupuneri.
O zi buna.
……. Draga domnule Vali …. Adnotarile din final nu au cum sa apartina persoanei
care a scris poemul …. Aceasta doamna se numeste Rose Milligan si e din Anglia ….
….. Cu siguranta mesajul poemului este unul mult mai profund …. Mesajul este
despre cum ar trebui traita Viata …. Va doresc numai Bine ! ….
Multumesc pentru precizare.Acum ca acest amanunt a fost clarificat – cine e autorul , ma intreb cine se lamenteaza ca a pierdut atatea ore la sfarsit de saptamana – cate 8- 12 ore sa faca curat…?
Poate mama dnei. Milligan…?De credeti ca ar trebui facut curat doar la sfarsit de saptamana , doar in ideiea ca ,,poate trece cineva”…?
Nu oameni buni , curatenia fizica si morala nu e un lux si nici o obligatie….Trebuie sa fie ceva absolut normal din viata noastra . Casa ta te reprezinta , tu esti cel care ,,sfintesti locul ” si daca al sfintesti prin necuratenie la fel va fi si sufletul tau….Citit ce spune Luiza mai jos…-Nu va place la unii , o dati in spiritualitate de nu mai puteti , cu citate pompoase , da apa si sapunul e dusmanul ….
Romania e pe ultimul loc din Europa ,la consumul celor mai elementare lucruri de curatenie ….sapun si pasta de dinti , iar asta spune multe.
Avem parcuri frumoase in Bucuresti nu asa…? Acolo a fost ucis un copil muscat de caini vagabonzi….si zilnic sunt muscati oamenii de aceasi caini ….Dar astea sunt amanunte insignifiante in,, calea noastra spre iluminarea spirituala”…
Te salut Dane si acest raspuns nu al lua personal…e de ordin general.
O zi buna.
…. Ne uitam la acelasi lucru dar fiecare vede ce doreste …
Perspective diferite … Cu siguranta ca autoarea nu glorifica
statul in mizerie … Nu despre asta e vorba …. Este vorba despre
faptul ca foarte multi oameni isi aleg gresit prioritatile … Ca prefera
sa si umple majoritatea timpului cu activitati de rutina si nu mai au
timp despre cele cu adevarat importante …. Cu siguranta ca nimeni
din cei care au scris aici nu vrea sa si tina casa in mizerie sau praf
ci sau referit la … a face o obsesie pentru asta in dauna celorlalte
activitati …. Nu sunt de acord ca romanii sunt dusmanii sapunului si
pastei de dinti …. Daca domnia voastra aveti aceasta opinie … e opinia
dvs . ….. Eu prefer sa cred , vreau sa cred ca romanii au multe calitati
…. Eu cred ca noi intre noi ne judecam prea aspru … Eu cred noi intre
noi nu ne apreciem indeajuns … Intotdeauna sunt de facut alegeri …
Alegem ce vrem sa vedem , la ce vrem sa ne uitam … Unii oameni se uita
la o hazna si spun ” … acesta este adevarul… ” …. Le place sa faca asta …
…. Altii cand se gandesc la adevar arata spre o gradina cu flori … Chestiune
de perspectiva …. Cu totii suntem diferiti , avem opinii diferite … dar … cumva
suntem si asemanatori pentru ca ne dorim lucruri asemanatoare …. Ar fi mult
de vorbit … Respect opinia fiecaruia deci si pe a dvs. ….. Numai Bine ! …
Buna seara.
Vali draga,intamplator am dat peste un blog si un articol afisat pe acest blog.In acest articol se vorbeste despre referirea dumitale la : „Avem parcuri frumoase in Bucuresti,nu-i asa…?Acolo a fost ucis un copil muscat de caini vagabonzi…..” Daca vrei sa cunosti adevarul sau si alte pareri referitor la ce se publica prin mass-media,iti recomand sa citesti acest articol.Iata adresa :http://secretelezeilor.wordpress.com/2013/09/25/rosia-montana-intre-maidanezi-si-viituri/
Despre raspunsul la comentariul meu,ce sa spun…suntem categoric „bine intelesi „.Eu nu ti-am facut nici un repros,dumneata iei ca repros ceea ce am scris.Avem pareri diferite despre starea de a fi a tarii si a concetatenilor nostri.Fiecare gandeste si vede situatia dupa intelegeri proprii.
O seara buna sa ai impreuna cu familia.
Draga Vali, sa nu te superi dar,…fii atent(a) la ortografie! il sfintesti NU al sfintesti(doar un exemplu)
Draga Vali, sa nu te superi dar,…fii atent(a) la ortografie! il sfintesti NU al sfintesti(doar un exemplu)
Read more: http://filedelumina.ro/2014/05/30/praful/#ixzz33jdyh6nW
….. Salut voios si luminos dragii mei luminosi ! …. Foarte inspiratoare poezia … Plina de intelepciune
…. Plina de intelepciune pentru cei care vor sa prinda mesajul … Este vorba despre felul in care ne stabilim
prioritatile …. Despre asta este vorba … Cat timp petrecem cu diferite activitati care ” trebuie ” facute … si …
…. cat timp petrecem ca sa facem acele activitati cu adevarat importante ? …. Acele activitati care ne Dezvolta ,
acele activitati care ne Cresc , acele activitati care ne ajuta sa Evoluam , acele activitati care dau Vietii adevaratul
Sens , acele activitati care ne Bucura , acele activitati care ne Entuziasmeaza …. Da , da … Acele activitati …
….. Cat timp de calitate petrecem cu sotul , sotia , copii nostri ? … Cat timp petrecem ca sa facem lucruri diferite ?
….. Cat timp ne facem sa privim stelele ? …. Cat timp ne facem sa mirosim trandafirii ? …. Cat timp ne facem pentru
imbratisari , pentru sarutari ? … Cat timp ne facem sa le spunem celor dragi ” te iubesc” ? …. Cat timp ne facem sa
ascultam … sa incurajam … sa ridicam ? …. Cat timp ne facem sa … Traim ? …. Cat ? … Asta e intrebarea , asta e
mesajul ….. Bucurati va de Viata dragi luminosi ! …. Va iubesc … Si … Va doresc numai Bine ! ….
O ” vorba din batrani ” ne spune ca :” Tot ceea ce e prea mult …..dauneaza grav sanatatii spiritului , mentalului si trupului „. Consider ca e valabila si pentru stilul „perfectionist” al unor persoane de a se preocupa exagerat de curatenie ,invocand tot felul de pretexte. In timp aceasta preocupare se transforma intr-o obsesie …dupa aceea se transforma in boli psihice …dupa aceea …….fiecare din „perfectionistii in stergerea prafului” va constata pe propria piele . Fiti ECHILIBRATI chiar si cu „stergerea prafului !
„Obsesia” asta de a face „curat” isi are originea in vietile trecute.
Indiferent ca e vorba de „curatirea” trupului, a imbracamintei sau a imprejurimilor tot aceeasi semnificatie are.
Nu conteaza daca cel in cauza e constient de ea sau daca a inteles de ce o face ori nu!
Simbolizeaza a face curatenie „energetic” in „sistemul” nostru care o fi suferit atata.
Cert e ca o data cu purificarea energetica, chiar si partiala, astfel de „obsesii” se atenueaza.
Dragi domni sa inteleg ca jegul si mizeria sunt foarte evoluate si spirituale – deoarece este dovada ca nu acordam atentie la nimic din ceea ce este in realitate, deoarece in lumea de apoi foarte spirituala nu se simt si nu afecteaza in vre-in fel. Detasare de spalat, de curatenie ca suntem oameni evoluati spiritual. Totusi in natura pasarile se curata si isi curata cuiburile si penajul, animalele isi curata vizuinile si isi curata blana, insectele isi separa mizeriile si le indeparteaza. Pamantul este curat in natura sa, apele se limpezesc si se curata, copacii se curata la fiecare ploaie si isi ofera coroana lor frumoasa. Pamantul chiar prafuit – este curat in ordinea sa. Dunele au locul si rostul lor si toate sunt la locul si in ordinea lor. Vanturile curata si transforma . Oceanele se curata singure prin procese biologice proprii. Civilizatia insemna ordine si curatenie. Japonezii un popor foarte evoluat sub multe aspecte ca si coreenii sunt foarte curati, simpli, ordonati. Sasii, ardelenii, si multe alte comunitati din Romania sunt organizate si curate. In trecut din scrieri dacii erau un popor curat la trup si la suflet. Sunt ritualuri care inainte de a le incepe iti cer curatenie – curatarea trupului si a mintii – este si forma de curatenie prin post si curatenie fizica a caselor, a locurilor, a gradinilor. Toate se fac normal si firesc nu doar ca spiritualiate ci ca respect fata de sine si locul in care traiesti. Nu este o obsesie, este bun simt. Dar la noi evolutia democratica in varianta romanesca a starilor de bine se concretizeaza in gunoaiele aruncate oricand, oriunde. Si cu cat sunt mai multe cu atat romanul sau rromul este mai mandru de el. Asta este si inteleg – dar de aceea nu ma simt deloc evoluata modern. Eu recunosc ca sunt conceptual de pe vremea stramosilor cand curatenia in vorba, fapta, aspect, atitudine, ambient era o normalitate la care participau si respectau toti membrii familiei. Da – stramoasa mea era vraci – deci curatenia era obligatorie in orice iar strabunicul a facut scoala germana si a fost Sef de restaurant – atat pe CFR cat si de restaurante in Bucuresti. Disciplina si curatenia in toate spatiile facea parte de asemenea din normalitate. A fost apreciat pentru eleganta, si capacitate organizatorica in tineretea lui de insasi regele Carol si apoi de regele Mihai. Dar vorbim despre alti oameni si alte timpuri. Acum avem o capitala europeana care arata cum arata prin contributia nostra zilnica de deseuri. In tara afli ca ai intrat dupa mormanele de mizerii de pe marginea drumului si noi suntem spirituali din constiinta fara sa consumam apa decat daca se sparge vre-o teava. Va inteleg, asa ati crescut si asa va simtiti bine – ce nu ai spre comparatie inseamna ca asa e.
Dar poezia era de fapt despre singuratatea unei femei care a facut ca totul sa fie bine pentru cei din jur, dar – totul se uita. Si-a dedicat viata familiei oferindu-le cel mai bun mediu si viata a trecut – a imbatranit si nimeni nu ii mai calca pragul. Mai bine sa fi trait din plin toate bucuriile afara fiind mult mai iubita si apreciata decat sentimentul singuratatii. Sau poate ca atmosfera din familia sa de cuplu a fost rece – i-a lipsit bucuriile simple ca dragalaseniile, declaratiile de dragoste, caldura si pasiunea unei relatii implinite. Viata trece oricum, dar acele momente pe care nu le traiesti la timpul potrivit – dor si nu se mai pot relua. Fiecare tanjim de fapt sa fim iubiti pentru ceea ce suntem, la varsta la care suntem, acceptand ca suntem trecatori si de aceea fiecare moment de dragalasenie si de iubire manifestata ne lumineaza viata si sufletele. Ceea ce avem nevoie de curatenie a casei o putem face mai bine impreuna si amandoi ne oferim timp de a fi impreuna cu drag pentru orice alte activitati. E pur si simplu viata normala intr-o familie. Sa ne iubim si sa ne sustinem zilnic cat suntem. E magic cand iubirea noastra este impartasita – va ramane dupa noi amintirea unei frumoase iubiri. Dupa stramosii mei a ramas si mi-am dorit o familie calda si iubitoare ca a lor dar …. o familie inseamna doi si inimi care bat la unison pe valurile vietii. Si intradevar simti ca traiesti Dumnezeirea. In rest e praf in vant si de toate se alege praful.
Este Fix problema dumitale Doamna Luiza ce ati inteles din scrierile noastre . Oricum , orice as incerca sa va demonstrez , ar fi „vorbe-n vant „pentru Dumneavoastra . Am sa ma opresc la un sindgur aspect : capitala Romaniei -Bucurestiul . Si aici este Fix problema Dumneavoastra ca nu vedeti parculetele aparute peste tot printre blocuri unde oamenii ce locuiesc in blocuri gasesc un pic de natura , spatii dintre benzile de circulatie pline de minunate flori , fantani arteziene , statuete si monumente , poduri cu arcade , trotuare cu pomisori si flori , fatade renovate , terase cochete unde in liniste poti sta la o „vorba”, constructii din fier si sticla ce arata arta arhitectilor si capacitatile constructive ale oamenilor si multe alte chestiuni ce-ti bucura ochiul , mintea si sufletul , V-ati pus vreodata intrebarea : „oare de ce ca Spirit ati ales sa va reancarnati intr-un trup zamislit pe teritoriul acestei tari ce are aceasta capitala atat de hulita de Dumneavoastra si plina de „nespalati ” in opinia Dumneavoastra ?
Acordati dragilor, fiecaruia, dreptul de a ”vedea” ceea ce-l caracterizeaza.
Mai degraba, recunoasteti-le acest drept, decat a-l acorda.
Pacea care urmeaza acestei atitudini, este premiul vostru.
Si semnul, ca sunteti pe drumul cel bun.
Daca cineva ar intelege din aceasta poezie, faptul ca se descrie cum se grebleaza praful de pe toba,…atunci, asa sa fie.
Buna ziua.
Citesc comentariile de la aceasta postare si imi pare mie ca perspectiva din care priviti,dumneata Luiza si Vali,este oarecum gresita.Amandoi afirmati ca ati calatorit si calatoriti mult si totusi vi se pare amandorura ca romanii,Romania sau anumite locuri din Romanai reflecta numai mizerie si ca noi romanii am fi cei mai imputiti.Foarte nefireasca parere daca tinem cont ca ambii sunteti romani si traiti in Romania.Dumneata Vali nu stiu printre ce fel de romani traiesti,dar eu locuiesc intr-un orasel care,este drept ca nu arata curat chiar de loc,dar anumiti locuitori ai oraselului sunt foarte curati.Daca orasul arata mizer sunt cauze pe care le cunoastem noi toti si aceste cauze sunt conectate la politica actuala si nici decum la starea de a fi a romanului care chiar este iubitor de curatenie.Si nu numai romanii.Eu am pe strada o familie de tigani.Este uluitor cat de curati sunt.
In ce priveste parerea domniilor voastre despre anumite locuri de pe mapamond unde se considera a locui popoare civilizate,eu cred si afirm ca gresiti.Doamna Luiza vorbeste de Japonia.Ne tinand cont de cratenie,ce stare de civilizatie poate fi la un popor care-si mentine femeia la o conditie sub considerentele emanciparii femeii in general vazuta in lumea civilizata?
Dar daca ramanem la parerea dumitale Vali ca romanii ar fi pe ultimul loc in Europa la folositul sapunului si periutei,permite-mi sa-ti spun ca esti complet gresit.Eu am vazut in Statele Unite oameni care chipurile folosesc dusul zilnic dar habar n-au ca trebuie sa-si spele genitalele.
Imi pare rau sa spun pe acest blog [care mentine o altfel de linie ] ca politica internationala mentine anumite locuri de pe glob la o stare de „lume a treia” si anumite locuri sunt „supercivilizate”dand impresia ca acelor popoare le place curatenia mai mult decat noua romanilor.Aici putem implica nivelul constiintei,dar nu nivelul de constiinta a ridicat acele state la o lume „supercivilizata”,ci aceiasi politica internationala care cheltuie bani mai mult decat se permite anumitor state in lume.
Dar nu discutam politica aici….doar spiritualitate.Si este foarte gresit sa ajungi la a considera ca jegul si mizeria sunt conectate cu spiritualitatea.A face aceasta greseala inseamna ,din punctul meu de vedere,o perspectiva asupra acestui subiect destul de ingust.Din contra,unei fiinte spirituale ii place si curatenia,fizic si sufleteste.Ori gandirea domniilor voastre,Luiza si Vali,pare a fi unilaterala.
Imi cer scuze ca am scris asa mult.
O zi buna va doresc.
”Spiritualitate”,…pana la hotarul ce separa ”tema de casa”,…de comentarii. De cele mai multe ori. Nu-ntotdeauna.
Altfel, in una din zile rasfoind comentariile, in cautare de perle ( de-ntelepciune bine-nteles), am avut senzatia ca am nimerit pe la matrimoniale!
E bine, si-asa,…vorba romanului,…”ce conteaza?,…miel sa iasa”!
E bine.
… ce? se gateste ceva?
vre-un drob de miel…
a ramas de la pasti?
hi,hi
Cum Pastele ar trebui sa fie in fiecare zi,…nu poti sti, de unde sare mielul,…
Dna Sefora , sa fim bine intelesi .Eu nu ma adresez cu vreun repros nimanui de aici , ba din contra consider ca nu intmplator ne aflam in aceasta ,,conecsiune ” ma rog e site-ul lui Razvan . Dar repet si e valabil si pentru el , noi toti cautam ceva…Suntem Romani lucuim in aceasta tara si vrem sa fim mandrii de tara noastra.De poporul ei ….de tot poporul nu doar sa ne mandrim cu cativa dinter noi….Stiu nu exista padure fara uscaturi – veti zice da la noi ,,uscaturile” sunt majoritare…
,,Dumneata Vali nu stiu printre ce fel de romani traiesti,dar eu locuiesc intr-un orasel care,este drept ca nu arata curat chiar de loc,dar anumiti locuitori ai oraselului sunt foarte curati.Daca orasul arata mizer sunt cauze pe care le cunoastem noi toti si aceste cauze sunt conectate la politica actuala si nici decum la starea de a fi a romanului care chiar este iubitor de curatenie.” Stimata dna. Sefora este foarte posibi ca noi sa locuim cel putin in aceasi zona geografica…Daca oraselu dvs. arata nu forte curat ca stare generala , da e vorba de politica primariei visavi de firma care se ocupa de curateniea orasului….Dar….daca casele si curtile oamenilor arata ca dupa razboi nu primaria are datoria sa vina sa faca curatenie in curtea ,,gospodarului ” mama….Ca sunt si oameni – Romani dornici de curatenie e foarte adevarat….si ai putem gasi peste tot prin tara ….Ei se vad prin casele lor , prin gospodariile pe care si-le ingrijesc cu drag . Tristetea apare cand pe o strada cu o suta de case , poti enumera cinci astfel de …exemple. Nu ajunge dna. Statisticile arata cu totul alceva decat ce ne dorim noi….Si fara nici o statistica asta se vede liber….Sa revenim la noi cei care ne dam cu parerea aici….Eu cel putin sper ca discutand si cautand sa gasim o forma un ,,ceva ” o forma fie ea si spirituala sa intelegem cum putem schimba starea aceasta de lucruri . Noi cei putini – pentru noi cei multi….
Eu am considerat ca prim munca , constientizare si asumarea raspunderii depline a starii lucrurilor se poate face ceva concret nu doar vorbe …
Concetatenii nostrii sunt majoritatea lenesi ,fara nici un chef de munca – toti vor bani dara daca se poate fara sa faca nimic …Daca le spui sa participe la o actiune de curatenie de ex …la care nu,,se da nimic” a-ti vor rade in nas…Chit ca e vorba de curatenia stradutei pe care ei insisi locuiesc…Se uita la mine in curte si mormaie ,,,de daca ai bani ” – nu dna . nu bani cresc florile din gradinita ….ci munca mea si a sotiei a familiei mele in general da e munca sustinuta si cu raspundere. Curtea e pavata , dar a fost si plina de gropi si buruieni…si ei au vazut-o si atunci.
Nu zice nimeni sa-ti pavezi curtea , dar nici sa o lasi in voia Domnului sau peretii casei coscoviti….si sa ai pretentia de om curat….
O zi buna.
Imi cer scuze pentru acest PS.Si te rog nu interpreta ca as avea ceva cu dumneata,dar….ma racaie ceva de cand iti citesc comentariile.
Pe acelasi blog ce l-am citat mai sus am mai gasit o informatie care te-ar interesa…cred eu.Am apelat la „copy and paste ” si te rog frumos sa citesti ceea ce am copiat :
” conform reformei ortografice din 1993, cuvintele care au la inceput si la sfarsit litera ” î ” nu se foloseste ” î “- ul din “a ” ci ” î “- ul din ” i “. “Iti faceai” in loc de “ati faceai”……sau „a-ti vor rade in nas…”[cuvintele dumitale].Corect : „iti vor rade in nas…”
[precizarea mea].
Te rog sa ma ierti !
Inca odata o seara buna.
,, O casă devine un cămin atunci când poţi scrie “Te iubesc” pe mobilă.,,
Chiar mi-a placut ! 
Nu mai rasuciti ati ce a vrut sa spuna.Mesajul e clar nu va pierdeti in lucruri marunte in rutina care va maninca si va face robotei.
Iesiti in natura si bucurativa ca niste copii de ce va BUNUL DUMNEZEU.