Apropierea
Cât de aproape poți sta de un animal sălbatic, fără să te muște?
Dacă animalul este regele junglei, șansele tale de a scăpa nevătămat nu sunt prea mari. El este prădătorul, tu ești vânatul. Două rânduri de ziduri despart inimile voastre. Pe de o parte, instinctul de vânător și, din partea cealaltă, teama, frica legitimă în fața celui mai puternic.
Totuși, există cazuri în care barierele au căzut, atunci când de ambele părți a existat încredere și multe săptămâni, luni și ani în care au exersat iubirea reciprocă.
Cel mai simplu este într-o grădină zoologică. Acolo prădătorul nu poate face tot ce dorește, iar vânatul supraviețuiește suficient de mult, pentru a putea realiza o punte între cele două părți.
Chiar și așa, doar câțiva îngrijitori se pot apropia fără probleme de marile feline, iar puii acestora să-i accepte și să-i iubească, la fel ca pe proprii lor părinți.
Am pregătit un clip în care unul dintre îngrijitori pleacă și își ia rămas bun de la felinele pe care le-a îngrijit.
Scena este emoționantă și ne arată cât de importantă este dragostea și cum sunt depășite granițele naturale impuse de rasă, de specie și de tot ceea ce ne deosebește.
Comentarii (5)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Acum peste 150 de ani căpetenia indiană Seatle spunea : „De ar dispărea toate animalele, va muri omul în marea singurătate a spiritului. Ceea ce se întâmplă mereu animalelor, se va întâmpla curând şi oamenilor. Toate lucrurile au o legătură între ele. Ceea ce loveşte Pământul, loveşte în fiii Pământului. Nici omul alb nu se poate sustrage de la soarta comună tuturor.”
Atitudinea noastră față de animale reflectă în mod direct măsura gradului nostru de civilizație și de umanitate. „Simpatia omului pentru toate ființele este cea care face în primul rând din el cu adevărat un om”- Albert Schweitzer , filosof
Se spune ca, traim pentru iubire. Murim pentru iubire. Facem totul pentru iubire. Sacrificam totul pentru iubire. Suntem in stare de orice pentru iubire. Totul in lume este construit pe principiul iubirii.
Iubirea este energia creatoare cea mai puternică! Energia ce pleacă din inimă.
Însă în acest joc creator, nu e implicată doar inima, ci totul, toată fiinţa…
Trebuie să iubim, sau altfel spus din toată fiinţa. Şi nici unei fiinţe nu i se cere mai mult decât poate…
Si animalele iubesc ……………..
,, Animalele aproape că gândesc în anumite situaţii şi multe dintre ele iubesc. Între cele din urmă există o serie de zece specii de animale care nu doar că iubesc, dar care sunt 100% fidele perechii lor până la moarte.
Lebedele, gata de sacrificiu total
Sunt considerate unele dintre cele mai fidele animale. De altfel, conform unor studii, 85% dintre aceste păsări sunt monogame. Cei doi membri ai perechii se susţin unul pe altul în orice, construiesc împreună cuibul şi chiar clocesc împreună. Mai precis, când unul cloceşte, celălalt îi aduce mâncare şi îl păzeşte. Apoi, la venirea pe lume a puilor, perechea îi învaţă cum să caute mâncare şi cum să se descurce în lume. Dacă o lebădă moare, perechea sa va trăi singură până la ultima zi din viaţă. De asemenea, în cazul în care un membru al familiei de lebede este atacat de prădători, celălalt este în stare de sacrificiu total în lupta pentru salvare.
Lupii, legătură periculoasă
Fioros, periculos şi culmea… tare duios. Aceste trei caracteristici se potrivesc unui animal cu care nimeni nu-şi doreşte să se întâlnească vreodată în sălbăticie: lupul. Însă, acest animal e unul dintre cele mai fidele. Nu există lup care să îşi „înşele” partenera. De altfel, un cuplu odată format rămâne în aceeaşi componenţă până la moarte.
Neconditionat si fara Limita … 
Va Imbratizez ! pe toti … 
In concluzie :
,, Orice om are nevoie de iubire şi-a iubi
Orice viaţă fără ea n-are destin ,,
Totul este iubire , nu ne ramane decat sa ne insusim ,Arta de a Iubi ..
..,,dacă mintea lui nu este la Hristos, inima lui nu lucrează și de aceea nu iubește nici pe Hristos și nici pe semenul său, cu atât mai mult natura, animalele, copacii, plantele.” -Cuviosul Paisie Aghioritul-1924 – 1994 Videoclip -ul ,este o poveste emotionanta de iubire care demonstreaza pe viu ca iubirea adevarata , nu are limite .,, O iubire care cunoaşte limite poate fi iubire?,, -Balzac
Sa iubim ,Sa iubim si …Sa iubim !
Ar putea fi ceva să experimentezi puterea infinită a iubirii în acțiune. Am pus în biblioteca miracolelor întâlnirea mea cu un câine lup, undeva la țară. M-am uitat doar la el și am simțit o mare admirație. Surpriza mea a fost mare văzând că acesta venea după mine oriunde mă deplasam eu. Amândoi în tăcere, unul cu celălalt peste tot. Stăpânul a remarcat prietenia subită dintre noi și nu-i venea să creadă că nu i-am dat de mâncare în prealabil, sau că nu l-am mângâiat. De multe ori e mult mai simplu cu animalele, dar mai frumoasă e provocarea din partea omului… altfel cum ai putea experimenta puterea iubirii
Buna ziua.
Un moment emotionant care ne arata natura adevarata a acestor fiinte de care ne este teama.Si de ce ne este teama?Se presupune ca omul sa nu aiba de ce se teme de alte animale deoarece pe scara evolutiva ar parea superior acestor animale.Am inteles din unele carti ce le-am citit ca intradevar omul n-ar trebui sa aiba teama si ca animalele din salbaticie „citesc” superioritatea omului.Dar mai este omul superior acestor fiinte din salbaticie?Sau s-a degradat asa mult incat a dterminat animalele sa-i „citeasca” inferioritatea?Cred ca al doilea caz este valabil omului.Lasandu-ne condusi de instincte primare,lipsite de consideratie fata de alte specii,folosindu-ne de arme , am ajuns sa ne fie teama de a mai intra cu mainile goale in spatiul locuit de aceste animale asa zise salbatice.Se spune totusi ca multe din aceste animale de care se teme omul,nu te-ar ataca daca nu are motiv sau nu este disperat din cauza foamei.Daca asa stau lucrurile,asa se explica de ce intr-o gradina zoologica poti fi prieten cu un animal „fioros”.
Eu nu am avut intalniri cu altfel de animale decat cele obisnuite si recunosc ca-mi este teama pana si de insecte.Dar am prieteni printre pisici si caini ha ha ha ! si avand caini si pisici am putut invata ca nu ai de ce te teme daca te porti frumos cu ele.
Manifestand iubire categoric primesti iubire.
O zi buna cu iubire,Sefora
Eu imi fac zilnic plimbarea prin parcul orasului (de fapt, o padure amenajata) si nu ma tem de cei cativa 7-8 caini maidanezi ce vietuiesc acolo. Ii privesc cu iubire, le vorbesc fiecaruia in parte; imi sunt dragi toti. Niciodata (de 2 luni merg zilnic) vreunul nu m-a latrat si nici nu a fost agresiv. O data, avand la mine ceva de mancare, am vrut sa le dau, dar m-au agresat verbal doi trecatori- un cuplu varstnic. Cred ca sunt mai periculosi „cainii” cu doua picioare decat cei cu patru!
Precum si copiii pana la o anumita varsta si aceste ” pisicute ” se comporta cu Inocenta si Dragostea „Copilului ” din ele . Daca „invataturile ” ulterioare o sa le „injecteze ” cu un alt Comportament …lucrurile se vor schimba . Oricum , multumesc Razvan pentru aceste secvente de Viata .