skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Ultima coridă

 

– Domnule, masa este servită, spune Alfonso cu același ton grav și sobru dintotdeauna.

– Mulțumesc, îi spun eu zâmbitor.

Îl las că plece și mai arunc încă o privire în oglindă. Costumul auriu brodat cu o tehnică desăvârșită îmi vine ca turnat. Este cu adevărat un „traje de luces”  (suită de lumini), toate firele de aur stau perfect la locul lor, nimic nu s-a clintit.

Perfecțiunea, acesta este cuvântul meu preferat, este cel care mă definește. Perfecțiunea este singurul lucru ce stă între mine și numărul 534. Degeaba sunt adulat, iubit și mii de oameni mă aclamă, 534 este mereu lângă mine, mă veghează.

Acum două săptămâni, 533 era cel care-mi dădea târcoale. De aceste numere m-a despărțit întotdeauna doar o margine subțire, nimic mai mult.

Las gândurile negre deoparte și cobor treptele impunătoarei mele locuințe. Eu îi spun casă, de fapt acasă, alții îi spun palat. Așa este în toată viața omului. Tu vezi un mijloc de trai, o artă un scop de a păși cu fruntea sus în lume. Ceilalți văd un spectacol, o lumină, un artist ce merită iubit.

Pe măsură ce cobor, mă uit cu mare atenție la strămoșii mei.  Îmi zâmbesc din tablourile de pe pereți. De fapt, sunt doar ultimii trei. Cei dinaintea lor nu au fost demni de a sta într-o companie atât de selectă.

Mă pufnește râsul, când mă uit la mustața străbunicului. El a fost primul matador din familie. Toți cei de după el au îmbrățișat această meserie. Totuși, eu am ajuns cel mai sus. E drept, astăzi e totul mult mai ușor. Avem televizor, radio, ziare și toată lumea află repede tot ce se întâmplă. E mult mai ușor să devii faimos.

Acum trec pe lângă tabloul tatălui meu. Mi-e dor de el, dar ce să-i faci. El s-a întâlnit cu numărul 472. Fiecare dintre aceste numere este câte un matador trimis la cele sfinte, de taurul din arenă. Numărătoarea oficială a început în 1700, atunci a plecat pe lumea cealaltă primul matador din această statistică. De atunci, fiecare dintre noi știe că sunt cifre ce ne pândesc și orice greșeală am face, putem ajunge doar un număr, într-o listă obscură.

Mă așez la masa mică și servesc un mic dejun frugal. Totul este perfect, așa cum trebuie să fie. Alfonso iar este impecabil. Îi zâmbesc.

– Domnul mai dorește ceva?

– Mă gândeam, dragul meu Alfonso… ce m-aș face fără tine…

– V-ați găsi pe altcineva, domnule.

– Ha, ha, unde mai gasesc un altul ca tine? De câtă vreme muncești în această casă?

– De 23 de ani domnule.

– Da…  o sa ieși și tu la pensie…

– Într-adevăr domnule, dar până atunci mai este multă vreme. De ce aveți asemenea gânduri?

– Astăzi e ultima mea luptă în arenă. Îmi voi lua adio de la picadores, banderilleros și de la toți cei care mi-au fost alături în acești ani. De mâine sunt pensionar, spun eu zâmbind.

– Domnul are întreaga viață înainte și poate face ce dorește.

– Adevărat… mulțumesc, Alfonso. Acum trebuie să plec. Mă așteaptă spectatorii.

– Drum bun și să veniți sănătos, cu încă o victorie răsunătoare în palmares, îmi spune el, privindu-mă lung.

Peste doar 30 de minute, pășesc spre mijocul arenei. Sunt aclamat la scenă deschisă. Spectatorii sunt în picioare și mă aplaudă. Eu mă înclin cu eleganță. Spectacolul poate începe.

Sunt curios ce taur mi-au ales de această dată. Trebuie să fie unul special. Am avut parte, în întreaga mea carieră, de fel de fel de firi, staturi, puteri și încăpățânări. Am aflat pe pielea mea că nu există doi tauri la fel. Fiecare are ceva ce-l distinge de ceilalți. Majoritatea spectatorilor cred că aceste animale nu au suflet și se comportă identic, de parcă ar fi un joc video. Ei cred că, dacă apeși pe butoanele potrivite, poți învinge de fiecare dată. În viața reală nu este așa. Dovadă sunt cei 533 de matadori, răpuși până la mine.

Se aude crainicul cu vocea puternică amplificată, de sute de difuzoare:

– Alvaro își ia astăzi la revedere de la cariera sa impresionantă, de matador. Astăzi, în onoarea dumneavoastră, va răpune ultimul său taur.

Publicul aplaudă minute în șir. Cu greu reușește vocea să oprească aplauzele:

– Este unul dintre cei mai iubiți matadori din țară, iar eleganța ținutei și perfecțiunea loviturilor sale vor fi cântate și povestite mult timp de acum înainte. Astăzi se va întâlni cu cel mai feroce taur, pe care l-a cunoscut această arenă – „Asesino Rojo” (Ucigașul Roșu).

Multe minute publicul strigă și aplaudă. Acum totul este oficial. Ultimul spectacol, ultima dată când lupt în arenă.

Îl văd. Este un taur mare, puternic. Mușchii noduroși se ivesc la fiecare pas. Da, e un taur pe cinste. Îmi va fi greu să îl dobor.

Taurul mă privește în ochi. Este ciudat, niciun taur nu m-a privit până acum, așa. Dar… lupta începe. Picadores, banderilleros își fac meseria și reușesc să agite taurul, astfel încât să fie pregătit special pentru mine. Cu toții se depărtează și mă lasă față în față cu superbul animal.

Asesino Rojo atacă scurt, brutal. Eu fac o mișcare elegantă și îi dau prima lovitură. Taurul este descumpănit. Mă privește iar, cu aceeași ochi. Este ciudat, are o privire blândă, în ochii lui nu citesc ură. Văd ceva mai profund. Încă nu-mi dau seama. Parcă îmi vorbește si eu nu înțeleg.

Dar nu e timp. Publicul vuiește ca un uragan, taurul atacă iar. O nouă lovitură primită și taurul simte cum este oprit încă o dată.

Privirile ni se întâlnesc din nou. Îl văd și îmi dau seama că știe! Da, știe că va muri astăzi!

Cum se poate așa ceva?

Un banderilleros i-a dat o lovitură dublă. Taurul este descumpănit și mă privește din nou. Acum îl înțeleg, în sfârșit. Știe că a venit ca să moară și a venit în fața sfârșitului, cu demnitate. Va muri pentru mine. Vrea să-mi ofere mie șansa de a fi cel ce cunoaște triumful morții sale. Vrea să fiu fericit și să pot oferi un spectacol pe cinste, mulțimii. Nu vrea să mă rănească. Nu vrea să-mi facă rău. Vrea ca, prin moartea sa, să-mi aducă bucurie, atât mie cât și tuturor celor care ne privesc acum.

În ochii lui văd o inima plină de dragoste. El iubește această lume, atât de mult. Mă iubește pe mine și pe fiecare spectator în parte. În privirea lui zăresc picătura de tristețe. Acea tristețe a celui care pleacă pe un drum lung și care pune în ordine, tot ce lasă în urma sa.

Eu… nu mai pot. S-a rupt ceva în mine, văzând atâta iubire. Sufletul meu s-a prăbușit. Încep să plâng în mijocul arenei și mă așez pe o bordură de beton. Atunci… taurul vine încetișor spre mine Și, cu o blândețe nemăsurată, se oprește și mă privește în ochi. Nu mă atacă… mă invită să jucăm până la capăt, jocul morții lui.

Publicul este vrăjit. Nu se aude nicio șoaptă, toți privesc înmărmuriți. Doar câteva click-uri de la aparatele foto, rup tăcerea.

Eu nu pot continua. Mă ridic și plec, lăsând-ul pe Asesino Rojo în viață. Am rupt jocul. De acum, am un țel în viață. Toți banii și toată faima mea le voi folosi cu scopul de a opri nebunia.

Trebuie să întrerup definitiv aceste spectacole sângeroase. Voi lupta pentru interzicerea coridelor.

Autor text: Răzvan
De același autor: Trepte spre Cer

Ultima coridă pentru toreadorul columbian Alvaro Munera i-a adus o experienţă şocantă. A privit în ochi taurul pe care trebuia să-l omoare, în faţa a zeci de mii de oameni şi n-a mai avut puterea să continue spectacolul sângeros. ”Brusc, m-am uitat la taur. Mă privea parcă rugător. Avea în ochi acea inocenţă pe care o au toate animalele. A fost ca un strigăt pentru dreptate, înlăuntrul meu. Nu pot să descriu acest sentiment, decât ca pe o rugăciune pentru iertare – pentru că, sper, un om care îşi mărturiseşte greşeala, este un om iertat. M-am simţit ca ultimul gunoi de pe pământ.” Munera consideră acum că luptele cu tauri sunt pentru oameni mici. După retragere, Munera a înfiinţat o organizaţie care să lupte pentru scoaterea în afara legii, a coridelor!

Comentarii (57)
  1. Frumos expus, bine simtit , pe marginea unui subiect generos .
    Mi-a atins coarda cea mai sensibila : mila si compasiunea pentru animale, facandu-ma sa simt nevoia de a ma exprima .
    Putem cauta sa facem lumea mai buna , prin incercarile de fiecare zi si nu e niciodata prea tarziu pentru trezirea constiintei. Asa am perceput ,eu, mesajul .
    Bravo, Razvan , tot asa , tine-ne aproape !

     
    1. Multumesc pentru gandurile bune.
      Mai exista din pacate multe sporturi sangeroase in lume. Sunt inutile si brutale. Pacat.
      O zi minunata!

       
  2. Extraordinar! Am simtit atata bucurie cand am citit articolul incat nu pot exprima in cuvinte. Atunci a fost momentul ,,trezirii,,.Este minunat ! Felicitari Razvan! Doamne ajuta la cat mai multe ,treziri,, ca aceasta din articol!

     
    1. Ma bucur ca am reusit sa dau forma si substanta acelei scurte stiri, astfel incat sa ajunga la sufletul dumneavoastra.
      O zi minunata!

       
  3. Textul prezentat ma face sa ma intreb cum in sute de ani n-a vazut nimeni sau nu a bagat nimeni in seama privirea taurului ?
    Am fost de multe ori in Spania dar niciodata nu am putut participa la corida,un macel inutil si salbatic ca orice macel, pe care sa-l privesc pe banii mei !
    Oare se va opri vreodata dorinta omului de singe ?

     
    1. A fost nevoie de un matador special, un matador sensibil si un taur deosebit pentru ca acest lucru sa se intample.
      O zi minunata!

       
  4. Recunosc ca sunt o mare iubitoare de tot ce inseamna VIATA pe acest pamant si citind forma scurta a stirii m-a impresionat si a fost o tema de meditatie,citinnd apoi textul lui Razvan mi-au dat lacrimile (curg si acum)pt.ca ador aceste necuvantatoare care la randul lor au suflet si sentimente.Multumesc Razvan pt.profunzimea analizei.Pace si lumina tuturor.

     
    1. Va felicit pentru sufletul cald si minunat pe care il aveti. Sensibilitatea de care dati dovada m-a impresionat.
      O zi plina de bucurie!

       
  5. Si nu in ultimul rand DUMNEZEU sa-l ajute pe ALVARO MUNERA sa isi realizeze visul,caci intr-o lume plina de violenta (si admiratoare a ei) nu ii va fi de loc usor.Eu niciodata n-am putut privi o corida pana la sfarsit.DOAMNE AJUTA-L!!!

     
    1. De fapt, pentru el este o penitenta ce trebuie sa o duca la bun sfarsit.
      Dumnezeu i-a deschis inima si ia aratat Calea. El o urmeaza sau nu, depinde numai de taria lui.
      O zi minunata!

       
  6. Induiosator articolul de astazi. M-a emotionat felul in care ai redat aici Razvan, intamplarile evenimentelor petrecute atunci. Ma bucur tare mult pentru faptul ca acest toreador, Alvaro Munera a devenit in acel moment constient si, si-a dat seama ce fel de sport sangeros a practicat el si stramosii sai pana la acea data si, a ales sa se opreasca aici. A fost uluitor pentru miile de oameni, care urmareau cu mult interes spectacolul, sa vada intorsatura pe care o iau evenimentele si, in loc de a se fi ucis unul pe calalat, sa vada o imagine atat de emotionanata, sa-i vada fata in fata, privindu-se in oci si, fiecare intelegand ce gandeste celalat. Distrus de remuscari, el matadorul, a izbucnit in plans. Foarte frumos. Si animalele au suflet, exact ca si noi oamenii. Si sunt mult mai puri, mai iubitori, devotati, decat multi dintre noi. Dumnezeul sa-i lumineze pe toti, cei care ucid animalele! Multumesc Razvan. Namaste!

     
    1. Oricum, eu am tesut o poveste in jurul unei intamplari reale, nimic mai mult. Fara aceasta intamplare nu exista nici povestea.
      O zi minunata!

       
      1. Exact asa cum, fara aceste articole minunate, pe care ni le postezi in fiecare zi, pentru a ne bucura sufletul cu ele, nici noi, nu am fi aici, pe „FILE DE LUMINA” si, nu ar exista aceste conversatii intre noi cititorii. Asadar, iti multumim pentru faptul ca EXISTI! O seara Frumoasa!

         
  7. Multumesc Razvan. Foarte induiosator. Cred ca pentru toti vine o clipa a trezirii. Este unica, dar aduce dupa sine un altfel de a privi lumea. Sunt cu sufletul linga taur, acel taur care vede in om , nu un dusman ci un prieten, si care intelege sa se sacrifice pentru acest sentiment. Imi dau lacrimile cand ma gandesc la scena. Pe de alta parte simt respect pentru toreador, care a inteles si a putut sa-si infranga vanitatea. Multumesc , incaodata pentru aceste trairi pe care mi le-ai oferit astazi.

     
    1. Va multumesc pentru gandurile minunate.
      Trezirea poate avea loc intr-o clipa (asa este mai spectaculos) in urma unui eveniment, sau poate avea loc gradual, in urma unor introspectii din ce in ce mai adanci si mai cuprinzatoare.
      O zi minunata!

       
  8. O caldura puternica mi-a invadat pieptul si gitul.Pling…lacrimile curg si nu le pot opri..
    Si asta cred ca spune totul!
    Namaste!

     
    1. Este o caldura buna ce vine dintr-un suflet mare. Multumesc Cerului ca am parte de cititori atat de sensibili si de minunati ca dumneavoastra.
      O zi plina de iubire sa aveti!

       
    1. Ma simt onorat de bucuria si de multumirile dumneavoastra. Aveti un suflet cald si sensibil.
      Sa va fie zilele pline de Lumina!

       
  9. Acum daca analizez mai bine cred ca prin ochii taurului l-a privit Dumnezeu. Nu stim niciodata de unde apare, cand apare si cum se manifesta. Totul este sa-i simtim noi prezenta. Pace si lumina tuturor.

     
  10. E prima data cand scriu un comentariu, dar acest articol chiar m-a emotionat , si cu lacrimi iti multumesc pentru aceasta poveste ..reala, dar si pentru tot ce ne oferi pentru sufletele noastre si ne faci sa uitam de problemele noastre cotidiene. Prin toate articolele tale, draga Razvan, ne ” stimulezi” dragostea pentru tot ce ne incojoara „vazute si nevazute”.
    Sa traiestI o viata plina de surprize EXTRAORDINARE!

     
    1. Dragostea este Dumnezeu ;i Dumnezeu este Iubire. Restul sunt doar vorbe, lucruri fapte sau obiecte.
      Va multumesc pentru cuvintele frumoase, este minunata urarea dumneavoastra. Asa sa fie, sa am parte de surprize extraordinare. :)
      Si dumneavoastra si tuturor nu pot decat sa le doresc acelasi lucru.
      O seara plina de bucurie!

       
  11. minunat,induiosator, frumos redat. multumesc. m-a emotionat profund. am lacrimat de bucurie.un om devenit Om

     
  12. Eu, pur si simplu, am izbucnit in plans … cand taurul s-a apropiat de el si l-a privit in ochi… si, mai mult.. nu l-a atacat. Daca am putea sa ne deschidem inimile si sa lasam libere iubirea si compasiunea fata de creatia lui Dumnezeu… cata armonie am avea in suflet. Nu am mai avea motive sa luptam cu cei din jurul nostru si cu noi insine… Domnule Razvan, va multumesc pentru aceasta poveste deosebit de frumoasa. Mie mi-a adus speranta. Sunteti un suflet minunat.

     
    1. Eu sunt doar oglinda in care priviti dumneavoastra. :)
      Deci pot spune fara sa gresesc ca sunteti un suflet minunat.
      O seara plina de fericire!

       
  13. Buna ziua,
    Ce povestioara frumoasa si cu un accent profund de compasiune pentru viata acestor animale.
    Foarte frumos Razvan,ne-ai prezentat minunat simtirea acestui matador.
    Din pacate….din cauza faptului ca omenirea se hraneste cu carne macelul animalelor nu va inceta prea repede.Stiu toti acei mancatori de carne cate animale sunt sacrificate numai pentru placerea lor?Stiti voi,toti cei ce va hraniti cu carne,cata cruzime este desfasurata in abatoare si in crescatoriile de pasari?Recent am citit cum sunt hranite[ a se citi chinuite,schingiuite] gastele de la care este folosit ficatul pentru renumitul pate de gasca?
    Ori cum sunt omorate mamiferele marine intr-un asa numit sport de catre popoarele nordice?
    Si lista poate continua…Renunta ,draga cititorule chiar acum la a manca carne ! Iti spun eu ca este greu,dar se poate.Nici o fiinta din univers nu este superioara sau inferioara.Noi alegem sa consideram ca anumite fiinte sunt create numai pentru ca OMUL sa se simte bine si satul.
    Motiv pentru MEDITATIE,dragii mei.
    Cu multa iubire,Sefora

     
    1. Din pacate… omul este omnivor si poate trai perioade lungi fara carne, dar legile naturii ne invata oare ca leul, tigrul sau rechinul sunt rai?
      Evident nu. Dar niciunul dintre animalele de pe pamant nu ucid de placere sau pentru distractie. Doar omul face asta si cu acest lucru se departeaza de calea naturii si ce calea lui Dumnezeu.
      O seara minunata!

       
  14. Incerc sa trec peste starea emotionala trezita de aceasta frumoasa poveste, dar nu pot sa nu ma intreb : De unde atata placere pentru sange la acesti oameni/ De fapt sunt exact ca luptele cu gladiatorii antichitatii, doar ca un adversar s-a schimbat, nu mai este tot un om ci un necuvantator ( taurul in speta)!? Ca sa nu mai spun de acele spectacole stradale, cand li se dau drumul la tauri sa alerge liberi printre oameni. Vezi niste imagini de ramai siderat! Cum poti sa-ti risti viata in asa mod? Ce realizezi daca participi? Esti mai barbat, mai viteaz?????Si el spectatorul …ce placere simte? Doamne, mereu m-am intrebat si nu cred ca am sa gasesc raspuns la toate aceste intrebari! Foamea de spectacol sangeros!? Dorinta ancestrala a vanatorului primitiv!? Pai sa nu ne mai miram atunci cand auzim de maceluri, intre noi oamenii, in diferite zone ale Terrei! Ca sunt in tarile Africii, sau intr-un din cele doua Americi, in Asia si chiar in batranul nostru continent, toate sunt de acelasi tipic-violenta si sange !!
    Mereu sange, drama si moarte! Imi pare rau ca am adus in discutie acest subiect , plecand de la o poveste emotionanta, dar mi-a rascolit aceasta stare ce dainuie in sufletul meu de cand am deschis ochii asupra acestei lumi si am incercat sa o inteleg!
    Multumim Razvan, inca odata, pentru subiectele pline de simt cu mesaj atat de inalt sufleteste!

     
  15. Dorinta atavica de competitie in lupta impotriva greutatilor se prezenta la omul primitiv in lupta pentru hrana si in lupta pentru supravietuire in fata unui pericol si al unui dusman real. La omul ancestral aceste simtaminte erau necesare pentru a putea supravietui in viata dificila de zi cu zi. El daca nu vana, nu manca si nu mai avea putere de a trai. Astazi au ramas urme ale acestor lupte in sufletele omului. Daca ne gandim sa scar de timp totul devine explicabil.
    Suntem vanatori de cateva sute de mii de ani si doar ce 5-7000 avem pe mese mai mult decat putem consuma.
    O seara minunata!

     
  16. Omul face parte din regnul animal si doar constiinta il deosebeste (cei care o constientizeaza).

     
  17. nici nu pot sa mai spun ceva ! este incredibil cum a ajuns acest toreador , ca la sfarsitul carierei lui sa priveasca un taur in ochi si sa-i vada sufletul , scanteia de Dumnezeire care o avem toti : oameni si animale ; blandetea din ochii taurului i-a aratat ca si el este un suflet , care vrea sa moara ca sa traiasca toreadorul – fantastic – Multumesc Razvan , si felicitari pentru tot ce postezi pentru noi !

     
  18. Offf, fac ce fac si iar va stric emotiile. :( Intr-adevar, induiosatoare „poveste”, dar…
    Alvaro Munera, nu este cel din fotografie si nimic din astea nu s-a intamplat. Nasol, nu?, pentru tot marketingul tesut in jurul acestei induiosatoare povesti.
    Dar sa o luam cu inceputul. Alvaro Munera si-a incheiat cariera de toreador in 1984 (!) la varsta de 18 ani, cand a fost de-a dreptul „tocat marunt-marunt” de un taur si a ramas paralizat intr-un scaun cu rotile pentru tot restul vietii.
    Intr-un interviu din 2008 el explica faptul ca anterior accidentului primise 2 semne ca e cazul sa se lase de sportul asta singeros. Prima oara la 14 ani, cand, dupa ce a omorat un taur (de fapt femela gestanta), in culise, oamenii din staff si un veterinar au extras fetusul din interiorul cadavrului femelei. Atunci, impresionat, a inceput sa planga si a vomat. Insa managerul sau l-a convins si l-a fortat sa-si continue cariera. A doua oara, cand a trebuit sa aplice neobisnuit de multe lovituri mortale unui taur ca acesta sa isi dea sfarsitul. Pur si simplu taurul nu se dadea batut si se incapatana sa traiasca si sa lupte.
    Pentru ca n-a ascultat de primele doua semne, se pare ca Dumnezeu i-a dat al treilea si ultimul semn. La 18 ani a ramas in scaunul cu rotile pentur tot restul vietii, dar traieste. Recunoaste deschis semnele divine pe care le-a simtit in interiorul sau si faptul ca trebuia sa asculte de ele.
    Ajuns in Statele Unite pentru tratament, s-a confruntat cu ura tuturor pentru tot ce facuse, mai ales ca toti ii spuneau ca „asa merita”. Si intr-un final a ajuns o figura proeminenta in lupta pentru interzicerea acestui „sport”.
    Personajul din imagine este un toreador necunoscut, intr-o postura zeflemitoare, in care persifleaza animalul cand simte ca acesta nu mai poate misca si isi traieste ultimele secunde de viata. Nu e nici macar o sfidare, pentru ca animalul nu mai adude si nu mai simte nimic in acele secunde. Pur si simplu se prabuseste. Este o postura nu neaparat frecventa, dar se intalneste din cand in cand la finalul corridelor.
    Deci, repet, imi pare rau si va cer scuze ca v-am stricat povestea emotionanta. Era chiar frumoasa. O zi minunata.

     
    1. Forma scurta (postata la sfarsit) poate fi gasita ca stire pe zeci de site-uri si publicatii.
      Se poate ca varianta ta sa fie corecta, eu asa am primit-o si asa am construit povestea.
      Multumesc!

       
      1. Da, ai dreptate Razvan, stirea se gaseste pe zeci de situri si publicatii. Dar doar pentru ca a fost preluata de la una la alta. Asta n-o face adevarata. Imi pare rau sa spun dar foarte multi cad in capcanele astea.
        Povesti inventate pe marginea unei fotografii anonime, uneori chiar prelucrate in Photoshop, sau pur si simplu din nimic, doar din dorinta de a crea emotii sau revolta sau alte manifestari. De cate ori am citit asa zise citate atribuite unor personalitati care n-au spus niciodata asa ceva? Cat e de greu sa inventez un citat si sa-l suprapun pe poza unei personalitati? Cat de greu e sa inventez o stire bomba despre vreo galaxie sau planeta si sa scriu ca vine oficial de la NASA?
        Sunt foarte putine siteuri care demasca „facaturile”. si nici nu sunt prea cunoscute.
        Si daca nu te superi, o sa continuu sa verific autenticitatea tuturor povestilor care mi se par suspecte. Nu stiu de ce, dar parca am un fler, le cam miros… :D Cred ca de la un timp poti chiar identifica un „pattern” (model) al acestora. Cam toate urmeaza aceleasi reguli.
        Crede-ma ca nu fac asta ca sa te supar :( , doar asa sunt eu, mai inginer. Ador povestile frumoase, dar nu pe cele false. O zi minunata! :)

         
        1. Clement, stii ceva…. Poti sa te duci sa fi inginer in alta parte?? Intr-o lume invadata de violenta, care ne este aratata zi si noapte oriunde ne uitam, acest site este un coltisor linistit, cu povesti frumoase. Chiar daca este adevarat ce spui tu, cred ca investigatiile si revelatiile tale ar fi mai apreciate pe alte site-uri. Lasa-ne pe noi sa credem ca, intr-o zi, privirea unui taur a convins un om sa devina mai bun, te rog, iar tu mergi pe site-uri care nu publica stiri false. Iti doresc o viata frumoasa, plina de adevaruri :)

           
          1. Draga Miha G, sincer imi pare rau sa descopar atata vehementa si incrancenare pentru apararea falsurilor. Imi pare rau, deasemenea, sa descopar ca „ma dai afara” de pe acest site. Nu uita totusi ca si eu, ca si tine, am dreptul sa comentez pe acest site, atata timp cat o fac politicos si nu aduc atingere nici unei persoane sau cult sau altceva… Si eu ca si tine, am dreptul sa citesc sau sa ignor. Eu nu cred ca, prin comentariile mele, stirbesc cu ceva frumusetea acestui site. Daca ar fi asa, Razvan imi poate bloca sau sterge comentariile oricand. Si tu esti liber in continuare sa imi citesti comentariile sau sa le ignori. Da, asta inseamna ca nu plec, mai stau prin preajma destul. O zi minunata :)

             
  19. Buna ziua.
    Razvan permite-mi sa spun cateva cuvinte dupa ce am citit comentariul lui Clement.
    Eu iti multumesc mult draga Clement ca „ne strici povestea emotionanta”.
    Este foarte bine ca adevarul sa fie pus la locul lui si incercarea de a emotiona publicul din diferite cauze pe care nu le comentam aici,poate si pentru ca nu le cunoastem,este un fapt dezgustator.Inca odata iti multumesc Clement si eu apreciez cand vii si aduci claritate in ceia ce trebuie sa credem sau sa stim.
    Sa auzim de bine,Sefora

     
  20. Cu ceva TIMP in urma , as fi raspuns la fel ca Sefora ……….Azi II MULTUMESC DIN SUFLET lui Clement , „ca de la inginer la inginer ” pentru ca prin MESAJUL SAU ne–a DETERMINAT SA NE TESTAM SINGURI REACTIILE ….. Consider ca NIMENI NU NE POATE ATINGE SUFLETESTE ….CI NOI SINGURI NE AUTOFLAGELAM SUFLETUL …..De asemenea ii MULTUMESC lui Razvan pentru MESAJUL SAU care a reusit sa -mi AJUNGA LA INIMA ……Sa dea DOMNUL sa ne REANTALNIM peste CEVA TIMP cu TOTII si sa SIMTIM IMPREUNA MESAJELE DIVINITATII din FILE DE LUMINA ……NAMASTE !

     
    1. Si inca ceva ,oare ce preferam , INTR-UN ANUMIT MOMENT DIN VIATA : Un neadevar SPUS cu GAND BUN (de exemplu pentru a STINGE UN CONFLICT) ….sau un adevar SPUS CU GAND RAU ( pentrru a SUPRA AMPLIFICA UN CONFLICT) ????? Oricum ……..fiecare cu PREFERINTELE lui , NU-I ASA …SI E NORMAL SA FIE ASA ………Pace, armonie si bucurie

       
      1. Partea frumoasa este ca e loc sub soare si pentru poveste si pentru stire. Atat pentru povestea care ne atinge coarda sensibila si o face sa vibreze intr-un mod deosebit, cat si pentru stirea corecta, in acord cu faptele. Acestea doua nu se exclud, nu se contrazic. Luam partea necesara fie sufletului, fie mintii din ambele. Dualitatea ne-a jucat atatea feste incat am invatat incet, incet sa privim lucrurile din mult mai multe unghiuri de vedere. Toate ne folosessc si ne ajuta sa evoluam in egala masura. Razvan este ulciorul de inspiratie din care se revarsa frumusetea si sensibilitatea povestii, Clement este cautatorul de autentic, cel care traseaza jaloane clare, exacte, dar raman adevarate pentru noi atat povestea cat si stirea. Batrane Dan, tu tragi concluziile, elegant si diplomatic iar ceilalti cititori isi exprima trairile cu bucurie, duiosie, sensibilitate, sinceritate si entuziasm. Mihei G i-a fost apasat un buton dureros vis-a-vis de sinceritate/autenticitate la cere trebuie sa reflecteze in forul propriu. Suntem oameni cu diverse manifestari, important este sa intelegem ce ni se intampla noua insine, ce li se intampla celor din jurul nostru si sa intelegem ca lucrurile nu sunt niciodata nici albe complet dar nici negre ci in mii de culori dar mai ales ca sunt facute sa ne ajute sa ne cunoastem si sa evoluam. Si pentru ca nu este intamplator ca ne-am intalnit in acest spatiu, e clar ca scopul si frumusetea intalnirii sunt sa evoluam impreuna.
        Toate cele bune tuturor!

         
        1. Nu este vorba de nici un buton dureros d-na Rodica S. Ci pur si simplu de evadarea din cotidianul plin de stiri cumplite, intr-o lume de poveste. Un loc unde chiar imi place sa savurez povesti…. Sper ca intelegeti si punctul meu de vedere.

           
  21. EU M-AM INTREBAT INTOTDEAUNA DE CE CORIDA ESTE UN SPECTACOL PE CARE UNII IL PLAC !!!!!
    nICI SPORTULUI NUMIT BOX NU II VAD FRUMUSETEA ……..

    DE CE SA FIE FRUMOS SAU BINE SA-I FACI RAU CUIVA CARE NU TI-A FACUT NIMIC????????????
    eU CRED CA AR TREBUI SA INVATAM A RESPECTA TOT CEEA CE ESTE IN JURUL NOSTRU , SA INVATAM A IUBI , A AJUTA , A INTELEGE
    A APARA FIINTELE MAI SLABE , MACAR GANDINDU-NE CA SI NOI LA RANDUL NOSTRU INTR-UN ANUMIT MOMENT PUTEM FI CEI SLABI !

    PENTRU O LUME MAI BUNA !

     
  22. Vreau sa te linistesc , draga Clement , ca sa nu ramai cu mustrari de cuget : nu ne-ai „stricat emotiile”, dimpotriva.
    Precizarile tale ne sunt de folos ,si e bine sa la faci si in continuare ,caci avem nevoie de Lumina .Dar ele nu schimba fondul problemei.
    Raman la ideea ca suntem un grup terapeutic ( conform zicalei „cine se aseamana se aduna „) care simtim si ne manifestam impotriva violentei sub toate formele.
    Faptul ca avem emotii ne face mai umani si e bine ca sentimentele pozitive sa predomine .
    Nu vreau, totusi, sa ramai cu impresia ca suntem , in majoritate ,niste babe credule, lacrimogene si lipsite de discernamant .
    De aceea am intervenit aici, pentru a doua oara ,si l-as cita pe Batranul Dan cel inteleptit, referitor la ceea ce „NU DAUNEAZA GRAV SANATATII ”
    NAMASTE !

     
  23. M-a impresionat povestea până la lacrimi şi mi-am dorit din suflet să fie adevărată. Mulţumesc Răzvan.
    Îi mulţumesc şi lui Clement pentru că m-a adus cu picioarele pe pământ. Din păcate aceasta este realitatea ÎNCĂ.
    Dar sunt convinsă că am citit o ştire din Viitorul Apropiat.
    Pace şi Iubire tuturor!

     
  24. Faptul ca sunt AICI …pe aceasta FILA DE LUMINA…inseamna …ca-mi fac ,, temele ,, cum trebuie ……RAZVAN..te rog…..am o intrebare pe care as fi vrut sa ti-o pun de ceva timp…cred ca ar fi mai multe dar printr-un singur raspuns se poate raspunde la toate …Numerele …desfasurarea evenimentelor … folosite in aceasta poveste ,….transmit niste mesaje .. ?…Eu am ,,vazut,,.,,am simtit,,….anumite… SINCRONICITATI…Prefer un raspuns simplu DA ori Nu…Sunt ,intrebari ramase fara raspuns ..si vreau sa le ,,rezolv,,..pt a le sterge din ,,fisier,,… …MULTUMESC MULT…….Am omis …sau nu mai era nevoie …povestirile tale ..sunt ….adevarate ,,miracole ,,pentru cei care cred in ele ….care stiu ..SA: VADA …SIMTA … TRAIASCA … INTOARCA… DE PE O PARTE PE ALTA …….etc..etc..CLIPA….pt a reusi in cele din urma sa gaseasca …FERICIREA…..PACE si ARMONIE…

     
    1. Numerele transmit adevarul. Nu le-am ales la intamplare. Sper ca e un raspuns bun chiar daca nu e DA sau NU.

       
      1. Multumesc pt raspuns ….SUUUNNTT f :) multumita ….Afara a inceput furtuna …si-mi place …dar tie iti doresc o seara senina …in sufletul tau …. Nu mai spune la nimeni :) Sunt FERICITA …ca numerele ADEVARULUI …sunt numerele mele magice ….

         
  25. Am revazut acest material dupa mai multe zile si am citit comentariile facute (dupa cel al meu). De accea incerc sa revin cu unele constatari. In primul rand acest site nu este un ziat online, care ne aduce spre stinta ultimele vesti din lumea larga, nu este neaparat o insiruire de date reale stiintifice sau istorice! Aceste „File de Lumina” sunt modalitatile de a citi unele povestioare, fabule , legende, realitati mai mult sentimentale si de suflet. Asta ne lipseste noua acum! De stiri reale suntem satui. Suntem bombardati zilnic cu ele. Ba mai presus de asta, chiar si astea sunt mistificate de multe ori, in goana de senzational si nu prea vedem dezmintiri dupa…”File de Lumina” ne dau posibilitatea sa ne cunoastem intre noi, sa ne cunoastem noi pe noi insine, sa ne putem spune gandurile, sa gasim ( poate) noi drumuri in viata ce ne-a mai rams de trait. Ne impartasim ganduri si ne schimbam, uneori , starea psihica , in mai bine, in mai multa liniste si intelegere.
    Asa ca respectarea intocmai a unor adevaruri poate e necesara in alte tipuri de publicati sau de socializare online.L aurma urmei…, aici se face literatura, drama, poezie, ori asta reflecta in mare realul , dar realitatea este un motiv, este izvorul acestor relatari. Deci , ca o parere personala si care imi doresc sa nu supere pe nimeni….Eu prefer astfel de povesti, chiar daca ele nu reflecta in totalitate adevarul, exact , al sursei , izvorului acelei stiri!
    Stimate Razvan ! Poate creati o alta forma , un alt capitol si pentru relatari perfect reale. Sti draga prietene,,, profesorul meu drag de istorie Mihailescu, poreclit de clasa mea „Fuscus” ( dupa numele celebrului general roman invins de daci la Tapae), ne spune odata la ora de dirigentie, ca cel mai usor lucru in munca de creatie , e sa cauti greselile celor ce creeaza, iar apoi sa le prezinti celor ce privesc. El se referea la munca criticilor din arta, literatura si nu numai ! NAMASTE!!

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top