skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Nisip și piatră

 

Doi prieteni mergeau împreună prin deșert.

La un moment dat s-au certat, și unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt și l-a lovit.

Acesta din urmă, îndurerat, fără cuvinte, a scris pe nisip:

”Astăzi, cel mai bun prieten m-a jignit și m-a lovit.”

Au continuat să meargă și au ajuns la o oază, în lacul căreia au decis să se răcorească

Cel care fusese pălmuit a fost cât pe ce să se înece, dar prietenul său l-a scos la mal.

După ce și-a revenit, cel salvat a scris pe o piatră:

”Astăzi, prietenul meu cel mai bun a fost lângă mine când am avut nevoie de el.”

Celălalt l-a întrebat:

-Când te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatră. De ce?

Acesta i-a răspuns:

-Când sunt rănit scriu pe nisip pentru ca vânturile să șteargă amintirea suferinței. Dar când cineva îmi face un bine sap această amintire în piatră, pentru ca ea să dăinuie, neștearsă…

___________________________

Lasă vânturile să împrăștie chiar acum în depărtări suferințele tale trecute, ca și când ar fi fost scrise pe nisip…Și cum ar fi să începi să-ți sapi în piatră bucuriile ori de câte ori îți ating sufletul, pentru ca să te poți întoarce la ele atunci când ai nevoie?

 

Autor text: necunoscut

Comentarii (10)
  1. În nisip

    În nisip mi-aştern durerea
    Şi-aştept vântul ca s-o şteargă.
    În nisip de-aştern iubirea ,
    Cine-n lume o s-o vadă?

    Vântul va sufla nisipul
    Şi iubirea va fugi.
    Nimenea pe lumea asta ,
    Nimeni nu mă va iubi.

    De aceea -mi sap iubirea
    Pe o stâncă de granit,
    Piatră ce are puterea
    De-a ţine totul unit.

    În nisip mi-aştern tristeţea
    Şi-aştept vântul ca s-o şteargă.
    În nisip de-aştern un zâmbet,
    Cine-n lume o să-l vada?

    Vântul îmi va şterge faţa,
    Zâmbetul va dispărea.
    De aceea al meu zâmbet
    Pe piatră se va afla.

    În nisip de-aştern credinţa
    Nimic nu va rămânea.
    De ridic o stâncă însa,
    Dumnezeu o va vedea.

    Acesta este un poem pe care l-am scris acum multi ani la -scrierea caruia m-am inspirat tocmai din aceasta povestire.

     
  2. „Cladeste-ti casa pe stanca,nu pe nisipuri miscatoare”,oarecum asa suna un indemn intelept.Si „casa” noastra launtrica,pe masura ce e cladita pe stanca,din sentimentele nascute odata cu actiunile ce fac sa ne cante inima,va fi primitoare,va zambi oricui ii va cauta… privirea.Multumesc.

     
  3. Un prieten adevarat este foarte greu de gasit,daca totusi il gasim trebuie sa incepem sa invatam cum sa-l pastram.
    Multumesc,o seara buna!

     
  4. ,,Ce e val ca valul trece,,.Nici macar atat nu ar tebui sa tinem cont nici de bune si nici de rele. Vreau sa pot sa ma bucur de prezenta fiecarei persoane ca fiind un dar.Aceasta este o dorinta ce vreau sa mi-o indeplinesc si citind aceste randuri mi-am dat seama si cum.Multumesc inca o data lui Razvan.Sa fiti iubiti!

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top