Omul sfânt și hoțul
Un mare maestru trăia singur într-un loc retras, într-o mică colibă, la unui munte. Își dedicase întreaga viață studierii textelor sfinte și meditației.
La poalele muntelui, la mică distanță de coliba sa curgea un mic pârâu unde maestrul se ducea zi de zi să ia apă.
Într-o zi, când era plecat la pârâu, un hoț a intrat în coliba sa. Banditul nu găsiea nimic de furat oricât de mult căuta. Între timp, maestrul s-a întors acasă.
– Ai venit de departe să mă vizitezi, i-a zis maestrul când l-a văzut pe hoț. Acum, dacă tot ai venit până aici, nu ar trebui să te întorci cu mâna goală. Te rog să iei hainele mele ca un cadou.
Hoțul, extrem de surprins nu știa ce să spună. Prin urmare, a luat hainele maestrului și a plecat în mare grabă fără să scoată un cuvânt.
Peste puțin timp s-a lăsat înserarea iar maestrul dezbrăcat se uita la splendida lună ce lumina întreaga vale.
Gândurile sale erau îndreptate asupra întâmplării din acea zi: „Săracul om… aș fi vrut să-i pot dărui această lună minunată”
The Old Farm de nuaHs
Comentarii (33)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Si eu i-as fi dat hainele. Dupa care l-as fi impuscat…
E amuzant raspunsul, dar nu e deloc intelept.
Daca ti-ai vedea intreaga desfasurare a vietilor tale,ai constata ca de „n” ori ai fost hot si…nu-i exclus sa fi fost si impuscat .Admitand ca nu ti-ai echilibrat inca experientele trecute,ai o scuza,altfel…ramai acelasi hot,de aceasta data de…marinimie,furandu-ti singur caciula (adica gestul anterior impuscaturii).
Nimic din ce am pierdut,vreodata,nu im era de folos!MULTUMESC,DOAMNE!
Adevarul este ca ne nastem fara nimic si cand plecam nu luam nimic.
Frumos! Hotul n-a facut decat sa-l ajute sa „scape” de lucruri de care nu avea nevoie.
Dar nici un hot n-o sa-i poata fura bogatia sufleteasca,sau comorile cele mai de pret din lume: una dintre ele fiind, intelepciunea…
Ai dreptate, cea mai mare bogatie a omului este ceea ce a invatat de-a lungul vietii.
superrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr
Desi maestrul i-ar fi daruit din ea cu aceeasi larghete,ceea ce ar fi implinit si pe unul si pe celalalt !
In fiecare minut exista in viata noastra cate un hot si daca am intelege sa-i dam ce el are nevoie ne-am simti eliberati de toata starea noastra pamanteana si atunci am putea primi Lumina.
Multumiri pentru imagini si text.
Interesant, comentariul dvs.
La ce va referiti cand spuneti ca in fiecare minut exista cate un hot in viata noastra?
Grijile, incertitudinile, fricile, spaimele ….sunt acei hoti care ne rapesc atentia , ne fura timpul necesar care ar trebui folosit pentru a arata iubirea si compasiunea noastra celor din jurul nostru
Ce frumos, maestrul il compatimea pe sarmanul hot care nu intelegea ce este cu adevarat important!
Corect.
Sa inveti sa daruiesti fara sa te gandesti la vreo rasplata, sa stii sa ierti atunci cand cel mai usor este sa pedepsesti , sa inveti sa iubesti , sa nu judeci pe cel de langa tine, sa fii pozitiv in tot ce gandesti si intreprinzi, este una din cele mai grele dar si cea mai frumoasa lectie pe care o avem de invatat in aceasta existenta. Nu este deloc usor chiar daca la prima vedere par a fi lucruri atat de simple si de bun simt. Si totusi de ce atat de putini dintre noi reusesc? Din pacate si eu mai am de parcurs un drum lung, dar nu ma plang. Important este sa traim CONSTIENT.
Este greu, dar si frumos.
Draga Razvan,
In fiecare minut este cineva care vrea ceva de la noi,nu neaparat material, ci un raspuns la o intrebare,un zambet, o clipa de atentie etc,dar noi nu gasim timp pentru aceste lucruri …minore. Daca am fi mai toleranti, cooperanti,altruisti, cred ca am fi mai liberi…Dar cine se mai gandeste la asa ceva acum?….Timpul,viata,societatea preseaza continuu, din pacate!
Acum am inteles la ce v-ati referit.
dar dk l-ar fi orientat catre creatia divina nu catre boarfele lumesti?
E o posibilitate, dar cred ca hotul nu era pregatit sa asculte
poate ca hotul nici n-a apreciat „cadoul”…. singurul bun al inteleptului… Oare de ce n-a incercat acesta sa-i arate luna si, implicit frumusetea ei, in loc sa regrete mai tarziu ca nu i-a oferit-o?…. v. comentariu stefana
I-a dat ce si-a dorit. Oricum, hotul era pe fuga, pu prea avea timp.
„Cere si ti se va da”…Atata timp cat vorbim de un maestru,acesta niciodata nu va da cu forta.S-apoi…”nu dati margaritarele la porci”…
Si eu as fi vrut sa fac multe lucruri decat le-am facut in realitate dar nu am avut curajul si forta necesare pentru a face anumite alegeri. Din experienta mea stiu ca „darurile” materiale sunt primite si nu cele spirituale. Sper sa intalnesc si oameni adevarati care vor sa se imbogateasca spiritual si nu material.
Si noi va dorim acelasi lucru.
L-as fi pus pe hot sa le ia la licitatie!!!!:))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))hm.
Sugerati cumva o licitatie on-line cu minimum trei participanti?
Da! E Adevarat. Adevarata bogatie nu se afla aici, in lumea materiala. Bogatia cea Adevarata este acea Bogatie Spirituala la care aspiram sa ajungem cu totii si, putem sa ajungem cu totii, daca ne dorim acest lucru cu adevarat. Doar, daca solicitam si acceptam sprijinul Divinitatii si, daca traim in Pacea si Iubirea Sa Divina.
Va doresc o zi Superba cu Pace, Lumina si Iubire!
Si da, Stefania, exact cum spunea si Razvan. Parerea mea este ca, acel hot inca nu era pregatit sa asculte. Si atunci Maestrul s-a gandit sa-l aduca pe drumul cel bun, aratandu-i Iubirea Sa neconditionata, dandu-si hainele de pe el. Si, in urma acestui fapt de hotie, el a fost Luminat, prin maestru, prin insasi fapta sa Divina. Acel cadou, l-a desteptat, i-a adus Lumina in sufletul lui ratacit. Pace si Bucurie!
Exista hoti, care au totusi o anume onoare, etica…Dar un hot care a vazut ca in casa maestrului nu era nimic de furat, a avut insa marea nesimtire sa accepte hainele omului sfant, fara a gandi ca era un sacrificiu……Astfel de personaje, de fapt gasim in aceste zile si pe meleagurile noastre! Desi suntem saraci , ne i-au si haina de pe noi, fara nicio remuscare. Eu , din aceasta povestire simt doua lucruri! Unul inaltator , respectiv sacrificiul omului cel sfant si al doilea , cel trist , al realitatii ce ne inconjoara in aceste zile negre ce le traim. Din pacate, nu totdeauna stare sufleteasca si armonia ce o gasim in exemplele frumoase oferite de tine, Razvane, reusesc sa ne aduca pacea in toate clipele traite! Sper ca viitorul sa fie mult mai bun, fapt ce vi-l doresc tuturor! NAMASTE!!!
Sunt de acord, Gabriel, ca asa stau lucrurile, apoi m-am gandit mai departe si inspiratia a fost ce tocmai acesti hoti au nevoie de iertare si iubire. La asta s-a gandit si inteleptul cand a zis ca i-ar fi dat Luna asta minunata.Multumim pentru poveste.
Maestrul este etichetat ca atare pentru ca el este omul pentru care nu exista ,,al meu” si ,,al tau”. Cand a daruit nu a avut nicio intentie, pentru ca Maestrul este eliberat
de intentii. El spune DA momentului prezent si venise timpul sa-si dea lui insusi hainele, hotul fiind UNA cu el. Alaturi de ,,darul” lui material, hotul si toti privitorii la acest film sunt intr-un fel ,loviti” la radacina mintii cu judecatile ei cu tot. In conditia mea de hot, iata, s-a gasit cineva sa ma iubeasca. Din punctul meu de vedere Maestrul a devenit IUBRE IN ACTIUNE, iubire ca te arunca din minte direct in inima.
Desigur, maestrul respectiv nu era ortodox pentru ca daca ar fi fost asa, i-ar fi luat hotului hainele. Eu as fi procedat in functie de hot, pentru ca nu toti hotii sunt la fel. Unii fura o paine si sunt bagati la inchisoare doi ani unde li se da gratis paine. Daca hotul era Adrian Nastase, l-as fi impuscat pentru ca din cauza hotiilor lui foarte multi alti oameni sunt saraci, efectiv le-a furat sansa multora sa o duca decent. Cei care stapanesc munti de aur nu se gandesc ca tinand pentru ei tot aurul acela lipsesc de sansa de a trai decent foarte multi oameni. Si aurul a fost facut din munca celorlalti, a celor ramasi saraci.