Din momentul in care fiecare din copiii mei a inceput sa mearga la scoala, eu le-am facut pachetelul cu mancare. Si in fiecare pachetel, puneam si un biletel. Scris de cele mai multe ori pe un servetel, biletelul putea fi un „multumesc”, pentru un moment special, un „pour memoire” pentru ceva ce asteptam cu nerabdare, sau o incurajare pentru un test sau un eveniment sportiv.
In scoala primara le placeau tare mult biletelele mele — le comentau cand veneau de la scoala, iar cand eu am inceput activitatea profesorala, imi puneau si ei biletele in pachetul de mancare. Dar cand copiii cresc, devin constienti de sine, si in anii de liceu, fiul cel mare Marc, m-a informat ca nu mai are nevoie de misivele mele zilnice. Informandu-l ca scriam biletelele nu numai pentru el, ci si pentru mine, si ca daca el nu mai trebuie sa le citeasca, eu simt inca nevoia sa le scriu, am continuat traditia pana in ziua absolvirii.
Dupa sase luni de la absolvire, Marc m-a sunat si m-a intrebat daca ar putea sa vina acasa pentru cateva luni. Anii aceia fusesera ani buni pentru el — absolvise Phi Beta Kappa magna cum laude, terminase doua cursuri pentru Congres in Washington, castigase o bursa pentru Legislatia Statului California si devenise asistent in Sacramaneto. In afara unor mici vacante, locuise departe de casa pana acum. Cum sora mai mica a lui Marc urma sa plece la colegiu, am fost incantata sa-l am pe Marc din nou acasa.
Dupa vreo doua saptamani de odihna, reorganizare si putin scris Marc s-a intors la lucru, fusese angajat sa faca munca de campanie. Cum tot ii faceam pachetelul fratelui mic, i-am facut unul si lui Marc. Imaginati-va ce surprinsa am fost cand am primit un telefon de la fiul meu de 24 de ani, care s-a plans de pachetelul lui.
– Am gresit cu ceva? Nu mai sunt oare copilul tau? Nu ma mai iubesti oare mama? Sunt doar cateva din intrebarile cu care m-a bombardat in vreme ce eu il intrebam razand cu ce gresisem.
– Biletelul meu mama, raspunse el. Unde e?
Anul acesta mezinul meu va fi ultimul an de liceu. Si el m-a anuntat ca e prea mare pentru biletelele mele. Dar ca si fratele si sora lui, va primi si el biletelele pana in ziua absolvirii–si in oricare alte pachetele cu mancare pe care le voi pregati dupa aceea.
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu primeam o binecuvantare de ocrotire si un pupic magic pe frunte – am continuat acest obicei un timp cu fetele mele ca fiind un secret de „magie de iubire ” de care stim doar noi. Un timp il faceam si fostului sot …..dar a devenit prea modern si ….avea alte prioritati de cunoastere si experimentare feminine mai mult sau mai putin „terapeutice”. Acum ca fetele sunt fiecare pe drumul propriei vieti , cand ne intalnim isi mai aduc aminte si cer sa mai facem”magie de iubire” impreuna. Se intampla si cand au un examen mai greu sau cand simt ca trebuie sa ia singure o decizie importanta. E un obicei mostenit de iubire, respect, incredere atempora si il vom transmite mai departe indiferent de moda. Acelasi gest a insotit-o si pe Maria fiica mea cea mica devenita ingeras, facut de noi toate, ca acolo unde pleca sa fie insotita de iubirea noastra. Acelasi gest l-am facut pentru fiecare din cei dragi ori de cate ori ne luam ramas bun. Si pentru unii prieteni ce au plecat pe alte meleaguri si l-au vazut la noi …. unii l-au luat ca pe ceva de acasa, devenind ceva firesc pentru familia si traditiile lor. Binecuvantarea noastra respecta absolut toate credintele si de aceea am avut bucuria sa o primesc la randul meu de la familii care au alta religie, dar au adoptat-o si pe aceasta ca fiind universala. Tot ceea ce luam cu noi este iubirea si ocrotirea celor dragi si asta ne da puterea de a merge mai departe si de a trai fiecare zi cu incredere si bucurie in fortele proprii – doar ne insoteste atata iubire. Va binecuvantez in numele Tatalui Cer si al Mamei Pamant, in Pace si Armonie cu Iubire. Si un pupic cu drag pe frunte tuturor.
Minunat,
Eu am crescut in “asprimea “,caminului,de tarani de la tara..La mine in casa nu s-a manifestat : iubirea ,dragostea, afectiunea ..
Cred ca a mers din generatii in generarii , aceasta viata lipsita de afectiune.
La randu-mi cand am avut-o pe fiica mea , mult iubita si dorita , nu –mi amintesc sa-i fii spus vreodata ca o iubesc , dar stiu ca in tot ceea ce faceam pentru ea era din iubire si afectiune.
Acum , cand si ea la randui are copii am vazut pentru prima data exprimarea iubirii fata de copii, nu exista zi in care sa le spuna ca-i iubeste.Apoi, cand pentru prima oara nepotica mea mi-a spus”te iubesc” am vazut “cerurile deschizandu-se” , si am inceput si eu sa folosesc acest cuvant magic de cativa ani,cand vorbesc cu ei pe Skype.
***
Acum am in mine aceasta dorinta de exprimare :
***
Te iubesc pe tine OMULE,care imi incanti sufletul in fiecare dimineata ,cand citesc ceea ce postezi cu atata daruire si iubire.
***
Te iubesc pe tine OMULE, care citesti aceste randuri.
***
Lumina si Iubire!
O sa raspund foarte scurt:
SI NOI VA IUBIM !!!
….. Salut voios si luminos dragii mei luminosi ! …. O povestioara impresionanta … O sa incep
prin a va spune cate ceva despre autor … Jack Canfield s a nascut in august 1944 , la Fort Worth , Texas …
…. Este autor de carti dar si un orator motivational de mare succes … Tine seminarii in toata lumea … Un om
cu adevarat remarcabil ! …. L am intalnit prima data in documentarul Secretul – Legea Atractiei – un film care a
schimbat vietile a milioane de oameni in toata lumea …. Scrie impreuna cu Mark Victor Hansen – Supa de pui pentru
suflet – un ciclu de carti pline de astfel de minunate povestioare care au darul de a inspira oamenii … Cartile sale au
fost traduse in peste 40 de limbi , au facut inconjurul lumii … Milioane de exemplare … Consider ca sunt genul de
carti care ar trebui sa existe in fiecare casa , care ar merita citite in fiecare familie ….
…. Si acum sa revin la povestioara de astazi … Exista lucruri pe care nu le vei putea uita niciodata …Exista
momente in viata ta care iti vor ramane intiparite in subconstient mereu si mereu …. Trairi , Emotii … Amintiri pretioase …
…. Gesturi poate … Lucruri mici care pentru unii ar putea parea nesemnificative …dar … pentru tine , pentru tine ele
inseamna o avere …. O notita , un biletel de la parintii tai …. Il ai acolo undeva , intre paginile unei carti din biblioteca
ta …. Si … acum , dupa … multi ani …deschizi acea carte …. Mainile iti tremura usor …Deschizi acea notita si dintr o
data iti revin in minte toate acele imagini … Toate acele Trairi … Toate acele Emotii … Retraiesti acele momente … Un
nod ti se pune in gat …. iar ochii , ochii ti se umezesc …. Amintiri , amintiri … Buchete de amintiri …. Nu ai cum sa uiti asta ! …
…. O notita lasata de o mama pentru puiul ei … Ii transmite prin acea notita dragostea ei , grija ei … Si el … el ii va
simti cumva prezenta … O va simti acolo …. Va fi alaturi de el oriunde va merge … Cu gandul ei , cu inima ei , cu sufletul ei ….
…… Cam atat , dragilor , pentru astazi …. Cam atat …
……….. Va iubesc dragii mei luminosi … Si … Va doresc numai Bine ! ….
Draga doamna Sofia te rog frumos ca indiferent cati sau cate persoane ti-ar da pe scrierea ta un „nu-mi place” sa nu incetezi sa scrii. Te rog frumos sa iti accepti unicitatea si frumusetea sufletului si trairilor tale ca fiind cele pe care le simti si chiar daca le impartasesti cu altii sa nu te supere ca sunt diferite de a ta. Oamenii sunt diferiti si sub aspectul anonimatului oricine poate orice. Chiar si acasa cand faci ceva cu siguranta fie nu se observa, fie primesti un repros nemeritat … dar pe interne, pe un site.. suntem oameni diferiti… cu gandiri si educatii diferite…. unii cu care in mod obisnuit nici nu ai comunica vre-odata ….. cu viziuni mai largi sau mai inguste…. unii manipulati de o viata… altii acceptand libertatea reala de manifestare si gandire in spiritul propriilor valori respectandu-i de altfel pe ceilalti… dar ramanand ei insisi. Mesajul tau este foarte adevarat, simplu si curat, asa incat te rog sa scrii in continuare. Romania este frumoasa prin fiecare om al ei viu cu calitatile si limitarile sau nelimitarile lui si tu esti o femeie cu un suflet frumos romanesc autentic. Scrie…americanii sunt mandrii de ei, germanii de ei… si noi romanii care suntem in viata si care am beneficiat de dreptul de a invata sa scriem si sa citim, sa facem in viata nostra ceva , sa avem propriile valori mostenite de neam de neam… trebuie sa scriem si sa lasam mostenire urmasilor sufletele si valorile noastre cu bune si mai putin bune, pentru ca ei sa fie poate mai buni ca noi, mai intelepti ca noi si viata sa intre pe alte fagasuri mult mai firesti si normale neam de neam de-acum incolo. Fiecare om ca tine reprezinta o valoare de intelepciune autentica si chiar daca copiii si nepotii tai sunt pe alte meleaguri tu esti o parte din radacinile a ceea ce sunt. O parte din sufletul , sangele si educatia si valorile pe care tu le-ai sadit in ei vor merge mai departe asa cum si tu le-ai primit mostenire odata cu sangele parintilor tai, cu laptele mamei tale, cu hrana, cu apa si aerul acestei tari cu traditiile si obiceiurile cu intuitia si spiritul puternic al intelepciunii stramosilor. Oriunde vor fi, ei vor transmite un colt de Romanie – de Romanie a valorilor stramosesti adevarate ale omului de rand ce inseamna de fapt Romania. Te rog scrie….
Multumesc D.na Luiza.Imi place ce scrie-ti dvs.aveti „har” in a scrie, asa cum majoritatea de aici il au.Eu stau mai greu in a spune ceea ce gandesc si simt cu multe cuvinte frumoase, ma exprim direct,dar ceea ce am scris de cateva ori a fost din suflet si trairile mele sincere.
***
Multumesc Dl. Razvan,pentru postarile dvs.Din fiecare am invatat ceva sau m-am bucurat de muzica .
***
Multumesc voua oamenilor minunati,care comentati,pentru ca prin comentariile voastre inteleg mai bine postarea respectiva.
***
Lumina si Iubire!
Va multumesc pentru articol!
Fetita mea este in clasa a 2-a si am inceput sa-i scriu asemenea biletele incurajatoare pentru care imi multumeste deja!
Ce fericire!!!
Un copilas se simte mai iubit si este mai fericit datorita acestor biletele din pachetelul cu mic dejun!
Pe de alta parte ii dau incredere in sine si-l motiveaza cu atentie acolo unde mai are de lucrat la greseli!
Mii de multumiri!