Cine moare…
Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe „i” in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile „responsabile”.
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste;
cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput;
cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca „a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida. Totul depinde de cum o traim…
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie.
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi…
Text: Pablo Neruda
Muzica: Leonard Cohen – The Land of Plenty
Realizare clip: Răzvan
Comentarii (16)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Moare câte puţin, cel ce nu trăieşte din inimă. Iubiţi şi fiţi iubiţi. Doamne ajută.
O dupa amiaza frumoasa tuturor.
Mi-a placut poezia lui Pablo Neruda.Frumoasa asocire a cuvintelor cu imaginile si muzica.Faci o munca deosebita Razvan.Fii binecuvantat!!!
Cu bine,Sefora.
O incantare pentru o zi de duminica .Multumim!
Va urez sa va pierdeti frica si sa nu ascultati sfaturile „responsabile”(acestea din urma taie curajul).
Hei,avm exact acelasi nume !
Ha-ha !Acum observ ca mesajul e din iunie si am semnat si cu numele intreg,anterior.
Ha-ha-ha, ce grozava esti !!! M-ai facut sa rad tare bine. Te imbratisez. O seara frumoasa.
Ce minunat ca mai exista oamenii care ne aduc aminte ca viata inseamna si bucurie, si iubire, si minuni…
Excelenta!Pablo Neruda cel mai mare poet latinoamarican cu sange de spaniol.
MULTUMESC DIN INIMA RAZVAN pentru munca pe care faci,cu dragoste,din inima.Sunt tare emotionata si pling….DUMNEZEU SA TE BINECUVINTEZE!!!!!
magic
Cei ce nu Iubesc, mor cate putin, iar cei care Iubesc mereu, „Vesnic Vor Trai”! Splendid videoclip! Multumesc Tare Mult!!!
Aceasta „moarte lenta ” as numi-o ” PIETRIFICAREA INIMI „I …….consecintele ei le vedem si ….le SIMTIM (cine nu are complet inima pietrificata ) „la tot pasul” ……Namaste
..scuze ; INIMII (cu doi de i )
Fi-tzi binecuvantatzi.
Intoarce-te la radacina propriului tau suflet……….
Deşi apari sub o formă umană
Esenţa ta este Conştiinţă pură.
Tu eşti păzitorul fără de frică al
Luminii divine.
Aşa că, vino, întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
Când pierzi orice simţ al personalităţii
legăturile a mii de lanţuri dispar.
Abandonează-te complet,
întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
Eşti urmaşul lui Adam, prin Cuvântul pur al lui Dumnezeu,
dar ţi-ai întors privirea spre
spectacolul gol al acestei lumi.
Cum poţi să te mulţumeşti cu atât de puţin?
Aşa că, vino, întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
De ce eşti aşa de încântat de lumea asta
când o mină de aur este în interiorul tău?
Deschide ochii şi vino
întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
Ai fost născut din razele Măreţiei lui Dumnezeu
când stelele erau într-un loc perfect.
Cât timp vei suferi de loviturile unei mâini inexistente?
Aşa că, vino, întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
Shams din Tabriz, Regele tavernei,
ţi-a înmânat o cupă,
Şi Dumnezeu în toată gloria Lui toarnă vinul.
Aşa că vino! Bea!
întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.
Sufletul sufletelor, viaţa tuturor vieţilor – tu eşti Acela.
Văzut şi nevăzut, mişcător şi nemişcător – tu eşti Acela.
Drumul care duce la Oraş este fără sfârşit;
Du-te fără cap şi fără picioare şi deja vei fi acolo.
Ce altceva ai putea fi? – tu eşti Acela. (Rumi)………….Cu draga inima pentru voi …RAZVAN….MULTUMESC …din inima …mi-a placut clip-ul…FELICITARI !…pentru tot ce faci ….Sper …sa nu ai si aceasta ,,poezie ,,pe FILE DE LUMINA …Daca ,da ..imi cer scuze anticipat …dar mi-a placut …