Trei cărări
Cu mult timp in urma, erau trei prieteni care au facut juramant sa urce pe varful inzapezit al unui munte, ca sa se aseze la picioarele unui om intelept care traia acolo si sa invete din intelepciunea lui.
Pornind impreuna la drum, au ajuns la o rascruce, de unde se faceau trei carari diferite, fiecare ducand spre creasta muntelui si spre omul cel plin de intelepciune.
Prima carare urca drept pe munte. Era calea cea mai scurta, dar foarte abrupta si plina de pericole.
A doua cale, patrundea si urca printr-un canion ingust si accidentat, batut de vanturi puternice.
A treia cale mergea de jur imprejurul muntelui, in curbe line, pana in varf.
Dupa lungi discutii despre calea pe care ar fi trebuit s-o urmeze, fiecare dintre cei trei prieteni si-a ales o alta carare din cele trei, nereusind sa se puna de acord nicicum, astfel ca s-au despartit si fiecare a pornit spre varful muntelui, pe calea lui.
Dupa sapte zile, a ajuns in varf cel care urcase pe calea directa dar abrupta, extenuat si sangerand tot de pe urma ranilor dobandite pe cale. El se aseza la picioarele inteleptului si astepta, in tacere, sosirea prietenilor sai.
Dupa sapte saptamani, al doilea prieten, care urcase prin canionul cel ingust si batut de vanturi, sosi si el in varf, ametit si tulburat si el de dificilul drum. Si el se aseza la picioarele inteleptului, asteptandu-l pe cel care alesese calea cea lunga, cea care serpuia in jurul muntelui.
In fine, dupa sapte luni sosi si cel de-al treilea, plin de lumina si de pace launtrica. De cum se aseza si el la picioarele inteleptului, ceilalti doi si-au manifestat furia fiindca il asteptasera atat de mult si fiindca ei avusesera atat de mult de suferit, in timp ce urcusul lui fusese o binecuvantare.
Inca o data se luara la cearta, discutand care carare era cea mai corecta de urmat catre intelept. Si il intrebara pe intelept, care era adevarul.
Inteleptul il intreba pe primul sosit, ce a invatat pe calea aleasa de el. Cel care suferise cel mai mult a raspuns: “Am invatat ca viata poate fi foarte scurta si ca drumul ei poate fi greu de indurat. Am alunecat si am cazut pe drum si m-am ranit in cazaturile mele si pentru fiecare pas inainte, faceam efort cat pentru doi pasi. Inteleptule, am ales eu calea cea justa catre tine? ” Inteleptul ii raspunse printre lacrimi de compasiune: ” Da, iubitul meu, justa a fost calea ta! “
Apoi inteleptul il intreba pe al doi-lea sosit, ce a invatat pe calea sa. Cel care a ajuns sus cu mintea tulbure din cauza vanturilor puternice, a raspuns:” Am invatat ca drumul vietii nu poate fi prevazut intotdeauna si ca nu te conduce mereu catre tinta dorintelor tale. Uneori credeam ca stiu calea, ca sa constat apoi ca drumul isi schimbase directia si ma conducea din experienta in experienta, pana cand m-am trezit ca am ajuns in fata ta. Inteleptule, am ales eu calea cea justa catre tine ? ” Inteleptul ii raspunse cu vocea intelegerii: ” Da, iubitul meu, justa afost calea ta! ”
In fine, inteleptul il intreba si pe cel de-al treilea, ce a invatat el pe calea lui. Cel care a ajuns luminos si calm, a raspuns: ” Am invatat ca daca mergi prin viata, avand rabdarea ca tovaras de drum, calatoria nu mai este o povara pe care o porti, ci un miracol pe care il traiesti. Calea e dreapta si urcusul e bland, atunci cand iti luminezi drumul cu iubire. Inteleptule, am ales eu calea justa catre tine ? ” Inteleptul raspunse cu zambetul luminos al iubirii: ” Da, iubitul meu, justa a fost calea ta ! “
Atunci cei trei prieteni si-au inclinat capetele cu reverenta, caci aflasera, in sfirsit, adevarul etern.
Autor text: Daniel J. Mille
Comentarii (28)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
O poveste plina de intelepciune.Admir felul cum si-a trait viata cel de al treilea calator.Gasesti mereu povesti frumoase si ineresante.Multumesc mult.
Eu va multumesc. Se pare ca al treilea a fost cel mai castigat. Dar fiecare a avut de invatat.
Foarte frumos si adevarat. O poveste plina de talc.Si totusi…ce drum sa alegem in viata???? Trebuie, ce-i drept sa avem mult mai multa rabdare.
Drumul trebuie sa fiee in sus. Nu conteaza poteca.
Eu cred ca morala din aceasta frumoasa povestire este ca nici o cale aleasa nu este gresita……avem liberul arbitru si Dumnezeu nu vrea sa ne compare si sa ne judece ( asta o facem doar noi, oamenii, cu egoul din noi). Daca vrem ca drumul vietii sa fie frumos, luminos, plun de bucurii alegem ca cel de-al treilea; daca insa ne facem calcule cum sa „fentam” pentru a ajunge mai repede la tzinta, atunci suferim precum primul si al doilea calator – drept urmare nu avem ocazia de a ne bucura de cele intalnite in cale.
Da, dar sus ne bucuram cu totii.
Adevarul este ca cu credinta ,iubire si speranta orice drum am alege ni se pare usor.Multumesc pentru acest articol plin de invatatura.
Acestea trei ne dau aripi si ne iau poverile din spate. Aveti dreptate.
Daca inteleg bine, oricare ar fi drumul ales de noi, fiecare drum ne invata cate o lectie care ne ajuta la evolutia spirituala.
Da, depinde de noi daca suntem capabili sa invatam din lectiile primite.
Fiecare om isi alege calea lui si numai a lui ,dar pe orice cale o pornesti iti trebuie multa rabdare.Asta nu o spun eu ci am invatat-o de la un sfant parinte ,el intotdeauna dupa ce ne asculta spunea prima data „rabdare,rabdare” si apoi continua cu ce avea de zis.
Pentru multi rabdarea este extrem de dificila. E o virtute ce trebuie educata.
Povestea este superba,totul conteaza daca ai puterea sa-ti analizezi sincer cu tine insuti fiecare pas facut pe acea cale.
Intr-adevar nimic nu este inutil. Fiecare vietate, fiecare lucru din viata noastra are rolul sau, mai mic sau mai mare.
Un mesaj profund filozofic.
Multumesc pentru apreciere.
Va doresc o seara minunata!
Fiecare are propriul drum in viata ,fiecare parcurge acest drum asa cum doreste,sunt multe experiente,multe obstacole de trecut .
Viata este un intreg sir de carari ce asteapta sa fie descoperite .
Fii atent la pasii pe care ii faci,nimeni nu poate trai viata in locul tau,asa cum nici tu nu poti trai viata altcuiva.
Multumesc,o seara buna!
Multumim pentru comentariu. Intotdeauna ne uimiti cu profunzimea vorbelor dvs.
Va sunt recunoscator pentru tot!
Dupa o zi, sunt sigur minunata, va doresc o saptamana plina de dragoste si de Lumina.
Pe parcursul vietii ,consider ca fiecare dintre noi poate trece prin situatiile ivite ,,cu increderea in puterea „aventurierului” ,cu increderea in hotaririle dictate de propria minte (a propriului EGO) sau ASCULTAND INIMA (INTUITIA). Consider ca doar O MATURITATE ADEVARATA (ce nu are vreo legatura cu anii „ninsi” pe umeri) te poate determina sa treci prin viata SENIN (indiferent de „furtunile create de minte) fiind mereu in ARMONIE cu tine insuti si cu tot ce te inconjoara (natura , fiinte, oameni). Dar pentru a ajunge la MATURITATE e nevoie sa „ne facem timp” pentru a ne „REGASI SINELE PROPRIU”. VA MULTUMESC pentru ca ati creat aceasta „oaza de spiritualitate” in acest „desert” al orgoliilor,,al indiferentei, al ignorantei, al dispretului al urii sa). Pace si bucurie tuturor
Foarte intelepte cuvinte ne-ati scris. Sunt pline de miez si de invatatura.
Cu mult respect va urez pace si bucurie in viitor.
MULTUMESC DIN SUFLET ! DIVINITATEA SA VA OCROTEASCA SI SA VA INDRUME PASII !
Foarte frumos ,si tot ce este scris pe acest site !
Multumesc din suflet!
Multumim pentru aprecieri.
Incercam sa oferim o oaza de Lumina si ne bucuram pentru fiecare cititor.
O saptamana minunata va dorim!
Viata iti ofera multe cai de parcurs. Sunt drumuri pe care le parcurgi folosin toate modurile de deplasare . Nu poti avea drumul vietii,parcurs numai intr-un singur mod, referitor la modalitatile alese de cei trei prieteni, pentru ca fiecare portiune a vietii, iti ofera alegerea si trebuie sa faci fata obstacolelor , dar in primul rand scopului, telului, destinatiei din acel moment. Important este sa sti ce mod deplasare si cale sa alegi, pentru ca finalul sa fie cel dorit , atat de tine cat si de cei din jur, sau pentru cei pentru care faci acel drum….Inteleptu a aprobat toate cele trei m0oduri si cai de deplasare, pentru ca toate au avut aceeasi destinatie si acelasi finis. Asta este pilda acestei frumoase povesti…Alege cu mintea , cu sufletul , gandind la ce doresti si unde sa ajungi, iar uneori si cand!!!!Numai bine va doresc!!!!!
P.S.- Am uitat sa remarc , inca odata , frumusetea si adevarul din cuvintele tale Batrane Dan! Iti doresc zile senine si fericite!
Multumesc ! Cu totii sa avem zile linistite si pline ce armonie ! Namaste
Fiecare isi traieste viata asa cum crede ca e corect. Viata o putem face frumoasa si simpla daca detinem The Secret: Forta gandului ce-ti creeaza viata si atrage actiunile ei. O zi minunata! Pentru toata lumea. Daca fiecare traieste frumos si crede in lucruri pure, trainice, intelepte, noroiul nu nu te poate intina. Succes
Sunt tot atatea cai,cati cautatori sunt,niciuna nefiind gresita.Nimeni nu are de urmat calea altcuiva,constiinta purtandu-l pe fiecare pe drumul ce-l ajuta sa realizeze,ca oricum ar peoceda,nu conteaza,tot se va regasi,numai ca are de ales:sa se bucure pe calea lui,sau sa se chinuie.Durata calatoriei nu are nici o relevanta,savurarea experientelor,dibuindu-le talcul,da.