Don Miguel Ruiz – Maestrul universal
A fost odată ca niciodată un maestru care le transmitea oamenilor un mesaj atât de minunat încât toată lumea era profund emoţionată în faţa cuvintelor sale pline de iubire. În mulţime se afla un om care a ascultat fiecare cuvânt al maestrului. Era un om foarte smerit, cu o inimă foarte mare. El a fost atât de emoţionat de cuvintele maestrului încât s-a simţit obligat să-l invite pe acesta în casa lui. De aceea, când maestrul a terminat de vorbit, el a ieşit în faţa mulţimii, l-a privit pe maestru direct în ochi şi i-a spus:
– Ştiu că eşti foarte ocupat şi că toată lumea doreşte să-ţi cucerească atenţia. Ştiu că nu ai timp nici măcar să mă asculţi, dar inima mea este atât de deschisă şi simt atâta iubire pentru tine încât aş dori să te invit la mine acasă. Doresc să pregătesc cea mai bună masă pentru tine. Nu mă aştept să accepți invitaţia mea, dar am simțit nevoia să ţi-o adresez.
Maestrul l-a privit în ochi pe omul nostru, şi cu un zâmbet fermecător, i-a răspuns:
– Pregătește totul. Voi veni.
După care a plecat. Auzind aceste cuvinte, bucuria din inima omului nostru a fost fără limite. Aproape că nu mai avea răbdare să-şi aștepte maestrul şi să-l servească cu inima plină de iubire. Aceasta era cea mai importantă zi din viaţa lui: ziua când maestrul urma să fie alături de el. A cumpărat aşadar cele mai bune alimente şi cel mai bun vin, precum şi cele mai frumoase haine, pentru a le oferi ca ofrandă maestrului. A alergat apoi acasă să pregătească totul în vederea vizitei maestrului său. A făcut curăţenie generală în casă, a pregătit o gustare excelentă şi a aranjat masa cum a ştiut mai bine. Inima lui era plină de bucurie, căci maestrul urma să vină în curând. În timp ce aştepta cu nerăbdare, cineva a bătut la uşă. S-a repezit să o deschidă, dar în locul maestrului a văzut o bătrână. Aceasta l-a privit direct în ochi şi i-a spus:
– Sunt ruptă de foame. Poţi să-mi dai o bucată de pâine?
Omul nostru se simţea puţin dezamăgit, dar i-a răspuns femeii:
– Te rog, intră în casă.
A aşezat-o apoi pe locul pe care îl pregătise pentru maestrul său şi i-a dat mâncarea pe care o preparase pentru acesta. Era însă nerăbdător şi abia aştepta ca ea să termine de mâncat. Bătrâna a fost mişcată de atâta generozitate. Ea i-a mulţumit omului şi a plecat. Atunci, omul nostru a pregătit din nou, în toată viteza, masa pentru maestrul său. Nici nu a terminat bine, că cineva a bătut la uşă. De data aceasta, s-a dovedit a fi un străin care călătorise prin deşert. Străinul l-a privit în ochi şi i-a spus:
– Mi-e foarte sete. Poţi să-mi dai ceva de băut?
Omul s-a simţit din nou dezamăgit că nu era maestrul său, dar l-a invitat pe străin în casă, l-a pus la masa pe care o pregătise pentru maestru şi l-a servit cu vinul pe care intenţiona să-l dăruiască maestrului său. Când străinul a plecat, omul a început din nou să pregătească totul pentru venirea maestrului. Cineva a bătut din nou la uşă. Când omul nostru a deschis uşa, în prag stătea un copilaş. Acesta l-a privit în ochi şi i-a spus:
– Mi-e frig. Poţi să-mi dai o pătură să îmi acopăr corpul?
Omul nostru s-a simţit din nou dezamăgit că nu era maestrul său, dar l-a privit în ochi pe copil şi a simţit cum inima i se încălzeşte de iubire. El a adunat imediat hainele pe care le pregătise pentru maestrul său şi i le-a dăruit copilului. Acesta i-a mulţumit şi a plecat. Omul nostru a pregătit din nou întreaga casă pentru venirea maestrului său, după care l-a aşteptat până foarte târziu. El şi-a spus: “Ştiam foarte bine că nu trebuia să mă aştept ca maestrul să vină în acest cămin atât de umil. Deşi el mi-a spus că va veni, probabil că ceva mult mai important l-a reţinut în altă parte. Maestrul nu a venit, dar cel puţin mi-a spus că o va face, şi acest lucru a fost suficient pentru a-mi umple inima de fericire”.
A pus mâncarea şi vinul la rece şi s-a dus la culcare. Noaptea, el a visat că maestrul său a venit acasă la el. Omul era fericit să-l vadă, deşi nu-şi dădea seama că visează. “Doamne, ai venit! Ţi-ai ţinut cuvântul!”
Maestrul i-a răspuns: “Da, am venit, dar am fost de mai multe ori. Când mi-a fost foame, tu mi-ai potolit foamea. Când mi-a fost sete, tu mi-ai potolit setea. Când mi-a fost frig, tu mi-ai dat haine să mă acopăr. Orice faci pentru altcineva, pentru mine faci”.
Omul s-a trezit cu inima plină de fericire, căci a înţeles ce l-a învăţat maestrul său. Acesta îl iubea atât de mult încât i-a trimis trei oameni ca să-l înveţe marea lecţie, potrivit căreia maestrul trăieşte în toate fiinţele vii. Oricând îi dăruiţi mâncare unui om înfometat, ori de câte ori îi dăruiţi apă unui om însetat, ori de câte ori îmbrăcaţi pe cineva căruia îi este frig, voi îi dăruiţi iubirea voastră Maestrului universal.
Comentarii (16)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
E o adevarata incantare sa citesc articolele dvs. De cand v-am descoperit, astept cu nerabdare mail-ul in fiecare dimineata. Sunt sigura ca sunt multe persoane care simt acelasi lucru ca si mine. Strecurati in fiecare zi un strop de fericire in viata mea. VA MULTUMESC.
SUBSCRIU LA COMENTARIUL FACUT DE „KATA” SUNT PRINTRE PERSOANELE CARE AU ACELEASI SENTIMENTE.VA MULTUMESC
Sunt foarte frumoase pildele din povestirile tale ,pilde pe care le auzim si la biserica si le citim si in ,,CARTEA SFANTA „Defapt tot ce postezi iti face o sete de a reveni pe acest site > Da , in fiecare zi azstept sa primesc emailul tau .Iubirea maestrului este nemarginita intradevar !…ca si cea a omului din multime.Cata fericire putem simti cand facem fapte bune.Cand ii cautam pe cei bolnavi si se bucura ,cand le dam o bucata de paine celor care vine la usa si cer de mancare sau celor carora le dam un pahar de apa, batranilor singuri cu care mai schimbam cateva cuvinte. Mie, cineva mia zis odata ,sa nu las pe nimeni care i mi bate la usa si mi cere mancare,apa sau haine sa plece fara sa i ajut intrun fel.Miam dat seama…. desi eram o copila ce multa dreptate are, urmandu i sfatul dupa putin timp.Am simtit o bucurie imensa cand am putut ajuta chiar daca cei care miau cerut mancare erau copii de tigani si chiar daca altii au spus ca vor reveni mereu.Au revenit intradevar dar nu ma lasat inima sa i las sa plece fara sa le dau cate ceva de mancare,apa sau haine.Nu vreau sa ma laud cu asta ci doar sa confirm ,marea bucurie ce am simtit o in suflet.I ti doresc o dumineca frumoasa .linistita si racoroasa si iti multumesc incaodata pentru tot ce postezi pe siteul acesta .
Buna dimineata
Da …bune fragmente si articole. Cititi „Cele patru legaminte” si „Arta de a Iubi”…de Don Miguel Ruiz
Foarte emotionanta!
Multumesc.
Mi-au dat lacrimile. Foartre emotionant!
Multumesc pentru minunata pilda.Astept cu nerabdare fiecare zi .Stiu ca voi primi ceva deosebit pentru care iti multumesc,Razvane.
Scriere deosebita,scriere plina de caldura,dragoste si intelepciune.
O zi buna!
sunteti deosebiti si ne incantati sufletul cu toate tot ce ne trimiteti, multa sanatate
…emotionanta,..minunata,.. plina de adevar,..intelepciune si multa iubire!,..
..ce bine ar fi ca aceasta iubire,..manifestata in acest caz prin daruire,..compasiune,..intelegere,..sa deschida inimile tuturor oamenilor!,…
..un gand bun..tuturor!,..
Deosebita lectie de iubire neconditionata ! Pacat ca traim vremuri mai grele si ma doare sufleteste ca nu pot ajuta dupa sufletul meu: am multe cazuri „grele” in familie sau in jurul meu (pe scara, la servici…) si nu-i pot ajuta prea mult…. Problemele cele mai grele pornesc de la lipsa puterii materiale de a ne plati obligatiile catre stat… Simt o pace interioara deosebita dupa ce citesc articolele de pe acest site , ma bucur ca existati si ganditi asa frumos !
Multumesc pentru tot si nu numai pentru ce crezi ca mi-ai oferit ci si pentru amintirile frumoase rascolite cu aceasta pilda. Cand eram mica bunicul meu avea o carte veche se numea „Hristos in scoala”(dupa aceasta carte se preda de catre preoti in scoli inainte de a fi acest sistem de invatamant de acum) in ea erau pilde aranjate pe clase de la clasa I-a pana la clasa a IV-a, doar cei care au avut bucuria sa citeasca aceasta carte pot intelege de ce sunt atat de incantata, pot spune ca acea carte a fost la figurat mama si tatal meu si ca ceeace sunt azi se datoreaza acestor pilde pe care le-am urmat si respectat. Multumesc inca odata din tot sufletul meu.
Distribui tot timpul tot ce primesc de la voi,minunati mai sunteti.
foarte frumos! nu am cuvinte sa exprim ce am simtit cand am citit acest articol,daca se poate va rog trimiteti-mi mai multe astfel de articole sunt profund impresionat!cu iubire fata de semeni ajungi mai aproape de creator
ESTE MINUNAT!!!!!!!!!!!!!TE ROG, SA-MI TRIMITI SI MIE IN FIECARE ZI ASTFEL DE MINUNATII.DUMNEZEU SA TE BINECUVANTEZE!!!!!!!