Episcopul
Am mers să pescuiesc în munții din nord. Aici îmi petreceam vacanța și mă bucuram de ciripitul păsărilor și de natura virgină. Râurile de munte din această zonă sunt vestite pentru bogăția lor. Peștii sunt atât de mulți încât oricât ai fi de nepriceput tot te întorci acasă cu un prânz pe cinste.
Totuși, nimeni în afară de localnici nu știa deunăzi de aceste locuri minunate. Acum ele au devenit cunoscute datorită lui Antioh, episcopul cel mai evlavios și mai sfânt pe care l-a dat această țară. Acum cinci ani, când a plecat din capitală ca să vină aici, multă mirare și uimire a lăsat în urma lui. Apoi, când s-a întors, a avut atâte cuvinte de laudă încât oamenii cu mic cu mare, în funcție de timp și de posibilități au venit să vadă minunea munților virgini.
Este dimineața devreme și am ieșit cu undițele în spinare și cu toate necesare acestei pasiuni pe care mi-a insuflat-o tatăl meu. Întrucât sunt pentru prima dată în zonă am angajat dintre localnici un ghid. Acesta, înalt, bine făcut, cu fața brăzdată de vânturile aspre ale iernilor trecute, pășește voinicește într-un ritm mult prea alert pentru un orășean ca mine. Îi privesc mustața deasă, și apoi, îi remarc în ochi acea sclipire de inteligență care mă convinge că pot avea ce învăța de la un asemenea om.
– Înțeleg că pe aici a fost și episcopul Antioh, încerc eu să deschid discuția în speranța că ritmul picioarelor lui va scădea.
– Așa este. A stat aici mai mult de o lună. Cel mai mult îi plăcea să vină cu mine la pescuit.
– Îi plăcea să pescuiască?
– Lui, nu, dar mie da. El doar mă privea.
– Incredibil. Deci chiar tu ai fost ghidul lui?
– Da, eu am fost, dar nu e nimic incredibil pentru că noi suntem puțini pe aici iar eu cunosc cel mai bine toate ungherele și toate cărările. Pe cine să fi chemat să-l însoțească, dacă nu pe mine.
– Înțeleg, spun eu gânditor, aici nu este ca la oraș. Și ce fel de om este episcopul? Ce părere ți-ai făcut despre el?
– Este un om bun, dar are un limbaj…
– Vrei să spui că episcopul înjură?
– Şi încă cum, domnule! Odată, am prins un somon măricel, dar chiar când să-l iau în mână, peștele mi-a alunecat printre degete și a scăpat înapoi în apă. I-am spus atunci: „Ce ghinion al dracu’… „.
M-a privit drept în ochi şi mi-a spus:
„Chiar aşa!” De fapt, atunci a fost singura dată când l-am auzit înjurând.
Adaptare de Răzvan, după o povestire de Anthony de Mello
Comentarii (10)
Dă-i un răspuns lui Ana Galla Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Razvane, ia intreaba-l tu pe domnu’ Toni Mielu asta, unde-i locatia aia paradisiaca pt. pescari, c-as sta nitel de vorba si eu cu somonii aia, zau asa.
Ma rog, fiecare la capatul lui … de undita!
Nu de alta, da’ la cit a ajuns kilu’ de somon salbatic pe la noi in supermarket, sigur ies mai ieftin chiar si daca ma duc personal pina acolo.
Cu tot cu masa, cazare si permisul de pescuit.
Bashca avionul dus-intors.
Parol!…
P.S. Vezi c-ai uitat cu totul de prorpia promisiune de a mai pune, in timp, ceva emoticoane in plus.
Cum ar fi ala cu ‘woodstock’…
Locatia este Beautiful British Columbia – Muntii Stancosi.
Mi-a mai spus ca acolo s-ar putea sa prinzi aglomeratie ca mai sunt niste ursuleti la pescuit, si nu sunt Panda…
P.S. Am promis si ca atare o sa mai adaug… nu am uitat.
Razvane, prietene, ai mare grija ca incepe sa-ti moara site-ul, zau asa!
Si eu n-am de gind sa ti-l tiu ‘fortat’ in viata, sa scriu la gazete de 2 lei sau, si mai rau, … pe garduri!
Parol!…
Tare imi mai place Anthony de Mello aka ”Toni Mielu” asta…
Ana, in mod atit formal cit si informal, nu prea ar avea cum sa-ti mai placa … guru Mielu.
Nu de alta, da’ e … putin mort de prin 1987!
Tzzztzzztzzz! Tata Mare, ma bucur sa constat ca ti.a fost dor de mine!
Si as multumi de corectura, daca, in mod uzual, in frumoasa limba romana, nu am zice: „imi place Eminescu”… chiar daca a decedat cu 98 de ani inaintea susnumitului Anthony… pentru motivul ca placutul se refera la scriitura.
Pentru si mai multa claritate, dezmint orice eventuala insinuare ca as fi necrofila….
Dumnezeule Mare, Ana, chiar trebuie sa stie toata lumea?!?
Mi.a scapat! Iertare!
Hai, mai, Razvane, Craciunu’ ca (si) Craciun, da’ chiar asa, doar un articol la 2-3-4 zile?!?
Da-o-n … pisici, ce naiba, zau asa!…
La multi ani Tuturor in Noul An, 2018!
Fiti binecuvantati in tot ce faceti!
Multumim lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a daruit pana acum si mai ales pentru ce urmeaza!