skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Tinerii si batranii

 

A fost odata un fecior din cale-afara de iubitor si devotat tatalui sau.. In acele timpuri se spune ca ar fi existat o lege care obliga pe copii sa duca in munti pe batranii ce nu mai puteau munci.
Tatal feciorului cu pricina ajunsese atat de batran, incat nu mai putea munci. Sosise timpul abandonarii lui si feciorul il lua in carca si porni cu el spre inima muntilor. In timp ce-si ducea parintele in spinare, batranul tata, care-si iubea si el copilul din tot sufletul, rupea crengi de copaci si le arunca ba ici, ba colo, ca nu cumva dragul sau fiu sa rataceasca drumul la intoarcere.
Ajunsi in creierul muntelui, fiul stranse un maldar de frunze uscate si-si aseza tatal in varful lor, apoi spuse oftand:
– Si acum, dragul meu tata, trebuie sa ne despartim.
Batranul tata rupse o ramura dintr-un copac si, aratand-o fiului iubit, zise:
– Copile drag, ca sa nu te ratacesti, am presarat ramuri ca aceasta pe unde am trecut.Ele iti vor arata drumul pana acasa. Si acum, rimai cu bine, fiu iubit!
Emotionat pana la lacrimi de dragostea tatalui saa, fiul nu se indura sa-si abandoneze parintele. Il lua din nou in spinare si se intoarse cu el acasa.
Daca fapta aceasta ar fi ajuns la urechile imparatului, atat tatal, cat si fiul, ar fi fost aspru pedepsiti. Dar fiul sapa o groapa in fundul curtii si isi ascunse tatal acolo. In fiecare zi, el ii ducea de mancare in tainita, iar atunci cand facea rost de bucate mai alese, nu se atingea de ele pana nu-i ducea parintelui sau.
Intr-o zi, imparatul dadu porunca in tara sa i se faca o franghie de cenusa. Supusii sai se straduira zi si noapte sa faca franghia comandata, dar in zadar.
Cererea imparatului ajungand si la urechile batranului, acesta ii spuse fiului sau:
– Incolaceste o franghie pe un fund de lemn si da-i foc.
Fiul asculta de povata tatalui si obtinu, intr-adevar o funie de cenusa. Bucuros, se prezenta numaidecat cu ea in fata imparatului si fu rasplatit pentru iscusinta sa.
La scurt timp dupa aceea, imparatul il chema din nou pe tanar ti-i dadu un tarus din lemn, astfel taiat incat arata la fel la ambele capete si-i ceru sa-i arate unde e varful si unde e radacina. Baiatul lua tarusul acasa si ceru din nou parerea batranului sau tata.
– Pune sarusul in apa, il sfatui batranul. Capatul care va incerca sa iasa din apa, va fi varful, iar cel ce se va afunda in apa va fi radacina.
Tanarul facu intocmai cum il invata batranul sau tata si anunta rezultatul inaltului imparat. Impresionat de inteligenta lui, imparatul il rasplati si mai darnic pe tanar..
Dar imparatul veni in curand cu o a treia problema si mai dificila decat celelalte doua. El porunci tanarului sa construiasca o toba care sa scoata sunete fara a fi lovita.
Baiatul isi consulta din nou tatal.
– Nimic mai usor, fatul meu, zise batranul. Du-te si cumpara o piele potrivit de mare. Apoi mergi la munte si fa rost de un stup.
Si el proceda intocmai cum il invata tatal sau, iar batranul croi din piele o toba, iar inauntru instala roiul de albine.
– Iata toba, fiule,. Infatiseaza-te cu ea in fata inaltimii sale.
Feciorul lua imediat drumul spre palatul imparatului. Iar cand acesta atinse toba, albinele din interior, tulburate fara veste, incepura sa zumzaie de vibra membrana tobei ca lovita de sute de ciocane. Nu exista nici o indoiala: toba canta de la sine.
Laudandu-l pe baiat pentru solutiile intelepte date celor trei dificile intrebari ale lui, imparatul il intreba in cele din urma cum a reusit sa se descurce atat de bine.
– Fiind prea tanar si avand putina experienta, raspunse flacaul, n-am reusit sa rezolv niciuna dintre probleme. Solutiile le-am aflat de la tatal meu, om batran cu experienta bogata.
Si pentru ca spusese destule, tanarul se hotari sa fie cinstit pana la capat:
– Nu m-am incumetat sa-mi abandonez parintele in munti, luminatia-ta. L-am ascuns in fundul gradiniia€¦
Impresionat de povestea fiului iubitor, dar si de intelepciunea parintelui sau, imparatul zise:
-N-as fi banuit ca batranii sunt atat de intelepti si de folositori. De acun incolo, nimeni sa nu-si mai abandoneze parintii neputinciosi in munti.
De atunci se spune ca varstnicii au trait impreuna cu fiii lor pana la adanci batraneti.

Poveste orientala

Comentarii (11)
    1. Postarile cu Jasmuheen vor avea o frecventa din doua in doua zile, asa le-am programat. Daca doriti sa le trimitem zilnic, puteti sa ne spuneti.
      O zi frumoasa sa aveti!

       
  1. Tinerete – batranete.
    Putere – intelepciune.
    Cautare – cunoastere.
    Avant – implinire.
    Zgomot – liniste.
    Iubire – iubire.
    Singura constanta din univers – iubirea.
    Ne nastem in iubire, traim in iubire si murim in iubire .Indiferent daca ne dam seama sau nu .
    Doar ca atunci cand ii dam voie sa ne cuprinda strans, traim dupa regulile ei ,nu dupa regulile noastre.
    Si asta creeaza armonie si echilibru.
    Nu mai suntem purtati de vanturile vietii.
    Existam ancorati in iubire si nimic nu ne poate clinti .
    Iubirea- singura constanta din univers.

     
      1. Asta cu „Traiti mereu in iubire” este doar o zicere de gen biblie si alte religii si chiar multe scoli spirituale dar neaplicabila direct in concret, caci nu vine si cu “instructiunile de aplicare” deoarece acestea s-au pierdut in timp si a ramas numai zicerea izolata care da bine la credincios.
        Este exact genul de zicere ce suna foarte inalt dar mai nimeni nu stie cum s-o aplice in practica, ganditi-va la amicul Christos care mai facea crize de furie si dadea cu bata prin templu pe la zarafi :)
        Sintagma se aplica in practica atata timp cat tu ca “suflet” te mentii la nivel de Observator al emotiilor ce trec prin trupul tau si al evolutiei trupului tau prin viata. Evident ca nu poti fi tot timpul in iubire caci altfel iti pierzi empatia si nu mai poti simti ce simt cei aflati in suferinta, ai fi ca un extraterestru ce se plimba pe aici plin de iubire si uimit de emotiile straine si ciudate prin care trec oamenii de pe planeta. Ai avea compasiune ca extraterestru pentru bietii oameni, dar n-ai intelege ce traiesc ei si de ce sunt asa caci ai functiona dupa cu totul alte tipare emotionale, de dimensiunea a 5-a sa zicem…
        Ideea aplicarii practice este ca avand trup pe aici printre ceilalti oameni sa-ti mentii o baza de referinta emotionala si de iubire de care sa fii foarte constient, si de la care te mai abati din cand in cand atunci cand te cuplezi emotional la diferite situatii. Dupa ce situatia s-a terminat trebuie sa REVII la baza de referinta de emotii inalte de iubire, aducand cu tine si lectiile pretioase invatate.
        Asta inseamna sa fii in iubire cu adevarat, nu sa stau toata ziua in mediatie, sa ajunga sa moara lumea in jur dintr-o cauza sau alta, iar eu sa ma simt separat complet de toti si toate stand cu gandul numai la Dzeu fiind in “iubire”. Asa ceva cred numai cei care chiar n-au inteles nimic din viata si spiritualitate …

         
      2. Creatia pentru mine este iubire .
        Tot ce ne inconjoara este creatie , deci tot ce ne inconjoara este iubire.
        Traim in Creatie deci traim in iubire.
        Suntem creatie , deci suntem iubire.
        A simti iubire ,deja este ceva ce ne priveste personal,pe fiecare in parte.
        Sa iubesti nu te poate invata nimeni.Iubirea trebuie simtita.
        Ea vine din adancurile noastre , dar noi suntem cei care trebuie sa-i dam voie sa existe in vietile noastre.
        Cel mai greu este sa intelegi ca esti inconjurat de iubire , ca tot ceea ce vine spre noi vine din iubire.
        Lumea materiala care ne inconjoara ne distrage tot timpul atentia si oamenii nu reusesc sa inteleaga asta.
        Judecata nostra ne impiedica sa vedem iubirea care ne inconjoara.
        De aceea , cu cat judeci mai putin, ca atat poti simti mai multa iubire.
        Cu cat accepti ceea ce traiesti , cu atat simti mai multa iubire.
        Cu cat te multumesti cu ceea ce primesti , poti simti mai multa iubire .
        Iar marea provocare este de a simti iubire atunci cand esti lovit.
        Pentru ca noi nu intelegem ca acea lovitura vine tot din iubire. Pentru ca trebuie sa corectezi ceva care sa te poata face sa iubesti si mai mult.
        Cel mai greu pentru noi oamenii nu este sa iubim totul.
        Cel mai greu este sa nu judecam pe nimeni si nimic .
        De fapt aceasta este trasatura care ne face umani.
        Indiferent cat de mult am ajuns sa iubim totul , nu ne putem abtine sa nu judecam .
        Si pana la urma si asta este ok, atata timp cat ne straduim sa o facem cat mai putin.
        Suntem fascinati de judecata.
        Dar , spuneti “te iubesc” tuturor lucrurilor si fiintelor care va inconjoara si ele va vor spune la randul lor “te iubesc”.
        Iubirea este inceputul si sfarsitul.
        Nu exista nimic altceva.

         
        1. Da Carmen, asa este….Si imi amintesc acum 2 intamplari personale…Cu ceva ani in urma, in autobuz, mi-a fost sustras portofelul,,,Cand am coborat am observat. Intai m-am enervat, eram razbunator, suparat….Dar, deodata, intr-un minut, AM SIMTIT IUBIRE PENTRU HOT, si o mare bucurie(a starii respective…).Mi-am dat seama ca hotul mi-a oferit aceasta ocazie, de a trai un moment intens de IUBIRE. Daca nu se intampla nimic, nu era nici momentul acela memorabil…
          Si, intr-o alta situatie, eram la servici, intr-o zi sefa mea s-a suparat pe mine, fara sa fi avut vreo discutie sau ceva….Nu stiu nici acum ce a fost, dar se uita urat la mine, nu mai vorbea cu mine…Ma simteam groaznic si nu stiam ce sa fac….Cateva nopti am cautat o solutie, am cerut Sinelui meu o idee…Si, a venit : IUBIRE , trimete-i IUBIRE ! Asa am facut, si in cateva zile totul a revenit la normal.
          Multumesc,
          SARBATORI FERICITE !

           
  2. Mie imi plac foarte mult „povestile” care au multa intelepciune si adevar in continutul lor. Apreciez mult aceasta povestire ca si multe altele pe aceasta tema.
    File de poveste”, ma inspira, ma face sa fiu eu insami, sa daruiesc celor din jurul meu toata dragostea mea sincera, sa fiu cat mai altruista, cat mai intelegatoare cu cei mai sceptici sau diferiti*, cat mai rabdatoare si cu cei nerecunoscatori cu tot ce le ofera viata de la nastere pana la o varsta cat mai avansata etc.
    Am invatat ca nu poti multumi pe toata lumea, oamenii fiind diferiti, ca nu-i pot multumi pe toti cei dragi , oricat de mult m-as stradui ei crescand, capatand influente din afara familiei, dar am vazut ca fondul ramane…. asa ca ma multumesc cu asta.
    Doresc ca lumea sa dea dovada de rabdare, intelepciune si toleranta. In acest mod viata si lucrurile, vor avea alta turnura, alta „culoare” alt rezultat.
    Un an bun tuturor!http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gifhttp://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif

     

Dă-i un răspuns lui Razvan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top