Vulturul cel înțelept – poveste populară
Trăia demult, tare demult, un om înţelept.
El a aflat că în ţinutul unde locuia el sălăşuia un vultur înţelept.
Vulturul era uriaş, bătrân de când lumea şi înţelept, căci văzuse câte toate se întâmplaseră în lume.Şi, căutând şi mai multă înţelepciune, înţeleptul nostru l-a căutat pe Vultur şi l-a găsit.L-a întrebat:
-Vulture, înţelept eşti, căci eşti de când lumea şi multe le-ai văzut ridicându-se şi prăbuşindu-se, pe mulţi i-ai văzut născuţi şi apoi murind i-ai pierdut. Caut întelepciune!
Si vulturul a răspuns:
– Adevărat este ce spui, dar ce cauţi în fapt?
Inţeleptul i-a spus:
– Vulture, vreau să văd cel mai frumos loc din lume şi vreau să-mi trăiesc ultimii ani ai bătrâneţii acolo.
Atunci Vulturul i-a răspuns:
– Bine, am să-ţi îndeplinesc dorinţa. Am să te duc să vezi cel mai frumos loc din lume!”
Şi zicând acestea, Vulturul l-a luat în gheare şi a început să zboare. Si a văzut înţeleptul din zbor cum trecea de ţara lui. Si a văzut Roma, unde stătea Coloseumul şi palatul Caesarului, şi a văzut Constantinopole cu toate minunăţiile lui din aur, şi a văzut Babilonul cu minunăţiile lui, şi a văzut Nilul şi vărsarea lui în delta cu milioane de paseri şi vieţuitoare, şi multe minunăţii a văzut zburând, de începuse a se întreba înţeleptul:
– Oare cum poate cineva să se hotărască unde este cel mai frumos loc din lume?.
Şi zburând Vulturul, au ajuns în deşert. Şi în deşert erau nişte stânci negre şi acolo vulturul s-a aşezat.
Când vazu aceasta înţeleptul s-a uitat în jur şi nu a văzut nici apă, nici copac şi nici vieţuitoare cât cuprindea cu ochii. Şi s-a întristat zicând:
– De ce m-ai adus aici, Vulture, oare nu mi-ai promis cel mai frumos loc din lume?”
Dar vulturul i-a zis:
– Cum ţi-am promis, aşa am făcut. Cu adevărat acesta este cel mai frumos loc din lume. Aici m-am născut eu!
Se spune ca este bine sa traiesti acolo de unde ai baut prima data apa.
Sa traiesti departe de acel loc inseamna DOR- si numai cei care traiesc departe stiu cu adevarat semnificatia acestui cuvant.
Cea care ne duce departe de acest loc este MINTEA.
Cea care ne face sa ne intoarcem mereu in acest loc este INIMA.
Cand ALEGI INIMA, te alegi pe tine , traiesti in pace, iubesti, razi, plangi, te bucuri de LINISTE.
Cand ALEGI MINTEA , ii alegi pe ceilalti, traiesti in pace, iubesti, razi, plangi, dar nu te vei bucura niciodata de LINISTE..
Si fiecare traieste in functie de ALEGERILE lui.
Sincer ….ma cam indoiesc sa-l consider pe acest intelept , observandu-i (si nejudecandu-i) DORINTELE , ca este un ADEVARAT intelept . Va imbratisez
Un om viu, functional are la dispozitie in acelasi timp si mintea si inima….si rationalul ..si emotionalul…..Cand una dintre ele este in exces…..fara a tine cont de cealalta…se produce o aberatie comportamentala si afectiuni ….Deci sanatatea fizica, mentala , emotionala este echilibrul si armonia intre ele…. ca functionare…fara excese. Intelepciunea se dovedeste prin actiuni si activitati zilnice…nu prin…masuri extreme….asta este deja afectiune sau deraiere….dar, un fel de poveste fiind…..si dorind sa aiba si o invatatura….. Daca este sa asociem cu terapia post traumatica …este intoarcerea la origini…la copilarie…la locurile cunoscute cand …nu aveai nici o grija si erai plin de sanatate debordanta si incredere in fortele proprii ocrotit de dragostea si caldura sufleteasca de la parinti, bunici, cei dragi. Purtam in noi matricea locurilor unde ne-am nascut si ele ne pot reseta in planul initial daca..nu au aparut alte modificari de …camp electromagnetic. Pe vremuri cand cineva pleca la drum lung sau tinerii plecau de acasa sa isi caute soarta in lume …li se punea intr-un saculet…pamant de-acasa. Saculetul strans la piept era si modul cum comunicau telepatic stari, emotii, sperante….si functiona. Seara …cei ce aveau pe cineva plecat si simteau ca se apropie…puneau o lumanare sau o candela in geam. Cand unii plecati de mult simteau ca li se apropie sfarsitul…cereau sa li se puna langa ei sau in mana …saculetul….de acasa. In multe zone din tara in vechime si la sate se mai pastreaza obiceiul, cel putin acum vre-o zece ani ..inca mai era..cand pleci la drum sa iti puna plante de leac in saculet de panza pe langa o sticla cu apa si ceva paine sau preparate de casa. In tara aveam multe obiceiuri traditionale frumoase pline de bun simt, omenie, respect fara de oameni si natura……care au disparut democratic…..Ce se intampla azi in multe din satele romanesti….Nu am cunoscut Romania idilica sau perfecta….dar cu siguranta era alta lume si obiceiuri decat azi…cand nu mai inteleg nimic…..ce au facut banii sau lipsa acestora, disparitia scolilor, a dispensarelor, a agronomilor, a mestesugarilor, a breslelor, a micii industrii, …. dar….au aparut o multime de biserici si curente religiose….si maxime intolerante…..Dureros suntem cea mai veche atestata si furata ca istorie civilizatie pe aceeasi vatra…dar…ce n-au facut popoarele migratoare si toate razboaiele …au reusit alesii nostrii in 25 de ani .