O experiență din preajma morții
Povestea lui Mellen-Thomas Benedict din cartea sa “Journey Through the Light and Back”:
În 1982 am murit de cancer în faza terminală. Boala mea era inoperabilă şi orice fel de chimioterapie pe care mi-ar fi prescris-o nu ar fi făcut altceva decât să mă transforme, din ce în ce mai mult, într-o legumă. Mi se dăduseră între şase şi opt luni de viaţă. În anii ‘70 eram un consumator ahtiat de informaţii şi mă întristam din ce în ce mai mult din cauza crizei nucleare, a crizei ecologice şi aşa mai departe. Aşa că, în lipsa unei baze spirituale, am început să cred că natura făcuse o greşeală şi că noi eram, de fapt, asemenea unui organism canceros aflat pe planetă. Percepeam oamenii că fiind un soi de cancer şi cu asta m-am ales. Asta m-a ucis. Aveţi mare grijă cum vedeţi lumea. Acest lucru se răsfrânge asupra voastră, mai ales dacă viziunea voastră este negativă. Acest lucru m-a dus pe mine la moarte. Am încercat diverse metode alternative de vindecare, dar nimic nu mi-a folosit. Aşa că am stabilit că totul era, de fapt, între mine şi Dumnezeu. Nu mă mai confruntasem niciodată până acum cu Dumnezeu, de fapt nu avusesem niciodată de-a face cu El. Nu aveam niciun fel de preocupări spirituale la vremea respectivă, dar am început o călătorie pentru a afla despre spiritualitate şi despre modurile alternative de vindecare. M-am apucat să citesc tot ce se putea despre subiectul respectiv, pentru că nu voiam să am vreo surpriză dincolo. Aşa că am început să citesc despre diverse religii şi filosofii. Toate erau foarte interesante şi mi-au dat speranţa că exista ceva dincolo.
Îmi amintesc că m-am trezit într-o noapte, acasă, pe la 4:30 şi am ştiut că venise timpul. Asta era ziua în care aveam să mor. Aşa că mi-am chemat câţiva prieteni şi mi-am luat la revedere. Mi-am trezit îngrijitoarea şi i-am spus. Făcusem o înţelegere cu ea că îmi va lăsa cadavrul în pace şase ore, pentru că citisem că se întâmplă tot soiul de lucruri interesante atunci când mori. Am adormit la loc.Următorul lucru pe care mi-l amintesc este începutul unei experienţe tipice în apropierea morţii. Dintr-o dată, am fost perfect conştient că stăteam în picioare, dar corpul meu era aşezat în pat. În jurul meu era un fel de întuneric. Mă simţeam mai viu în afara corpului decât în viaţa obişnuită. Totul era atât de viu, încât puteam vedea fiecare cameră din casă. Puteam vedea şi acoperişul casei, împrejurimile ei şi chiar dedesubtul casei.
Era o Lumină care strălucea. M-am întors spre Lumină, care era foarte asemănătoare celei descrise de alţi oameni în experienţele lor din apropierea morţii. Era atât de minunată. Este tangibilă, o poţi simţi. Este ademenitoare; vrei să te duci spre ea, aşa cum te-ai arunca în braţele tatălui său mamei tale ideale. Pe măsură ce am început să mă mişc către Lumină, am ştiut intuitiv că, dacă merg către Lumina, voi muri. Aşa că mergeam spre Lumină şi spuneam: „Te rog să aştepţi un minut; stai doar o secundă. Vreau să mă gândesc la asta, aş vrea să-ţi vorbesc înainte să plec”. Spre surprinderea mea, în acel punct, întreaga experienţă s-a oprit. Vă puteţi controla experienţa de după moarte. Nu vă aflaţi într-un vârtej incontrolabil. Aşa că dorinţa mea a fost respectată şi am avut o discuţie cu Lumina. Lumina lua permanent diferite forme, Iisus, Buddha, Krishna, mandale, imagini şi semne arhetipale. Am întrebat-o: Ce se întâmplă aici? Te rog, Lumină, explică-mi. Chiar vreau să ştiu care este realitatea situaţiei. Nu pot pune exact în cuvinte, pentru că era un fel de comunicare telepatică.
Lumina mi-a răspuns. Informaţia care mi-a fost transferată era că, în timpul experienţei tale de după moarte, credinţele tale sunt cele care dau forma feedback-ului pe care îl primeşti în faţa Luminii. Dacă eşti budist sau catolic sau fundamentalist, primeşti feedback legat de ceea ce era credinţa ta. Ai ocazia să o priveşti şi să o examinezi, dar majoritatea oamenilor nu o fac. După cum mi-a revelat mie Lumina, mi-am dat seama că ceea ce vedeam cu adevărat era matricea Sinelui nostru Superior. Cu toţii avem un Sine Superior, sau o parte suprasufletească a fiinţei noastre. El mi s-a revelat în cea mai adevărată formă energetică a sa. Singurul fel în care o pot descrie cu adevărat este că Fiinţa Sinelui Superior este mai mult un canal. Nu arăta aşa, dar este o conexiune directă la Sursă, pe care o avem fiecare dintre noi. Suntem direct conectaţi la Sursă. Aşa că Lumina îmi arăta matricea Sinelui Superior. Eu nu eram angajat în nicio religie anume. Prin urmare, asupra acestei stări de fapt primeam feedback în timpul experienţei mele după moarte.
Continuând să cer Luminii să mă lămurească, să-mi explice, am înţeles ce este matricea Sinelui Superior. Avem o reţea în jurul planetei, la care sunt conectate toate Individualităţile Superioare. Este precum o companie grozavă, un nivel următor, subtil de energie care ne înconjoară, nivelul spiritului, ca să spunem aşa. Apoi, după câteva minute, am mai cerut lămuriri. Chiar doream să ştiu despre ce este vorba în Univers şi, de data asta, eram gata să plec. Am spus: Sunt gata, ia-mă! Atunci, Lumina s-a transformat în cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată: o mandala de suflete umane de pe această planetă. Adusesem aici viziunea mea negativă a ceea ce se întâmplă pe planetă. Aşa că am întrebat Lumina, rugând-o să mă lămurească şi am văzut, în această mandala magnifică, cât de frumoşi suntem cu toţii în esenţa noastră, în nucleul nostru. Suntem cele mai frumoase creaţii.
Sufletul uman, matricea umană pe care o formăm împreună este absolut fantastică, elegantă, exotică, orice. Nu pot spune destul despre felul în care mi s-a schimbat părerea despre Fiinţele umane în acel moment. Am spus: O, Doamne, nu ştiam cât suntem de frumoşi! La orice nivel, sus sau jos, în orice formă v-aţi afla, voi sunteţi cea mai frumoasă creaţie. Revelaţiile primite de la Lumina continuau fără oprire. Apoi am întrebat Lumina: Asta înseamnă că Omenirea va fi salvată? Atunci, asemenea unei explozii de trâmbiţe cu o ploaie de lumini spiralate, Marea Lumină a vorbit: Ţine minte asta şi nu uita niciodată; voi vă salvaţi, voi vă răscumpăraţi şi voi vă vindecaţi. Aţi făcut-o întotdeauna. O veţi face întotdeauna. Aţi fost creaţi cu puterea de a face asta, încă dinainte de începutul lumii.
În acea clipă am înţeles şi mai mult. Am înţeles că AM FOST DEJA SALVAŢI, şi ne-am salvat pe noi înşine, pentru că am fost proiectaţi să ne corectăm, asemenea întregului Univers al lui Dumnezeu. La asta se referă “a doua venire”. I-am mulţumit Luminii lui Dumnezeu, din toată inima. Cel mai bun lucru pe care am putut să-I spun au fost următoarele cuvinte simple de mulţumire: O, dragă Dumnezeule, dragă Universule, dragă Sine Superior, Îmi Iubesc Viaţa. Lumină părea să mă aspire şi mai profund. Era ca şi cum Lumina m-ar fi absorbit complet. Lumina Iubirii este ceva de nedescris. Am intrat într-un alt tărâm, mai profund decât cel precedent, şi am devenit conştient de ceva mai mult, mult mai mult. Era un şuvoi enorm de Lumină, vast şi plin, adânc în Inima Vieţii. Am întrebat ce era. Lumina mi-a răspuns: Acesta este fluviul vieții. Bea din această apă bogată, după dorinţa inimii. Aşa am făcut. Am luat înghiţituri, una după alta. Să bei Viaţa însăşi! Eram în extaz. Atunci Lumina a spus: Ai o dorinţă. Lumina ştia totul despre mine, trecutul, prezentul şi viitorul. Da! am şoptit.
Am cerut să văd restul Universului, dincolo de sistemul nostru solar, dincolo de toate iluziile omeneşti. Lumina mi-a spus atunci că pot să merg odată cu Şuvoiul. Am făcut-o şi am fost purtat prin Lumină, către capătul tunelului. Am simţit şi am auzit o serie de explozii sonice foarte blânde. Ce mai goană! Dintr-o dată, mi s-a părut că sunt lansat de pe planetă, pe acest şuvoi de Viaţă. Am văzut Pământul dispărând. Sistemul solar, în întreaga lui splendoare, a trecut uşor pe lângă mine şi a dispărut. Cu o viteză mai mare decât cea a luminii am zburat prin centrul Galaxiei, absorbind din ce în ce mai multă cunoaştere, pe măsură ce înaintam. Am aflat că această Galaxie şi întreg Universul sunt pline de diferite forme de VIAŢĂ. Am văzut multe lumi. Vestea bună este că nu suntem singuri în Univers! Pe măsură ce călătoream pe şuvoiul de conştienţă prin centrul Galaxiei, şuvoiul se desfăcea în extraordinare valuri fractalice de energie. Supraaglomerările Galaxiei, cu toată înţelepciunea lor străveche, zburau pe lângă mine. Primul gând a fost că mergeam undeva, chiar călătoream. Dar apoi mi-am dat seama că, pe măsură ce şuvoiul se mărea, propria mea conştienţă se extindea şi ea, pentru a cuprinde tot ce era în Univers! Toată creaţia trecea pe lângă mine. Era o minune de neimaginat! Eram cu adevărat un Copil Minune; un prunc în Lumea minunilor! În acel moment, m-am regăsit într-o tăcere profundă, dincolo de limitele liniştii. Puteam vedea sau percepe VECIA, dincolo de Infinit. Eram în Vid. Eram în pre-creaţie, înainte de Big Bang (Marea Explozie). Trecusem dincolo de începutul timpului/ Primul Logos/ Prima Vibraţie. Eram în Ochiul Creaţiei. Am simţit că atingeam Faţa lui Dumnezeu. Nu era un sentiment religios. Pur şi simplu, am fost una cu Viaţa şi Conştienţa Absolută. Când spun că am putut vedea sau percepe veşnicia, spun că am putut experimenta modul în care Creaţia, în întregimea ei, se autogenerează. Era fără început şi fără sfârşit. Acesta e un gând care îţi lărgeşte mintea, nu-i aşa?
Oamenii de ştiinţă percep Big Bang-ul asemenea unui eveniment unic, ce a dat naştere Universului. Am văzut, în timpul experienţei mele de viaţă după moarte, că Big Bang a fost doar unul dintr-un număr infinit de alte Big Bang-uri care creează Universuri, încontinuu şi simultan. Singurele imagini care se pot apropia oarecum de asta, în termeni umani, ar fi acelea create de supercomputerele ce folosesc ecuaţii de geometrie a fractalilor. Oamenii din antichitate ştiau toate astea. Ei spuneau că Dumnezeu crease periodic noi Universuri, expirând şi recrease alte Universuri, inspirând. Aceste epoci erau numite Yuga. Ştiinţa modernă a numit asta Big Bang. Mă aflam în conştienţa absolută, pură. Puteam vedea sau percepe toate marile explozii Big Bang sau Yuga, cum se creau şi se recreau. Am intrat instantaneu, simultan, în toate. Am văzut că absolut fiecare părticică a creaţiei are, la rândul său, puterea de a crea. Este foarte dificil de explicat. Încă nu am cuvinte să descriu lucrul ăsta.
Mi-au trebuit ani întregi, după ce m-am întors din experienţa mea în preajma morţii, să găsesc cuvinte care să descrie experienţa Vidului. Pot să vă spun acum aşa: Vidul este mai puţin decât nimic şi totuşi, mai mult decât orice există! Vidul este zero absolut, haosul ce dă naştere tuturor posibilităţilor. Este Conştienţa Absolută, cu mult mai mult decât Inteligenţa Universală. Vidul este golul sau nimicul dintre manifestările fizice. Este SPAŢIUL dintre atomi şi componentele lor. Ştiinţa modernă a început să studieze acest spaţiu. Ea îl numeşte punctul Zero. Ori de câte ori se încearcă să fie măsurat, instrumentele depăşesc scală, sau, cum s-ar spune, tind spre infinit. Până acum nu a fost găsită o modalitate de a măsura, cu precizie, infinitul. În corpul vostru şi în Univers există mai mult spaţiu zero decât orice altceva! Ceea ce misticii denumesc Vid, nu este un vid. Este atât de plin de energie, un alt fel de energie, care a creat tot ceea ce suntem. Totul, începând de la Big Bang, este vibraţie, de la primul Cuvânt care este prima vibraţie. Biblicul EU SUNT în realitate are un semn de întrebare după el. EU SUNT- Ce sunt eu? Astfel, creaţia este Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, în orice fel imaginabil, într-o explorare continuă prin fiecare dintre noi. Am început să văd, în timpul experienţei mele în preajma morţii, că tot ceea ce există este Şinele, literalmente Sinele vostru, Sinele meu. Totul este marele Sine. De aceea ştie Dumnezeu chiar şi atunci când cade o frunză. Lucrul acesta este posibil pentru că, oriunde te-ai afla, acolo este centrul Universului. Oriunde se află orice atom, acela este centrul Universului. Există Dumnezeu în acela şi există Dumnezeu în Vid.
Atunci când exploram Vidul, în timpul experienţei mele în preajma morţii, şi toate acele Yuga sau creaţii, mă aflam complet în afara timpului şi spaţiului, aşa cum le cunoaştem noi. În această stare extinsă am descoperit că, de fapt, creaţia înseamnă Conştienţa Absolută Pură, sau Dumnezeu, care intră în Experienţa Vieţii, aşa cum o ştim noi. Vidul însuşi este lipsit de experienţă. Este înaintea vieţii, înainte de prima vibraţie. Dumnezeirea înseamnă mai mult decât Viaţă şi Moarte. Prin urmare, există chiar mai mult de experimentat în univers decât Viaţa şi Moartea! Când am înţeles acest lucru, încheiasem cu Vidul şi doream să mă întorc la Creaţia sa, sau Yuga. Părea lucrul cel mai normal de făcut. Atunci m-am întors brusc prin cea de-a doua Lumină, sau Big Bang, şi am auzit mai multe explozii de catifea. Am mers pe şuvoiul conştienţei, înapoi prin întreaga Creaţie, şi ce mai călătorie a fost! Supraaglomerările Galaxiilor au trecut prin mine, aducându-mi şi mai multă înţelegere. Am trecut prin centrul Galaxiei noastre, care este o gaură neagră. Găurile negre sunt marile procesoare sau reciclatoare ale Universului.
Ştiţi ce se află de cealaltă parte a unei găuri negre? Suntem noi; Galaxia noastră, care a fost reciclată dintr-un alt Univers. În întreaga ei configuraţie energetică, Galaxia arăta asemenea unui oraş fantastic al luminilor. Toată energia de pe această parte a Big Bang-ului este Lumină. Fiecare subatom, atom, stea, planetă, chiar şi conştienţa însăşi sunt alcătuite din Lumină şi au o frecvenţă şi/sau o particulă. Lumina este vie. Totul este alcătuit din Lumină, chiar şi pietrele. Aşa că totul este viu. Totul este alcătuit din Lumină lui Dumnezeu; totul este foarte inteligent. Atunci când eram purtat pe şuvoi, am putut vedea, în cele din urmă, că se apropia o Lumină imensă. Am ştiut că era Prima Lumină; Matricea Luminoasă a Sinelui Superior a Sistemului nostru Solar. Apoi, întregul nostru Sistem Solar a apărut în Lumină, însoţit de una dintre exploziile acelea de catifea. Am putut vedea toată energia pe care o generează acest Sistem Solar şi este un spectacol incredibil de Lumină! Am putut auzi Muzica Sferelor. Sistemul nostru Solar, asemenea tuturor corpurilor cereşti, generează o matrice unică de Lumină, sunet şi energii vibraţionale. Civilizaţiile avansate de pe alte sisteme stelare pot detecta în Univers Viaţa, aşa cum o ştim noi, după amprenta energetică şi vibraţională a matricei. Este o joacă de copii. Copilul minune al Pământului (Fiinţele umane) face chiar acum o grămadă de zgomot, asemenea copiilor care se joacă în curtea Universului.
Lumina mi-a explicat că nu există moarte; suntem Fiinţe nemuritoare. Suntem vii dintotdeauna! Am înţeles că facem parte dintr-un sistem natural viu, care se reciclează permanent. Nu mi s-a spus niciodată că trebuie să mă întorc. Am ştiut că va trebui. Era firesc, după tot ceea ce văzusem în timpul experienţei mele în preajma morţii. Nu ştiu cât timp am fost cu Lumina, în timp uman. Dar a venit momentul în care am înţeles că toate întrebările mele îşi primiseră răspuns şi că întoarcerea mea era iminentă. Când spun că toate întrebările mele căpătaseră răspuns dincolo, chiar asta vreau să spun. Toate întrebările mele au primit răspuns. Fiecare om are o viaţă diferită şi întrebări diferite, la care caută răspuns. Unele dintre întrebările noastre sunt universale, dar fiecare dintre noi explorează acest lucru pe care îl numim Viaţă în felul său personal unic. Aşa se întâmplă cu orice formă de viaţă, de la munţi, până la orice frunză din vreun copac. Acest lucru este foarte important pentru noi, cei din acest Univers. Pentru că totul contribuie la Imaginea Generală, la deplinătatea Vieţii. Noi suntem, literalmente, Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, într-un Dans infinit al Vieţii. Unicitatea noastră sporeşte întreaga Viaţă. Când am început întoarcerea către ciclul vieţii, nu mi-a trecut nicio clipă prin minte, nici nu mi s-a spus, că mă voi întoarce în acelaşi trup. Am avut încredere deplină în Lumină şi în procesul Vieţii. Atunci când şuvoiul s-a unit cu marea Lumină, am cerut să nu uit niciodată revelaţiile şi sentimentele legate de ceea ce am învăţat dincolo. A urmat un da. L-am simţit ca şi cum sufletul mi-ar fi fost sărutat.
Apoi am fost dus înapoi prin Lumina în tărâmul vibraţional. Întregul proces s-a repetat, cu şi mai multe informaţii care mi-au fost transmise. M-am întors acasă şi mi s-au dat lecţii din experienţa mea în preajma morţii, legate de mecanismul reîncarnării. Mi s-au dat răspunsuri la toate micile mele întrebări: Cum se face asta? Cum se face ailaltă? Am ştiut că mă voi reîncarna. Pământul este un mare procesator de energie şi conştiinţa individuală se dezvoltă din asta, în fiecare dintre noi. Mă gândeam la mine ca devenind om pentru prima dată, şi eram fericit să fiu aşa. Din ceea ce am văzut, aş fi fericit să fiu şi un atom în acest Univers. Un atom. Aşa că, să fiu o parte umană a lui Dumnezeu‚ asta este cea mai minunată binecuvântare. Este o binecuvântare dincolo de orice ne închipuim noi că poate fi o binecuvântare. Pentru fiecare dintre noi, să fim partea umană a acestei experienţe este ceva teribil şi magnific. Fiecare dintre noi, oriunde şi oricum ar fi, ratat sau nu, este o binecuvântare pentru planetă, exact în locul în care se află.
Am trecut prin procesul reîncarnării, aşteptându-mă să ajung un bebeluş undeva. Dar mi s-a dat o lecţie despre cum evoluează identitatea şi conştienţa individuală. Am fost atât de surprins când am deschis ochii. Nu ştiu de ce, pentru că o înţelesesem, dar a fost totuşi o surpriză atât de mare să mă întorc în acest corp, înapoi în camera mea, cu cineva care mă privea, plângând în hohote. Era infirmiera mea. Ea renunţase să mai spere după o oră şi jumătate după ce mă găsise mort. Corpul meu era rigid şi inflexibil. S-a dus în cealaltă cameră. Atunci m-am trezit şi am văzut lumina afară. Am încercat să mă ridic şi să mă duc spre ea, dar am căzut din pat. Infirmiera a auzit zgomot, a venit în fugă şi m-a găsit pe podea. Când mi-am revenit, am fost foarte surprins şi, în acelaşi timp, plin de veneraţie faţă de ceea ce mi se întâmplase în timpul experienţei mele în preajma morţii. La început, toate amintirile călătoriei mele pe care le am acum, încă nu existau. Continuăm să alunec din lumea asta şi întrebam într-una: Trăiesc? Lumea asta părea mai ireală decât cealaltă. După trei zile mă simţeam din nou normal, mai clar şi totuşi diferit de felul în care mă mai simţisem vreodată în viaţă. Amintirile experienţei mele au revenit mai târziu. Nu vedeam nimic rău în nicio Fiinţă umană pe care o văzusem vreodată. Înainte, eram cu adevărat plin de prejudecăţi. Credeam că mulţi oameni erau nişte rataţi. De fapt, credeam că toţi, în afară de mine, erau nişte rataţi. Dar acum am scăpat de toate astea.
Cam după 3 luni un prieten mi-a sugerat să fac nişte analize, aşa că m-am dus să mă scaneze şi aşa mai departe. Mă simţeam cu adevărat bine şi mă temeam să nu primesc veşti proaste. Mi-l amintesc pe medicul de la clinică privind scanările dinainte şi cele după, zicând: Ei bine, nu mai este nimic aici. Am spus: “Cu adevărat este un miracol”. El a răspuns: “Nu, astfel de lucruri se mai întâmplă, se numesc remişii spontane.” Părea destul de neimpresionat. Dar aici era vorba de un miracol şi eu eram impresionat, chiar dacă nimeni altcineva nu era. În timpul experienţei mele în preajma morţii am coborât în ceea ce s-ar putea numi Iad şi a fost foarte surprinzător. Nu am văzut Satana sau răul. Coborârea mea în Iad a fost o coborâre în mizeria umană, în ignoranţa şi întunericul lipsei de cunoaştere. A părut a fi o eternitate jalnică. Dar fiecare dintre milioanele de suflete din jurul meu avea o mică stea de Lumină, care îi stătea oricând la dispoziţie. Dar nimeni nu părea să-i acorde atenţie. Erau atât de prinşi în propria durere, traumă şi suferinţă. Dar, după ceea ce mi-a părut o eternitate, am început să chem Lumina aceea, asemenea unui copil care îşi strigă părinţii în ajutor.
Atunci, Lumina s-a deschis şi a format un tunel care a venit direct la mine şi m-a izolat de toată frica şi durerea. Asta este, în realitate, Iadul. Aşa că, ceea ce facem este să învăţăm să ne ţinem de mână, să ne apropiem unii de alţii. Porţile Iadului sunt acum deschise. Ne vom uni, ne vom prinde de mâini şi vom păşi împreună afară din Iad. Lumina a venit la mine şi s-a transformat într-un Înger auriu, imens. Am spus: Eşti Îngerul Morţii? Mi-a transmis că era suprasufletul meu, matricea Sinelui meu Superior, o parte foarte veche a noastră. Apoi am fost dus în Lumină. Curând, ştiinţa noastră va cuantifica spiritul. Va fi minunat, nu-i aşa? Reuşim să facem acum dispozitive care sunt sensibile la energia subtilă, sau la energia spiritului. Fizicienii folosesc acceleratoare de particule pentru a zdrobi atomii şi a vedea din ce sunt formaţi. Au ajuns până la nivelul quarcilor şi aşa mai departe. Ei bine, într-o bună zi vor ajunge până la acel lucru mic ce ţine totul laolaltă şi îl vor numi: Dumnezeu. De abia acum începem să înţelegem că şi noi creăm, pe parcurs ce avansăm. Cum am văzut aievea, în timpul experienţei mele am ajuns pe un tărâm unde există un punct în care ne transmitem întreaga cunoaştere acumulată şi începem să creăm următorul fractal, următorul nivel. Avem puterea de a crea, pe măsură ce explorăm. Acesta este Dumnezeu, care se extinde prin noi.
De la întoarcerea mea, am trăit experienţa Luminii în mod spontan şi am învăţat cum să ajung în acel spaţiu aproape oricând în timpul meditaţiei mele. Fiecare dintre voi poate face asta. Nu este nevoie să muriţi sau să aveţi o experienţă în preajma morţii pentru a face acest lucru. Sunteţi dotaţi pentru asta, aveţi deja tot ce vă trebuie. Corpul este cea mai minunată Făptură de Lumina din câte există. Corpul este un Univers de Lumină incredibilă. Spiritul nu ne forţează să anulăm acest corp. Nu asta se întâmplă. Nu mai încercaţi să deveniţi Dumnezeu; Dumnezeu devine voi. Aici. L-am întrebat pe Dumnezeu: “Care este cea mai bună religie de pe planetă? Care este cea corectă?” şi Dumnezeirea a spus, cu multă iubire: “Nu-mi pasă.” A fost o graţie incredibilă. Când Dumnezeirea a spus nu-mi pasă, am înţeles imediat că e treaba noastră să ne pese. Este important, pentru că noi suntem Fiinţele cărora le pasă. Contează pentru noi, iar în asta rezida importanţa. Aici avem ecuaţia energiei în spiritualitate. Dumnezeului Absolut nu îi pasă dacă eşti protestant, budist sau orice altceva. Toate reprezintă faţetele unui întreg. Mi-aş dori ca toate religiile să-şi dea seama de asta şi să se lase unii pe alţii în pace. Nu e vorba de sfârşitul religiilor, ci că vorbim despre acelaşi Dumnezeu. Trăiţi şi lăsaţi-i şi pe alţii să trăiască. Fiecare are o altă viziune. Şi toate fac parte din imaginea globală; toate sunt importante.
Am trecut dincolo, în timpul experienţei mele în preajma morţii, plin de temeri legate de deşeurile toxice, rachetele nucleare, creşterea explozivă a populaţiei şi de distrugerea pădurii amazoniene. M-am întors, iubind fiecare problemă. Iubesc deşeurile nucleare. Iubesc norul uriaş în formă de ciupercă; acesta reprezintă cea mai sfântă mandala pe care am manifestat-o până acum, ca un arhetip. El, mai mult decât orice religie şi filozofie de pe Pământ, ne-a adus împreună, dintr-o dată, la un nou nivel al conştienţei. Ştiind că am putea arunca planeta în aer de 50 de ori, sau de 500 de ori, realizăm în cele din urmă, poate, că ne aflăm cu toţii aici, împreună. Pentru o perioadă de timp, a fost nevoie să se adune mai multe bombe. Atunci am început să spunem: nu mai vrem aşa ceva. Acum ne aflăm, de fapt, într-o lume mai sigură decât a fost ea vreodată, şi va deveni şi mai sigură. Aşa că m-am întors din experienţa mea în preajma morţii iubind deşeurile toxice, pentru că ne fac să ne apropiem unii de alţii. Aceste lucruri sunt atât de mari. După cum ar spune Peter Russel, aceste probleme sunt acum de dimensiunea sufletului. Avem soluţii de dimensiunea sufletului? DA! Tăierea pădurii amazoniene va încetini şi, în cincizeci de ani de acum încolo, vor fi mai mulţi copaci pe planetă decât au fost demult. Dacă vă ocupaţi de ecologie, faceţi-o în continuare; sunteţi acea parte din sistem care devine conştientă. Faceţi-o cu toată puterea, dar nu fiţi deprimaţi. E o parte din ceva mult mai mare.
Pământul se află în plin proces de îmblânzire. Nu va mai fi niciodată un loc atât de sălbatic cum era altădată. Vor rămâne locuri sălbatice măreţe, rezervaţii în care natura să prospere. Grădinăritul şi rezervaţiile vor constitui preocupările viitorului. Creşterea populaţiei a ajuns foarte aproape de optimul energetic care să determine o schimbare a conştienţei. Această schimbare în conştienţă va conduce la schimbări în domeniul politicii, banilor şi energiei. După ce am murit o dată, trecând prin experienţa în preajma morţii şi întorcându-mă, respect cu adevărat viaţa şi moartea. În experienţele noastre cu ADN-ul s-ar putea să fi deschis poarta unui mare secret. În curând, vom putea trăi în acest corp cât de mult vrem. După ce veţi fi trăit în jur de 150 de ani, veţi simţi intuitiv că vreţi să schimbaţi canalul. Să trăieşti o veşnicie într-un singur trup nu este la fel de creativ ca şi reîncarnarea, ca şi transferul energiei în acest vortex fantastic de energie în care ne aflăm. Vom vedea cu adevărat înţelepciunea vieţii şi morţii şi ne vom bucura de ea. După cum stau lucrurile, suntem vii dintotdeauna. Acest corp în care vă aflaţi a fost viu dintotdeauna. El vine dintr-un şuvoi de Viaţă care îşi are originea în Marea Explozie (Big Bang) şi chiar dincolo de ea. Acest corp dă viaţă vieţii următoare, atât ca energie densă, cât şi subtilă. Acest corp este viu deja de o veşnicie.
Comentarii (14)
Dă-i un răspuns lui ana Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Aveti nevoie de ajutor ?
Am facut un mic rezumat cu punctele importante !
…………………………………..
,, -Am adormit la loc.
– am fost perfect conştient că stăteam în picioare, dar corpul meu era aşezat în pat.
-În jurul meu era un fel de întuneric.
-Mă simţeam mai viu în afara corpului decât în viaţa obişnuită.
-Era o Lumină care strălucea. M-am întors spre Lumină,
– Este tangibilă, o poţi simţi.
– am ştiut intuitiv că, dacă merg către Lumina, voi muri. Aşa că mergeam spre Lumină şi spuneam: „Te rog să aştepţi un minut; stai doar o secundă.
-am avut o discuţie cu Lumina. Lumina lua permanent diferite forme, Iisus, Buddha, Krishna, mandale, imagini şi semne arhetipale.
-Am întrebat-o: Ce se întâmplă aici? Te rog, Lumină, explică-mi.
– era un fel de comunicare telepatică.
-credinţele tale sunt cele care dau forma feedback-ului pe care îl primeşti în faţa Luminii.
– După cum mi-a revelat mie Lumina, mi-am dat seama că ceea ce vedeam cu adevărat era matricea Sinelui nostru Superior.
-Cu toţii avem un Sine Superior, sau o parte suprasufletească a fiinţei noastre.
-Fiinţa Sinelui Superior este mai mult un canal.
– este o conexiune directă la Sursă
– Suntem direct conectaţi la Sursă.
– Avem o reţea în jurul planetei, la care sunt conectate toate Individualităţile Superioare.
– La orice nivel, sus sau jos, în orice formă v-aţi afla, voi sunteţi cea mai frumoasă creaţie.
– Apoi am întrebat Lumina: Asta înseamnă că Omenirea va fi salvată?
– Marea Lumină a vorbit:
– Ţine minte asta şi nu uita niciodată; voi vă salvaţi, voi vă răscumpăraţi şi voi vă vindecaţi. Aţi făcut-o întotdeauna. O veţi face întotdeauna.
– Aţi fost creaţi cu puterea de a face asta, încă dinainte de începutul lumii.
– am fost proiectaţi să ne corectăm, asemenea întregului Univers al lui Dumnezeu.
– Lumina Iubirii este ceva de nedescris. Am intrat într-un alt tărâm
– Era un şuvoi enorm de Lumină, vast şi plin, adânc în Inima Vieţii.
– Să bei Viaţa însăşi! Eram în extaz. Atunci Lumina a spus: Ai o dorinţă ?
-Am cerut să văd restul Universului, dincolo de sistemul nostru solar, dincolo de toate iluziile omeneşti.
– Am văzut Pământul dispărând. Sistemul solar, în întreaga lui splendoare, a trecut uşor pe lângă mine şi a dispărut.
– Am văzut multe lumi. Vestea bună este că nu suntem singuri în Univers!
– şuvoiul se desfăcea în extraordinare valuri fractalice de energie.
-Eram în Vid. Eram în pre-creaţie, înainte de Big Bang (Marea Explozie).
– Trecusem dincolo de începutul timpului/
-Primul Logos/ Prima Vibraţie.
– Eram în Ochiul Creaţiei. Am simţit că atingeam Faţa lui Dumnezeu.
– am fost una cu Viaţa şi Conştienţa Absolută.
– Am văzut că absolut fiecare părticică a creaţiei are, la rândul său, puterea de a crea. Este foarte dificil de explicat.
-Este Conştienţa Absolută, cu mult mai mult decât Inteligenţa Universală.
– Vidul este golul sau nimicul dintre manifestările fizice.
-Este SPAŢIUL dintre atomi şi componentele lor.
-Ceea ce misticii denumesc Vid, nu este un vid. Este atât de plin de energie, un alt fel de energie, care a creat tot ceea ce suntem.
-Totul, începând de la Big Bang, este vibraţie, de la primul Cuvânt care este prima vibraţie.
– oriunde te-ai afla, acolo este centrul Universului. Oriunde se află orice atom, acela este centrul Universului. Există Dumnezeu în acela şi există Dumnezeu în Vid.
– creaţia înseamnă Conştienţa Absolută Pură, sau Dumnezeu, care intră în Experienţa Vieţii, aşa cum o ştim noi.
– Vidul însuşi este lipsit de experienţă. Este înaintea vieţii, înainte de prima vibraţie.
– Dumnezeirea înseamnă mai mult decât Viaţă şi Moarte.
– există chiar mai mult de experimentat în univers decât Viaţa şi Moartea!
– Găurile negre sunt marile procesoare sau reciclatoare ale Universului.
– Lumina este vie. Totul este alcătuit din Lumină, chiar şi pietrele. Aşa că totul este viu. Totul este alcătuit din Lumină lui Dumnezeu; totul este foarte inteligent.
– Am putut auzi Muzica Sferelor. Sistemul nostru Solar, asemenea tuturor corpurilor cereşti, generează o matrice unică de Lumină, sunet şi energii vibraţionale.
-suntem Fiinţe nemuritoare. Suntem vii dintotdeauna!
– facem parte dintr-un sistem natural viu, care se reciclează permanent.
– Fiecare om are o viaţă diferită şi întrebări diferite, la care caută răspuns.
– Noi suntem, literalmente, Dumnezeu care explorează Sinele lui Dumnezeu, într-un Dans infinit al Vieţii.
– Unicitatea noastră sporeşte întreaga Viaţă.
-Am ştiut că mă voi reîncarna. Pământul este un mare procesator de energie şi conştiinţa individuală se dezvoltă din asta, în fiecare dintre noi.
-Fiecare dintre noi, oriunde şi oricum ar fi, ratat sau nu, este o binecuvântare pentru planetă, exact în locul în care se află.
– Înainte, eram cu adevărat plin de prejudecăţi. Dar acum am scăpat de toate astea.
Cam după 3 luni
– zicând: Ei bine, nu mai este nimic aici.
– Am spus: “Cu adevărat este un miracol”.
– Doctorul a răspuns: “Nu, astfel de lucruri se mai întâmplă, se numesc remişii spontane.”
– Porţile Iadului sunt acum deschise. Ne vom uni, ne vom prinde de mâini şi vom păşi împreună afară din Iad.
– şi noi creăm, pe parcurs ce avansăm.
-Avem puterea de a crea, pe măsură ce explorăm. Acesta este Dumnezeu, care se extinde prin noi.
.. – am trăit experienţa Luminii în mod spontan şi am învăţat cum să ajung în acel spaţiu aproape oricând în timpul meditaţiei mele.
– Dumnezeului Absolut nu îi pasă dacă eşti protestant, budist sau orice altceva.
– Trăiţi şi lăsaţi-i şi pe alţii să trăiască. Fiecare are o altă viziune. Şi toate fac parte din imaginea globală; toate sunt importante.
– M-am întors, iubind fiecare problemă. Iubesc deşeurile nucleare. Iubesc norul uriaş în formă de ciupercă …
-Pământul se află în plin proces de îmblânzire.
– Grădinăritul şi rezervaţiile vor constitui preocupările viitorului.
– Această schimbare în conştienţă va conduce la schimbări în domeniul politicii, banilor şi energiei. ,,
Va doresc , o seara excelenta !
Draga Rosa , bag seama ca nu ai mai avut ce sa copiezi si ai considerat ca asta a fost ….dar lipseste finalul acestei povesti…
………………………………………………………………………..
-Pământul se află în plin proces de îmblânzire.
– Grădinăritul şi rezervaţiile vor constitui preocupările viitorului.
– Această schimbare în conştienţă va conduce la schimbări în domeniul politicii, banilor şi energiei. ,,
– Brusc am fost trezit din somnul meu atat de placut….
– ……a da ….mi-am amintit ce visam….Am visat ca eram bonlav de cancer – faza terminala ….si sa vedeti am murit.
……..ce e , ori nu ma crede-ti ca am murit…? Pai am vazut si eu tot ce au vazut toti cei care au trecut prin asta….da sa vedeti ca eu am fost foarte constient in viul meu….si se facea asa……bla bla bla…..cu explozii de catifea si ingeri de aur….M-am si reicarnat , dar tot in corpul meu…ca doar nu eram bleg sa ma reincarnez in alt corp ca atunci cine mai scria cartea pe care voi sa o cuparati…?
– Cum va spuneam… – Am adormit la loc….
Multumesc , Vali !
pentru finalul povestirii ! ..Bla ..bla ..bla .. 
Stimate domnule Vali
Poate vreti sa ne explicati dvs. cum este o experienta de moarte clinica si de remisie spontana a cancerului. Banuiesc ca aveti cunostinte vaste in domeniu, ati trait cel putin o data acest fenomen si apoi ati vorbit cu altii care l-au trait. Practic, dvs, sustineti ca aceasta persoana minte, prin urmare, cred ca aveti si argumente, nu numai pareri.
O zi minunata!
NAMASTE !!! Nu cred ca mai era necesara si sublinierea mea ca acest domn are intrutotul dreptate si o spun intarirt de multitudinea -deocamdata- a aluziilor la faptul ca ,galaxia CALEA LACTEE nu este singurul univers creat ,ca in mod repetat s-au produs mai multe BING-BANGuri ca asazisa margine a universului nostru si spatiul creeat de unde incepe -daca ne putem exprima cel mai potrivit asa-un alt univers,deci spatiul liber dintre cele doua ar fi MOMENTUL 0,incepe usor usor sa se accepte termenul de DUMNEZEita,adica pertea YNN acreatiei. Insusi Domnul Profesor A.Mironov,intrun documentar de pe postul Tv.Digi World aducea in discutie acesti termeni la o discutie pe tema MULTIVERSURILOR,scotand in evidenta noile descoperiri ale telescoapelor de inalta rezolutie trimise de pamanteni in haurile infinitului cosmic. Si presupun ca daca primii pasi au fost facuti oarecum timid,nu departe va fi ziua si cu siguranta o vom trai cu totii in care aceste actuale presupuneri vor fi CERTITUDINI. Sute de ani am ignorat si ignoram si acum cand informatia este la putere faptul ca in mod constient evitam sa ne purtam dupa legile fundamentale ale creatiei si crestinismului,ca pe masura ce ne inmultim ,parca -scuze,este opinia mea- ne prostim ,este ca si cum in mod intentionat ne autosabotam.Cat de greu sant asimilate si patrund in inima si obisnuintele noastre gesturi simple,firesti,care daca ar fi constientizate de un numar cat mai mare de umani ,viitorul catre care astazi toti tindem si ni-l dorim, ar fi fooarte aproape.Numarul cartilor care cuprind informatii de la frontiera cunoasterii a crescut si oamenii nostri de stiinta ar avea „la mana” anumite informatii care nu ar mai trebui acum sa le experimenteze ci doar sa le verifice,dar cum aroganta nu ne lasa ,e A-normal ca noi oamenii sa ne atribuim titlul de mari descoperitori,chiar daca astazi prin dovezi indubitabile se demonstreaza ca o serie de descoperiri care intre timp si-au poleit crusta cu titlu de adevar ,se dovedesc doar simple mistificari,insa noi tinem cu dintii de acele falsuri !!!
Stimatul domn povesteste o situatie care au trait-o si povestit-o multi dintre cei ce au experimentat moartea clinica. Este adevarat ca acest fenomen are anumite particularitati si poate fi natural sau indus. Comportamentele corpului uman sunt asemanatoare si diferite. In vechime cand cineva nu mai respira si intepenea usor depinde de zona si traditii si obiceiuri locale se aplica un „protocol”. As putea scrie mult pe acesta tema dar nu asta este important deoarece aceste informatii le puteti gasi studiind istoria si obiceiurile fiecarui popor, neam, localitate, familie, tocmai pentru ca sunt particularitati. Fenomenul de moarte clinica poate apare in diferite ocazii si este reversibil sau definitiv. Se intamapla sa apara la nastere – imediat dupa nastere, s-a intamplat indiferent de metoda nasterii ca dupa un scurt interval sau chiar in timpul nasterii femeia sa nu mai prezinte semne vitale. Revenirea poata dura cateva minute sau ore – s-au intamplat si se intampla. Conteaza atunci cum rectioneaza cei din jur pentru a ii acorda primul ajutor sau doar pentru a nu mai interveni in a lua masuri eronate si ca acest fenomen sa devina definitiv. Personal la fiecare nastere am trecut prin acest fenomen care a durat dupa spuse medicilor cateva minute. Prima data cand s-a intamplat am cele mai multe amintiri si cea mai grea a fost ultima cand putea sa fie definitiva datorita tot medicilor. La primele doua nasteri am avut parte de o doctorita deosebita ca pregatire medicala si experienta in situatii de soc sau traumatice, care a continuat operatia si m-a inchis corect desi putea decide altfel. As putea spune ca am avut un „dialog” cu ea si a avut incredere in ceea ce simtea mai presus de ceea ce vedea in real. Cand m-am revenit, si-a revenit si ea – lucra ca in transa – dupa spuse ei , desi colegii ei nu intelegeau de ce insista sa fie atat de atenta la detalii, cand oricum pentru ei nu mai contam. Atentia si corectitudinea ei mi-au salvat viata si corpul. Nu acelasi lucru s-a intamplat la a treia cand pur si simplu m-au hacuit nu m-au operat – eu anuntand medicul ce am mai patit si cum reactionez la fiecare nastere. Aveam doua experiente – din pacate doctorita care de doua ori m-a salvat nu mai activa ca medic datorita „intereselor democratice”. Femeile isi cunosc foarte bine organismul si mai ales daca au pregatire medicala asa cum eu am, sunt capabile sa colaboreze foarte bine si in situatii de criza – dar nu ma puteam salva singura. Cand mi-am revenit operatia era aproape terminata si convingerea era ca ma trimit in alta „camera”. Socul a fost cand au vazut ca imi revin si medicul a inteles ca au fost zone in care clar a gresit si vor avea consecinte in viata mea. Ca sa pot repara ar trebui sa mai fac o interventie… dar inseamna bani si mai ales sa am incredere ca nu dau peste un medic care are o diploma obtinuta dupa ce si-a facut practica prin cluburi si s-a prezentat la examene cu plicul sau cu telefonul de la tata parlamentar sau om de afaceri. Azi in Romania se moare dintr-o raceala daca ai ghinionul cum ar spune un clasic in viata sa ajungi pe mana cui nu trebuie dar …. Sunt vie, intrega la minte si fizic pe exterior chiar daca unele legaturi interioare s-au facut altfel – functionez. Depasind personalul … in istorie cand cineva nu respira urma ceea ce se numeste traditonal „priveghi” care dura de a cateva ore la cateva zile, deorece s-a constat nu odata, ca persoanele puse pe o masa rece, pe o piatra, pe lemn isi revin sau s-a intamplat sa fie ingropati de vii si si-au dat seama cand a fost deshumat ca era intors – mort de fapt prin sufocare. In unele zone se lega de mana celui adormit o franghiuta iar de cruce un clopotel care daca se trezeste – suna. Simbolul crucii are de fapt acesta marcare – acolo odihneste un om si acel pamant sa nu fie rascolit pentru ca trupul lui sa se descompuna in pace. De multe ori se spunea ca daca avea o boala grea sa nu se imprastie in lume. De aceea se stabilea un loc care sa fie marcat de fiecare care il ocupa, pe rand, devenid un loc de adus omagii celor plecati dar si de a pastra sanatatea localitatii. La capat, vizibil, se punea fie unealta lui care era un simbol al continuarii activitatii intr-o lume a spiritelor de unde se presupunea ca ii venise acel dar pe care el l-a manifestat si daruit lumii. Pentru razboinici era arma lor, sabia, sulita, arcul…..dar nevoile de a pastra arma in familie si apoi aparitia simbolurilor printre care si scrisul in forme rudimentare – a facut sa apara crucea ca simbol ; un loc pe care sa ii lasi srijelit numele, simbolul de familie, totemul, palaria, podoabele religioase de la gat – ea fiind de fapt folosita si in timpul vietii ca o activare a energiilor fizice in momente de cumpana – o facem instinctiv – o avem in noi, chiar daca provenim din zone care nu au aceeasi manifestari religioase. Doar momentele de cumpana sunt comune chiar daca diferite in manifestare. Crucea si impreunarea mainilor pe piept la nivelul plexului solar fie in rugaciune fata de ajutor divin fie fata de intarire in sine. Este si pozitia prin care se pleaca pe ultimul drum cu speranta reinivierii….sau a reinvierii intr-o alta lume unde …… deci avem instinctiv si apoi preluat de religii sau de necesitatea respectarii ultimului drum. De mii de ani se intampla revenirea dar aceasta are loc daca nu s-a intervenit asupra corpului. Acum se fac repede anumite interventii care desavarsesc actul final. Sau celor ce au afectiuni neurologice sunt bagati medical in coma indusa pentru a permite creierului sa se refaca singur celelalte functii de intretinere a organismului fiind preluate de alte aparate care il tin in stare de minima functionare dar in viata, chiar daca sistemul nervos nu reactioneaza in timp real pentru a intretine functiile. Cei ce s-au intors, categoric sunt schimbati pentru ca au ocazia „sa vada” lumea in ansamblul ei si sa isi vada toate greselile de abordare a realitatii. De cele mai multe ori ne intoarcem adusi de dragostea cuiva care este mai presus poate de noua nostra „stare de bine”- ne responsabilizeaza iubirea. De aceea se spune ca cei reintorsi sunt mai buni, mai intelepti ca si cum ar fi dat mana cu eternitatea care i-a obligat sa vada adevarurile si valorile universale – si au inteles ca daca le incalca, nu mai pot spune ca nu au stiut sau ca merita iertare. Il ierti pe cel ce a gresit din necunoastere dar a inteles lectia si isi responsabilizeaza comportamentele si gandurile. Pentru cei ce vor iertare dar fac la fel ..chiar daca nu sunt constienti, se autopedepsesc in continuare – deoarece legile universului si ale vietii sunt imuabile , nu au legatura cu orgoliile sau limitarile umane – sunt legile vietii si se aplica. Este ca si cum ti se spune nu baga cuie in priza ca te electrocutezi. Prima data crezi ca esti mai genial decat cel ce iti spune .. ca ce stie el/ea….sunt batrani…asa ca prima oara vrei sa vezi tu… si te zdruncina…. daca nu ai inteles si mai ai curiozitatea…. a doua oara s-ar putea sa faci saltul dincolo rapid….deoarece curentul are constiinta proprie care functioneaza dupa legi proprii. Deci selfi-ul la priza s-ar putea sa fie ultima poza zambind cald. Efectele sunt daca se scapa…pe viata, afectand zone intregi care sunt distruse definitiv in functii. Mai sunt si salturile cu coarda elastica care confera un maxim de adrenalina – este o proba de a te arunca in cap – dupa cateva experimente, socul provocat asupra cutiei craniene mai ales a continutului isi va face efecte materializate in starea de sanatate generala fiind afectati iremediabil si ireversibil anumiti centrii nervosi cu anumite functii care …vor da ..alte reactii.. dar cateva minute ai senzatii tari….uneori mai un mic accident vascular sau miocardic. Omul sfideaza legile vietii, natura care deja isi arata efectele si se crede ca avand bani sau tehnologie are viata la dispozitie…..nimic mai fals …dar asta fiecare o constata la un moment dat pe propria piele in propria realitate. Sanatatea noastra tine de modul cum gandim, ce facem si cat de responsabili suntem fata de noi si ceilalti indiferent cine sunt acei ceilalti. Impartim aceeasi realiate si prezent si daca nu suntem prezenti si constienti in propria realitate si limite si efecte ale gandurilor si faptelor noastre ..nimeni nu este vinovat si nici nu ne iarta.. doar suportam direct, indirect , consecintele. Nimeni nu ne apara de propriile ganduri si de propriile fapte. Cand inca mai traim dupa ce am gresit voit sau nevoit fata de noi… inseamna ca mai avem ceva de invatat si ceva frumos de daruit lumii sau un timp sa reparam fata de noi sau fata de cei ce am gresit. Nu la X religie ci noi fata in fata cu sine si fata in fata cu cei carora le-am gresit – atunci ni se curata si constiinta si avem cea mai adevarata iertare. Uneori se poate, alteori e prea tarziu. Viata este cel mai bun profesor – ea este nemuritoare – noi suntem ceea ce suntem…fiecare in modul cum ne asumam propria viata si decizii. Simplu.
Cred ca cea mai in masura sa scrie un comentariu pertinent din toate punctele de vedere deoarece este medic, a trait pe propria piele aceste evenimente si azi salveaza vieti si organizeaza cursuri pe aceasta tema D-na Dr. Crina Veres. Este romanca, medic, profesor universitar la Timisoara. Este o autoritate in materie , a participat la mai multe emisiuni, tine prelegeri si si-a desavarsit cunostintele si la alte universitati din Europa si nu numai, avand lucrari publicate. Foloseste exact ca si cineva foarte draga care m-a crescut, aceesi metoda baza – vindecarea incepe cu sufletul , apoi cu trupul si a amandorura de echlibrare si armonizare pe legile vietii si ale sinelui. Este o imbinare de medicina si terapii la care pacientul este foarte activ si determinat si determinant in evolutia starii si constientizarea acesteia spre a trai sanatos, vindecarea prin constiinta a prezentului a propriei realitati si necesitati functionale cat si a medicinei alopate, care imbinate rezulta o insanatosire reala. In viata suntem noi cu noi complet reponsabili de cea ce facem si ni se intampla. Organismele vii sunt sanatoase clinic si au sistem imunitar de a mentine starea de sanatate si de a se autorepara singure prin act de vointa constienta. Asta o fac toate formele de viata de pe planeta mai putin omul care se crede …dar incalca legile vietii platind cu sanatatea. Cat timp avem orgolii in exces vom avea si extra-oferta de boli generate din prostie. Avem drept de viata si de folosinta doar atat – nimic nu ne apartine si nu luam cu noi decat ce avem pe noi. Sunt si pilde biblice nenumarate dar altfel interpretate. De cancere nu sunt scutiti multimilionari lumii chiar daca locuiesc in palatul de briliant si se hranesc cu aur pur sau isi schimba sangele periodic….sunt alta specie …dar… si aceea dispare daca nu intra in ciclul vietii precum si pietrele care nu sunt degeaba acolo unde sunt, ca si nisipul care nu este degeaba acolo si permite a trai acolo si proteja anumite forme de viata. Traim in simbioza chiar daca avem iluzia ca traim separati de si in bunuri. Si cand nimeni si nimic nu ne mai motiveaza sau iubeste sub orice forma disparem – murim putin cate putin, cand nu iubim si nu ne mai zambeste nimeni. Cand sfidezi legile vietii indiferent de varsta – pleci – vezi consumurile excesive, viteza, violenta, intoleranta, orgoliile, egoismul – se manifesta zilnic si cu toate astea tot nu invatam nimic. Daca realizam si efectele nocive si distructive ale informatiilor cu care suntem bombardati zilnic in media si filme sau jocurile de pe tableta realizam ca acceptam sa fim manipulati pe anumite simturi care ne deviaza prezenta in realitate si ne afecteaza sistemul imunitar de protectie a organismului. Este si asta un rezultat al cercetarii umane cum sa atragi atentia, sa manipulezi undele cerebrale pentru a obtine anumite raspunsuri comportamentale. Creierul nu face diferenta la un moment dat intre real si virtual si emite stari – cand in film cineva moare si tu esti impresionat si plangi – desi e viata si realitatea altuia – asa sunt si jocurile care stimuleaza anumiti centrii nervosi si iti stimuleaza forta fizica de reactie rapida violenta ca fiind normalitate. Se creaza un obicei de reactie care este deja inconstient si se manifesta reflex ca fiind o forma de aparare sau de stare de normalitate cand in real efectele sunt distructive. Vindecarile au loc cand omul pleca in natura fara nici un acces la tehnologie – decontactandu-se si restartandu-se pe energiile vietii vii ale planetei. De aceea au fost mii de cazuri care au fost diagnosticate clinic cu boli terminale – au vandut tot ce aveau in orase, s-au retras la tara undeva, au muncit pamantul si traiesc fara a mai avea nimic, mancand carne de la pasarea din curte – crescuta prin gradina de legume si zarzavaturi, band vin facut din vita lor si daca ii verifici dupa 10 ani fara o analiza pana atunci descoperi ca sunt foarte sanatosi si vigurosi desi conform marcarilor moderni ar trebui sa fie bolnavi si dependenti de medicamente alopate ei insisi legume – realitatea este ca ei traiesc viata, nu manipularea altora comerciala pentru profit a unora. Si sunt foarte vii, dinamici, potenti. Cea mai buna forma de insanatosire este munca in natura impreuna cu cei dragi, viata in aer liber, mancare sanatosa fara E-uri si altele – crescuta natural in sezon, gimnastica de intretinere prin munca, rasul cu gura pana la urechi impreuna cu cei dragi, imbratisarile iubitului/ei in natura indiferent de vasta si adormitul imbratisati pentru a ne tine de cald in lumea viselor. Asa au trait stramosii nostrii, de aceea suntem gena cea mai sanatosa a europei sau eram pana acum 25 de ani de cand au tot experimentat tot ce au vrut pe noi cu contributia manipulatoare a sistemului politic care ne-a vandut pe un comision. Cei ce au provocat acest dezastru stiu de ce …ei vor acest pamant – acest spatiu pe care l-au studiat ca efecte ale calitatilor subsolului, solului si tuturor resurselor de viata, Nu au nevoie de cetateni decat ca forta de munca ieftina si organisme de experimentare. Dar de noi romanii tine, de constiinta noastra trebuie sa ne trezim la realitate sanatatosi fizic si mental nu imboboditi in prostie mistica, religioasa si medicala experimentala. Stramoasa meu spunea ca avem toata lumea la dispozitie daca stim sa scriem si sa citim. Scrisul si cititul a insemnat marele salt al creierului si constiintei individuale al saltului evolutiv tehnologic si nu numai. Depinde de noi cum folosim aceste informatii in favoarea vietii sau a mortii. Ne nastem intr-o familie din doi oameni ( clasic prin sex) dar apartinem neamurilor anterioare cu calitati si defecte, apartinem zonei unde ne-am nascut, apartinem tarii, apartinem lumii in egala masura – deci suntem foarte importanti ca existam- inseamna ca acesta planeta are nevoie de noi sub acesta forma sa experimenteze viata si sa invatam ajutand si ajutandu-ne. Simplu suntem co-dependenti si co-creatori si beneficiari. Armonia si echlilibrul tin de mental – ni le creem singuri sau tot singuri suportam consecintele. Invatatorii din toate timpurile care au fost insusiti de religii pentru a ne manipula – asta ne-au invatat – stiinta bunul simt dar cativa politicieni religiosi au modificat pe ici pe undeva, ca sa fim dependenti de cineva care ar prelua din exterior prin intemediul unora mai auto-alesi – real exista o intelepciune si o care o avem toti daca ne-o dorim si la care avem acces liber educandu-ne studiind, cercetand, comparand – iar intre orice fiinta si orice divinitate nu exista alt intermediar decat noi insine. In orice moment intrand in noi in mintea noastra si punandu-ne intrebari avem si raspunsuri – deci functioneaza instant oriunde la oricine, fiind influentate doar de emotii. Ca orice vietate avem si instincte de a emite un camp energetic de a obine informatii de la mediu – o fac toate fiinte vii – asa ataca sau se apara sau comunica. Si suntem contemporani cu toata lumea in acelasi timp. Planeta se invarteste cu toti si ne echlibreaza sau dezechilibraza din mers. Cand te urci pe un bloc sau pe un varf de munte realizezii cat de mici suntem si cat de mare lumea si de diversificata – va fi si cu noi si fara noi iar daca tot suntem, sa fim sanatatosi din propria constiinta si a valorilor universale ale vietii. Cei dragi poate pleca de langa noi dar intotdeauna cineva are nevoie de noi si distantele uneori apropie. Viata este o lectie la care suntem elevi zilnic indiferent de varsta.
Scuze pentru toate greselile de scriere – probabil (sigur) desi ma straduiesc, le constatat dupa ce am apasat trimite. Toata intelepciunea lumii stramosii mei m-au invatat ca o gasesc in proverbe, zicatori, basme, povesti, legende si din viata si opera unor oameni care prin curajul lor de a fi diferiti si neintelesi au adus de fapt progresul omenirii. Am avansat fiind diferiti. Si haina il imbraca pe om dar nu il face om. Haina te face domn dar nu te face om si a a fi domn e o intamplare a fi om e lucru mare. Buturuga mica rastoarna carul mare., Cel intelept are lumea, cel bogat doar ce-i in punga. Lacomul mai mult risipeste. Avarul moare de singuratate, insetat si flamand. Cine are suflet si darnicie are mare bucurie. Casa fara iubire este doar ziduri si de aur fiind, tot e pustie. Suntem poporul cu cea mai mare comoara nationala pastrata la sate – intelepciunea, dar de care ne-am batut joc. Toti cauta adevarata valoare – care dupa mintea unora sunt banii pentru a isi face o casa pe pamant , de a avea cea mai frumoasa curte, de avea cel mai frumos si destept si bogat partener, care sa traiasca numai bucurii si care sa fie important pentru acesta lume. Dar toate astea le ai in tara ta in care cunosti sau ai inca multe de invatat si cunoscut. In care batranii au avut cele mai sanatoase familii si case si traditii in ritm cu anotimpurile, care au infruntat viata fiind bogati in iubirea lor sincera probata prin incercari provocate de altii si bucurii care au depins numai si numai de ei. Tainele si secretele locurilor s-au predat generatiilor de generatii in familii cu tainele vietii si ale pamanturilor. Am trait in simbioza cu natura aparandu-ne reciproc viata. Provenim pe linie directa de sange cu cele mai vechi neamuri ale istoriei umane atestate. Avem inteligenta nativa si capacitate de adaptare cum putini au. Avem vointa si cunoastere dar si defecte pe masura. Suntem cei mai aprigi dusmani ai nostrii prin tradare – poate pentru a compensa calitatile. Si toate le facem uneori la extrem cei mai buni si cei mai retardati chiar daca suntem imbracati la costum. Sa creezi ceva iti ia timp, investitii, riscuri, sa distrugi doar cateva minute. Si asta o facem toti oamenii, toata viata. As dori sa ne trezim la adevarata si certa noastra valoare. Nu este domeniu de varf al tehnologiei si progresului uman , arta, manifestari umane de creatie care au schimbat istoria lumii de care sa nu fie legat si numele unui roman care si-a adus contributia. Aceasta este zestrea noastra genetica. Noi aici pe acest pamant, asa ne nastem. Si avem si cele mai distructive elemente si defecte care sa echilibreze calitatile. E si asta o forma de evolutie. Nu inteleg inca cum, noi valorile le exportam in loc sa le apreciem… de ce ?De ce suntem mandrii de romanii de afara si nu de cei din tara … de ce ii obligam pe cei ce au valoare sa plece din tara pentru a se pune cu adevarat in valoare in timp real ..de ce … de ce nu creem cadrul juridic si economic noi pentru noi pentru a ne pune in valoare — de ce ne conduc altii… de ce …daca cineva are curiozitate sa citeasca toate realizarile noastre ca neam si valori colective si individuale…dar acum luam de bun ce ne trimit altii care sunt de adunatura…americani, evrei si alti imprastiati fara valori,. altele decat banii – adica non valori fata de viata. Categoric ei au cumparat si cumpara inteligenta – dar nu au capacitatea de a o creea si culmea in acea zona super extra, prin propriile experiente si-au anihilat calitatile native prin experiente chimice denaturante dorind uniformizarea si controlul populatiei vii de orice tip.. Asa incat s-au facut singuri alta specie subevoluata – prin vaccinuri, hrana si manipulare media., alterandu-si mediul vital. Noi inca avem paduri seculare, hrana naturala la tara, ape sanatoase nealterate, patru anotimpuri si educatie de generatii in simtul valorilor universale, ale familiei, gospodariei, vietii impreuna cu pamantul – toate astea se manifesta in noi si prin noi oameni, de aceea avem copiii acestia minunati si geniali chiar daca noi ignoram batranii care ne-au crescut. Sa nu uitam ca genialitatea se manifesta o data la doua generatii. Poate ca noi suntem cei sariti din schema si copiii nostrii vor reface ceea ce noi din „democratie – originala ” am gresit fata de viata si propria tara si identitate. Si cum viata este in echlibru poate ca si noi suntem nepotii cuiva si trebuie sa pastram echibrele. Pot admira chinezii pentru calitati – dar si imbracata in chinez si vorbind chinezeste – in structura mea umana si spirituala reala tot roman sunt. Iar cei ce au sange de adunatura – au caltatile si defectele ambelor natii. La un moment isi vor cauta dominanta si se vor regasi „acasa”. Interesant este studiind, ca ne indragostim de cineva care are in sange o anumita particula dominanta care provine ca nastere dintr-un loc comun cu unul dintre stramosii nostrii ca o re-intoarcere la origini. Urmariti cei care aveti pastrat – arborele genealogic, ca o curiozitate de transcendenta atat ca sange, origini, obicee, calitati, daruri, defecte, atitudini, similitudini comportamentale. Familiile regale le-au pastrat cat si famiile care au avut si mostenit mari proprietati sau titluri nobiliare. Si stiau de ce fac acest lucru – nu este doar o istorie – este transcendenta si nemurire de valori. Ei sunt puternici real prin radacini – ceea ce veti vedea a fi pastrat pe toate simbolurile care le determina credintele cat si legaturile cu divinitatea de care ei sunt convinsi ca sunt protejati. Ei au radacini pe blazon noi le purtam in suflete, in batrani, in cei ce au o familie care inca mai este la tara si in tara. Poate odata cu primavara renastem.
Ca un „trecator ” prin moarte clinica , la care am facut referire in alte comentarii , pot spune ca acea stare de BEATITUNINE din acele clipe le putem simti si in VIATA . De exemplu in aceasta seara am resimtit acea stare de atunci , cand aflat in curtea casei anm vazut ca s-au intors sa-si viziteze cuibul din garajul unde are cusca si Bilu cele doua randunici la care am facut referire in comentarii acum doi ani , pe care le-am numit Randu si Nica . Am multumit DIVINITATII pentru a sunt sanatoase si au putut strabate un asa drum lung . Doar o „vorba ” mai spun . Nu trebuie asteptata FERICIREA de „dupa PlECARE ” ….ci merita SIMTITA ( si nu cautata ) FERICIREA din aceasta VIATA . Va imbratisez cu iubire .
Scuze : PLECARE in loc de PIECARE
Multumesc Razvan pentru minunatul fragment. Pentru mine e sinteza a tot ce am citit pana acum si rezonez perfect cu tot ce povesteste. Trairea sa in preajma mortii a putut fi atat de complexa si de profunda pentru ca s-a pregatit pentru acest moment, crezand ca viata sa in acest corp se apropie de sfarsit. Asta a fost calea sa de vindecare si trezire. MULTUMESC!
Multumesc, Razvan, si tuturor comentatorilor ! Toate imi sunt utile pentru luminarea mintii.
Infinite multumiri pentru articol si o mare recunostinta!
– ……a da ….mi-am amintit ce visam….Am visat ca eram bonlav de cancer – faza terminala ….si sa vedeti am murit.
……..ce e , ori nu ma crede-ti ca am murit…
Credeti – de la conjugarea verbului „a crede” – infinitiv, prezent: eu cred, tu crezi el/ea crede, noi credem, voi credeti, ei/ele cred