Fii un creator de oportunități
Cu toții vrem să ne folosim talentul pentru a face ceva important în viață. Dar cum începem? (Și…dacă suntem timizi?) Scriitoarea Kare Anderson ne împărtășește povestea ei de timiditate cronică și cum și-a deschis orizonturile ajutând alți oameni să își folosească talentul și pasiunile.
Am crescut diagnosticată cu timiditate fobică şi, la fel ca măcar 20 de oameni dint-o sală de mărimea asta, eram bâlbâită. Aveţi curaj să ridicaţi mâna? Şi ne afectează. Chiar ne afectează când suntem trataţi așa, uneori ne simţim invizibili, sau vorbiţi pe la spate. Şi când am început să mă uit la oameni, cam asta era tot ce făceam, am observat că unii oameni îşi doreau într-adevăr atenţie şi recunoaştere. Să ţinem minte, eram tânără pe vremea aia. Și ce făceau? Ceva ce, probabil, încă facem prea des. Vorbim despre propria persoană. Şi totuşi erau şi alţii pe care i-am observat care aveau ceea ce numește o stare mentală de „toți împreună”. În fiecare situaţie, găseau un mod de a vorbi despre noi şi de a crea ideea de „noi cu toții”.
Așa că ideea mea de a-mi reimagina lumea e s-o văd ca loc unde creăm cu toții oportunități mai bune, împreună și pentru ceilalți. Nu există oportunități sau apeluri la acțiune mai bune pentru noi acum decât de a crea oportunități care folosesc mai des cele mai bune talente pentru binele comun și care realizează lucruri pe care nu le puteam face singuri. Și vreau să vă vorbesc despre asta, pentru că mai presus de a da, chiar mai presus de a da, se află capacitatea noastră de a face ceva mai deștept î m p r e u n ă, pentru binele comun care ne ridică pe amandoi și care poate evolua. De asta sunt aici. Dar vreau să mai subliniez ceva: fiecare dintre voi e mai bun decât oricine altcineva la ceva. Asta dezaprobă gândirea comună că dacă ești cea mai deșteaptă persoană dintr-o cameră, ești în camera greșită.
Lăsați-mă să vă spun despre o petrecere la Hollywood la care am fost acum cațiva ani, și am cunoscut o actriță promițătoare și la scurt timp vorbeam despre ceva ce ne pasiona pe amandouă: arta publică. Ea credea cu tărie că fiecare clădire nouă din Los Angeles trebuie să aibă artă publică. Vroia o lege pentru asta și a început… Cine e din Chicago aici? A început să vorbească cu ardoare despre sculpturile acelea lucioase în formă de bob de fasole din Millennium Park, cum trec oamenii pe lângă ele și zâmbesc în reflexia lor, și pozează, fac fețe, și își fac selfie-uri împreună și râd. Și cum vorbea ea, mi-a venit o idee. I-am zis: „Trebuie să-ți fac cunoștință cu cineva.” Iese din închisoarea San Quentin în două săptămâni și îți împărtășește dorința arzătoare ca arta să implice oameni și să-i ajute să se conecteze. A petrecut 5 ani la carceră, iar eu l-am cunoscut fiindcă țineam un discurs la San Quantin, se exprimă bine și e plăcut la vedere fiindcă e musculos. Avea un regim de exerciții fizice zilnice.
Cred că reușisem să-i captez atenția. Am zis: „Ar fi un aliat neașteptat.” Și nu doar atât. Mai e James. E arhitect și profesor și adoră să creeze spații pentru comunitate, acele mini-pieți și pietonale urbane care sunt presărate cu artă, unde oamenii desenează și se adună să stea de vorbă uneori. Cred că ar fi aliați buni. Și chiar au fost. S-au întâlnit și s-au pregătit. Au vorbit în fața Consiliului orașului Los Angeles. Iar membrii Consiliului nu doar au adoptat reglementarea dar jumătate din ei au venit apoi și au cerut poze cu ei. Au fost surprinzători, convingători și credibili. Nu poți cumpăra așa ceva.
La ce vreau eu să vă gândiți e ce fel de creatori de oportunități puteți deveni voi, pentru că mai presus de bani, sau titluri impresionante, sau foarte multe cunoștințe, e capacitatea noastră de a conecta părțile bune ale fiecăruia și de a le aduce la lumină. Nu zic că e simplu, și sunt sigură că mulți ați făcut mișcări greșite legat de persoanele cu care v-ați conectat, dar vreau să sugerez că asta e o oportunitate. Am început să mă gândesc la asta demult, când eram reporter pentru Wall Street Journal, eram în Europa și trebuia să acopăr trendurile care reflectau afacerile sau politica sau stilul de viață. Așa că trebuia să am contacte din lumi diferite, foarte diferite de a mea, altfel nu putea vedea trendurile. Și în al treilea rând, trebuia să scriu povestea în așa fel încât să mă indentific cu cititorul, ca el să vadă cum aceste trenduri i-ar putea afecta viața. Asta fac cei ce crează oportunități.
Și iată un lucru ciudat: Spre deosebire de tot mai mulți americani care lucrează, trăiasc și se joacă cu oameni care gândesc exact la fel ca ei pentru că atunci devenim mai rigizi și mai extremi, cei care crează oportunități caută activ situații cu oameni diferiți de ei și construiesc relații, iar pentru că fac asta au relații de încredere unde pot veni cu echipa potrivită și să îi recruteze pentru a rezolva o problemă mai rapid și mai bine și a crea și mai multe oportunități. Nu se sperie de diferențe. Sunt fascinați de ele, asta-i o schimbare de mentalitate imensă, și odată ce o simți vrei să se repete. Lumea asta ne cere să avem o mentalitate comună și eu cred în asta. E important mai ales acum. De ce e important acum? Pentru că lucrurile pot fi concepute, ca rachetele medicamentele și colectarea datelor și pot fi concepute de mai mulți oameni mai ieftin în scopuri benefice și apoi, după cum auzim la știri în fiecare zi, pot fi folosite în scopuri periculoase. Asta face apel la noi, la fiecare dintre noi, pentru un scop mai mare.
Dar aici e cireașa de pe tort: Nu e doar cea mai măreață primă oportunitate pe care o dezvolți cu cineva, ca instituție sau individ. Ci ceea ce urmează după acea experiență, când aveți încredere unul în celalalt. Sunt lucrurile neașteptate pe care le concepi mai tarziu și pe care nu le-ai fi putut prezice niciodată. De exemplu, Marty e soțul actriței pe care am menționat-o și i-a văzut la repetiții și a vorbim apoi cu Wally, prietenul meu fost deținut, despre regimul ăla de exerciții. Și s-a gândit Am niște terenuri de squash. Tipul ăsta ar putea preda. Mulți care lucrează acolo sunt membri la clubul meu. Călătoresc frecvent. Ar putea exersa în camerele lor de hotel, fără echipament. Și așa s-a angajat Wally. Nu numai asta, dar ani mai târziu preda squash. Și după alți ani, preda instructurilor de squash. Ce vreau să spun e că atunci când te conectezi cu oameni în jurul unui scop sau acțiuni comune, ești obișnuit cu lucruri neașteptate și norocoase în viitor și cred că la asta ne uităm. Ne deschidem acelor oportunități iar în această încăpere se află oameni-cheie și tehnologie, oameni-cheie care se află în unica poziție pentru a face asta, pentru a aduce sisteme și proiecte împreună.
Așa că iată ce vă îndemn să faceți. Vă amintiți cele trei trăsături ale celor ce crează oportunități. Aceștia își perfecționează calitatea lor cea mai de preț și devin căutători de modele. Se implică în lumi diferite de ale lor așa încât să fie crezuți și să poată vedea acele modele, și comunică cu scopul de a se conecta în jurul locurilor de interes comun.
Așa că ce vă rog… lumea e înfometată. Cred cu tărie, din proprie experiență, că lumea e înfometată de oameni ca noi să ne unim ca creatori de oportunități și să multiplicăm acest comportament, cum o fac deja mulți dintre voi. o știu din experiență directă, și să ne imaginăm o lume unde ne folosim cele mai bune calități împreună, mai des, pentru a realiza lucruri mai mărețe împreună decât am fi putut de unii singuri. Amintiți-vă, cum spunea odată Dave Liniger: „Nu poți avea succes dacă vii la un bufet doar cu o furculiță”.
Comentarii (5)
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
– Sunt un om ,, infometat de oameni ,, … Ma regasesc in fiecare dintre ei !
– Dacă mi-aș da într-o zi seama că de fapt am un țel, momentul acela ar fi o mare pierdere pentru mine .- Răzvan A. Voiculescu
– Vreau să fiu viu şi să trăiesc viaţa ce-o simt mişcând în mine, să cunosc fiece clipă până la capăt.- Khalil Gibran
– In fiecare dimineata cand ma scol trebuie sa iau o decizie – fie de a fi fericit , fie de a fi f. fericit . Prin urmare , iau hotararea ca in ziua respectiva sa fiu f. fericit si ma ghidez dupa aceasta atitudine pe tot parcursul zilei , indiferent de ce se intampla . – Brian Tracy
– Ah! Am atata dragoste in mine, incat mi-ar trebui un miliard de ani, ca sa va spun o farama din ea! – Nichita Stanescu
– ,, Im p r e u n ă, pentru binele comun ! ,, este lumea pe care mi-o imaginez si in care traiesc clipa de clipa , in mine …
…
…………………………………………………
,, Fii un creator de oportunități ! ,, un videoclip de exceptie ,care rezoneaza cu sufletul meu !…
Sunt atât de recunoscătoare !
Va multumesc mult !
Lasati-va imbratisati !
Personal cred ca fiecare om este „in ciob de stea” . Sufletele noastre stiu depre noi mai multe decat suntem noi sau ni se spune noua despre noi la un moment dat. Am cunoscut copii care societatea ii marginaliza deoarece parintii sunt saraci dar ei sunt veritabile talente atat in arta cat si abilitati fizice sau stiintifice. Am cunoscut adulti care ajunsi in situatii extreme au ales diferite moduri de manifestarea eu-lui ….unii devenind brusc mai buni, intelegatori, altruisti altii din contra si-au extremizat egotic pana la absurd comportamentele considerandu-se astfel motivati. Cu siguranta fiecare dintre noi ne nastem cu anumite calitati si abilitati naturale pentru care altii indiferent cat de mult platesc sau muncesc nu le vor avea niciodata. Aici de fapt este si frumusetea vietii sociale. Fiecare dintre noi avem anumite calitati, abilitati, educatie, autoeducatie, pasiune si rezultate. Cine este foarte bun in ceva nu este in alt domeniu. De exemplu cine face scaune nu stie sa construiasca piscine si cine se pricepe la cultivat pamantul nu stie arhitectura. Fiecare avem abilitati si necesitati. Talentele si munca nostra ne ajuta sa ne castigam stima de sine fiindu-ne folositori noua prin ceea ce facem si pentru altii. Daca ne castigam existenta din pasiunea noastra, orice efort am face il resimtim ca o bucurie si ca o implinire. Si daca constatam ca este si unicat ….cu atat este mai mare satisfactia. Personal am aceasta bucurie cand pregatesc mesele pentru cei dragi. Fiecare element este nou si fiecare decoratiune este de fiecare data diferita. Si toate se consuma atunci ca o dovada de satisfactie si bucurie impartasita. Da din toate legumele , culorile , tehnicile de pregatire care sunt o hrana a corpului, a gusturilor si a sufletului poti pentru cateva ore sa creezi o bucurie comuna. Farfuriile si vasele goale sunt cel mai mare elogiu pe care il primesc. Nu este ceva monumetal pentru omenire dar este fantastic pentru familia mea si cei ce ne intalnim cand si cand cu drag. Candva avem grupuri de prieteni cu care facem drumetii montane de cateva zile. Fiecare traseu desi poate intr-un an il repetam, era unic din toate punctele de vedere de la anotimp pana la fiecare element al naturii si al grupului, manifestat in cadrul unei zile. Am cunoscut mereu oameni noi si am facut schimb de experiente si de retete de orice fel…de la pregatitul hranei pana la leacuri si balsamuri sau lucruri practice de tinuta si de orientare. Acum ceva ani oamenii erau mai simpli ca averi materiale si tehnologice, dar categoric mult mai bogati din punct de vedere al educatiei, stiintelor vietii si capacitati de a lega prietenii si de intrajutorare fireasca. Nu eram atat de grabiti sa ne etalam convingerile….eram mai interesati sa ne cunoastem si sa ne bucuram impreuna. Nu ne puneam steag credintele si fixatiile mentale ci din contra eram dispusi sa invatam cate ceva unii de la altii bucurandu-ne de diversitatea de manifestare. Asa mergand pe munte si prin tara am intalnit si invatat multe de la oamenii locurilor, de la arheologi, de la speologi, de la biologi care practicau aceste profesii cu multa daruire si pasiune. Cat timp nu ne punem bariere si ne respectam intre noi viata este frumosa in fiecare zi, cu cat ne-a conditionam si ne lasam manipulati de altii , dorintele si interesele obscure ale acestora…. Dar asta este si un act de libera decizie si de nevoie de apartenenta. Independenta financiara si capacitatea de a ne castiga fiecare in parte existenta ne da si o posibilitate de a alege care ne sunt sistemele de valori si catre ce tindem. Omul este o fiinta sociala si mediile de manifestare acum sunt foarte diferite si intr-o continua miscare. Moda si curentele ei duc la abstractizare in ideea de inedit …dar ne este util ? Cate dintre activitatile nostre si modul cum ne hranim sufletele, mintile si trupurile ne sunt real utile si benefice ? Studiind comparativ animalele acestea niciodata nu vor lua decizii care le faca rau indiferent daca sunt alimentare sau de comportament – le repeta instinctiv si autoprotectiv de mii de ani de cand sunt pe planeta pe cele ce le-au invatat si le transmit mai departe . Animalele se feresc de mediile umane si au probleme de adaptare si comportament legate in direct de campul electromagnetic bruiat in localitatile umane. Mediul supra alterat de unde electromagnetice care vibreaza diferit intr-o mare gama de frecvente produc mutatii si in activitatea umana deregland bioritmuri si comportamente. Desi cercetatorii au dovezi ….modernismul nu tine cont …si mai important este consumul…dar ce se intampla cu fiinta umana care se hraneste si traieste in acest mediu autoalterat. Simplu – ia decizii haotice…. desi nu par …la o prima vedere ..le se pot compara in timp ca efecte mai ales in privinta degradarii starii de sanatate si a sistemului imunitar. Dar….poate ca invatand sa punem viata mai presus de interese partinice /politice/religioase/financiare/egotice/xenofobe vom invata sa colaboram intre noi cautandu-ne asemanarile si invatand unii din experienta celorlati cum sa ne facem viata frumosa in fiecare zi cat mai natural si firesc respectand natura si legile ei care sunt dintotdeuna. Zilnic avem nevoie de activitate in folosul propriu si al comunitatii, de recreere, educatie continua, activitati familiale si odihna. Asta inseamna armonia si firescul. Si fiecare suntem unici – asta este un miracol. Activitatea noastra poate fi inlocuita – noi ca indivizi in relatia cu cei apropiati si chiar cu lumea intrega nu. Nu s-a nascut un alt Mozart, nici Eminescu, nici Coanda, nici … si tocmai de aceea ca istoria a demonstrat ca ii apreciem prea tarziu, sa ne permitem fiecaruia sa ne manifestam calitatile si deosebirile creative. Cu siguranta am venit pe lume asa, pentru ca asa acesta planeta avea nevoie de noi in acest timp pentru a face anumite lucruri pe care numai noi stim si le putem face. Doamna are perfecta dreptate in ceea ce a constatat ….dar probabil dupa atetea diverse experiente la cate au fost si ei supusi, cei ce se se considera americani veniti din toate colturile lumii pentru a experimenta libertatea de opinie si de manifestare si mai ales stabilitatea din punct de vedere al sigurantei fie ea si aparente ca exista o legislatie care ii apara si respcta drepturile fundamentale ale omului cat si a faptului ca nu existat riscul de razboi si agresiune inter-etnica si sau religioasa. Loviti fiind de banci au invatat sa colaboreze si sa isi aduca aminte de patrimoniul cultural de unde provin si astfel sa gasesca in propriile radacini noi solutii practice si armoniose de convietuire. America a sfidat regulile altora si a promis liberate deplina avand cea mai generoasa Constitutie in privinta drepturilor si obligatiilor stat fata de cetatean dar …..au sfidat si legile sanatatii si legile informatiei si legile cunoasterii testandu-le limitele extreme nebenefice vietii… dar care prod si maximizeaza profituri unora…..acum culeg roadele si ….poate isi revin sau ne revenim….consecintele se suportam oricum toti. Pe de alta parte a lumii sunt alte extreme comportamentale si ele exacerbate… si de aici prin influente directe sau indirecte le suportam toti ceilalti….de aceea revin cu intrebarea omenirea incotro……ce este mai bun cu adevarat pentru a trai armonios pe acesta planeta in unitatea noastra de diversitate. Ce punem mai presus interesele financiare ale unora, interesele religioase extreme ale altora, dorintele de hegemonie teritoriala ale altora sau vom invata din greselile trecutului pentru a nu le mai repeta si de a ne ridica nivelul de constiinta si educatie continua studiind istoria, cultura, civilizatia, mestesugurile si stiintele care ne ajuta si ne invata sa convietuim armonios.
“Jumatate din lume este formata din oameni care au ceva de spus, dar nu pot; cealalta jumatate nu are nimic de spus si continua sa vorbeasca”!
Pentru a doua jumatate. ”spusul” este un gen de terapie mai ieftina.. Refulare. Are se ”spus”. ce-o chinuie. De aceea pare de neoprit!
Insa este un bumerang, nu o solutie.
: Ascult muzica : http://www39.zippyshare.com/v/DKwM9vzY/file.html … Mi-am creat propriul meu Cerc magic ! Sunt punctul din cetrul cercului !
,,În fiecare zi, de mai multe ori pe zi, gândiţi-vă că vă înconjuraţi cu lumină, cu culori, pentru a forma o barieră de netrecut pentru influenţele negative, pentru entităţile malefice. Formaţi în jurul vostru un cerc de lumină, imaginaţi-vă că plasaţi în acest cerc o sursă luminoasă care străluceşte fără încetare şi că această lumină se răspândeşte pe voi şi în jurul vostru. Iisus spunea: “Vegheaţi şi rugaţi-vă.” A ne ruga înseamnă a trimite curenţi luminoşi în spaţiu. Dacă nu obţineţi ajutorul Cerului este pentru că nu i-aţi trimis lumină. Cerul nu vrea să se ocupe de ceva care se stinge. Vreţi să răspundă apelurilor voastre? Aprindeţi toate luminile.,, http://pamantuldeocamdata.blogspot.ro/2012/03/cercul-magic-aura-omraam-mikhael.html ,,