skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Secretul fericirii

 

Psihologul Mihaly Czikszentmihalyi întreabă, „Ce face ca viața să merite trăită?” Nimic din ceea ce cumparam cu bani, nu ne face fericiți. Cei care au găsit plăcerea și satisfacția în activitățile lor sunt cei care au ajuns în starea de „flux”.
Fluxul este o noțiune inventată de el, pentru a putea explica zona în care se află oamenii atunci când devin creatori, când își aduc contribuția la ceva, când inventează, când compun.
Să urmărim explicațiile acestui psiholog care ne descrie munca sa de o viață.

Am crescut în Europa, iar cel de-al doilea Război Mondial m-a prins când eram între şapte şi 10 ani. Şi am înţeles cât de puţini dintre adulţii pe care-i cunoşteam au fost în stare să reziste la tragediile aduse de război — cât de puţin din viaţa lor a semănat cu o viaţă normală, plină de conţinut, mulţumitoare, fericită, odată ce munca, căminul, siguranţa lor a fost distrusă de război. Aşa că am devenit interesat să înţeleg ce a contribuit la o viaţă care a meritat trăită. Şi am încercat, ca un copil, ca un adolescent, să citesc filozofie şi să fiu implicat în artă, religie şi în multe alte căi pe care le-am putut vedea ca un posibil răspuns la acea întrebare. Iar în final am întâlnit psihologia din întâmplare.

De fapt eram într-o staţiune montană din Elveţia fără nici un ban ca să mă distrez, fiindcă zăpada s-a topit şi era — nu aveam bani de cinema, dar am găsit ceva — am citit în ziare că va fi o prezentare de către cineva într-un loc văzut de mine în centrul Zurich-ului, şi va fi vorba despre farfuriile zburătoare. Şi m-am gândit, păi, devreme ce nu pot merge la cinema, măcar voi auzi gratis despre farfuriile zburătoare. Iar omul care a vorbit în acea seară a fost foarte interesant. De fapt, în loc să vorbească despre micii oameni verzi, el a vorbit despre cum psihicul europenilor a fost traumatizat de război şi ei proiectează acum farfurii zburătoare pe cer, ca un fel de — el a vorbit despre modul în care desenele vechii religii hinduse ar fi fost proiectate pe cer într-o încercare de a recâştiga puţin sens al ordinii după haosul războiului. Iar asta mi s-a părut foarte interesant. Şi am început să citesc cărţile lui după acea prezentare. Iar acela era Carl Jung, al cărui nume sau operă îmi erau complet necunoscute.

Apoi am venit în această ţară (SUA) să studiez psihologia şi am început să încerc să înţeleg aceste rădăcini ale fericirii. Acesta este un rezultat tipic pe care mulţi l-au prezentat, şi sunt multe variaţiuni pe această temă. Dar asta arată de exemplu că aproximativ 30 la sută din oamenii chestionaţi în SUA începând din 1956 spun că viaţa lor este foarte fericită. Iar asta nu s-a schimbat deloc. În timp ce venitul personal, pe o scară care a compensat inflaţia, aproape că s-a triplat în acea perioadă. Dar găseşti aceleaşi rezultate, adică, după un anumit punct de bază care corespunde mai mult sau mai puţin cu puţin peste 1000 de dolari peste nivelul minim al sărăciei, creşteri în prosperitatea materială nu par să afecteze cât de fericiţi sunt oamenii. Şi de fapt găseşti că lipsa resurselor de bază a resurselor materiale, contribuie la nefericire, dar creşterea resurselor materiale nu duce la creşterea fericirii.

Aşa că cercetarea mea s-a concentrat mai mult pe — după ce am aflat aceste lucruri care chiar au coincis cu propria mea experienţă, am încercat să înţeleg acum, unde în viaţa zilnică, în experienţele noastre normale, ne simţim într-adevăr fericiţi. Şi pentru a porni asta — acele studii cu 40 de ani în urmă, am început să mă uit la oameni creativi — întâi artişti şi oameni de ştiinţă — încercând să înţeleg ce i-a făcut să simtă că merită de fapt să-şi cheltuie viaţa lor făcând lucruri pentru care mulţi din ei nu aşteptau faimă sau avere, dar care le-a făcut viaţa plină de înţeles şi a meritat să fie făcută.

Acesta era unul din compozitorii de frunte ai muzicii americane în anii 70. Iar interviul era lung de 40 de pagini. Dar acest mic extras este un sumar foarte bun despre ce a spus el pe parcursul interviului. Şi descrie cum se simte le când compunerea merge bine. Şi o spune descriind-o ca o stare extatică.

Acum, extaz în greacă înseamnă pur şi simplu să stai lângă ceva. Şi apoi a devenit de fapt o analogie pentru o stare mentală în care simţi că nu îţi faci rutinele ordinare zilnice. Aşa că extazul este de fapt trecerea într-o realitate alternativă. Şi este interesant, dacă te gândeşti la ea, când ne gândim la civilizaţiile la care privim admirativ ca fiind culmi ale realizărilor umane — fie că e China, Grecia, civilizaţia hindusă, sau maiaşii, sau egiptenii — ce ştim despre ei este de fapt despre extaziile lor, nu despre viaţa lor zilnică. Cunoaştem templele construite, unde oamenii pot veni să încerce o realitate diferită. Ştim despre circurile, arenele, teatrele — acestea sunt rămăşiţele civilizaţiilor şi sunt locurile în care oamenii mergeau să încerce viaţa într-o formă mai concentrată, mai ordonată.

Acum, acest om nu are nevoie să meargă într-un asemenea loc, care este deasemenea — acest loc, această arenă, care a fost construită ca un amfiteatru grec, este deasemenea un loc pentru extaz. Participăm într-o realitate care este diferită de cea din viaţa cotidiană cu care suntem obişnuiţi. Dar acest om nu are nevoie să meargă acolo. El are nevoie doar de o bucăţică de hârtie unde poate face mici semne, şi în timp ce face asta, el imaginează sunete care nu au existat înainte în acea combinaţie specifică. Deci odată ce ajunge la punctul de început a creaţiei — cum a făcut Jennifer în improvizaţia ei — o nouă realitate, acela este un moment de extaz. El intră în acea realitate diferită. El mai spune că asta este o experienţă atât de intensă că simte ca şi cum nu ar exista. Iar asta sună ca un fel de exagerare romantică. Dar de fapt, sistemul nostru nervos este incapabil să proceseze mai mult de 110 biţi de informaţie pe secundă. Şi pentru a mă auzi şi a înţelege ce spun voi trebuie să procesaţi cam 60 de biţi pe secundă. De asta nu puteţi să ascultaţi mai mult de două persoane. Nu puteţi înţelege mai mult de două persoane care vă vorbesc.

Ei, când sunteţi într-adevăr implicat în acest proces deosebit de frumos de creare a ceva nou, aşa cum face acest om, el nu mai are atenţie destulă rămasă pentru a urmări cum se simte corpul lui, sau problemele lui de acasă. El nu poate simţi nici că îi e foame sau că e obosit. Corpul lui dispare, identitatea lui dispare din conştiinţa lui, fiindcă nu are destulă atenţie, ca oricare dintre noi, să facă într-adevăr bine ceva care necesită multă concentrare şi în acelaşi timp să simtă că există. Aşa că existenţa este temporar suspendată. Şi el spune că mâna lui pare să se mişte de la sine. Acum, aş putea să mă uit la mâna mea două săptămâni şi nu aş simţi nici veneraţie, nici minune, fiindcă eu nu pot compune.

Aşa vă spune asta aici, dar în alte părţi ale interviului este evident că acest proces automatic, spontan descris de el se poate întâmpla doar cuiva care este bine pregătit şi a dezvoltat o tehnică. Şi a devenit o banalitate în studiul creativităţii că nu poţi crea ceva fără mai puţin de 10 ani de imersie în cunoştinţe tehnice dintr-un anumit domeniu. Indiferent că este matematică sau muzică — ia aşa de mult să fii în stare să schimbi ceva într-un mod care este mai bun decât a fost înainte. Acum, când se întâmplă asta, el spune că muzica pur şi simplu curge. Şi fiindcă toţi aceşti oameni pe care am început să-i interviez — acesta era un interviu care are peste 30 de ani — aşa de mulţi oameni au descris asta ca pe o curgere spontană încât am numit acest tip de experienţă „experienţa flux”. Şi se întâmplă în domenii diferite.

De exemplu un poet o descrie în această formă. Acesta este de la un student al meu care a interviat câţiva din scriitorii şi poeţii de frunte din SUA. Şi descrie acelaşi sentiment spontan, fără efort pe care îl ai când intri în această stare extatică. Acest poet o descrie ca deschiderea unei uşi care pluteşte sus în ceruri — o descriere similară cu cea dată de Albert Einstein despre cum a imaginat forţele relativităţii când se lupta să înţeleagă cum funcţionau. Dar se întâmplă şi în alte activităţi. De exemplu, acesta este un alt student al meu, Susan Jackson din Australia, care a lucrat cu unii din atleţii de vârf din lume. Şi vedeţi aici în această descriere a unui patinator olimpic în principiu aceeaşi descriere a fenomenului stării interne a persoanei. Să nu credeţi că se întâmplă automat când vă contopiţi cu muzica, şi aşa mai departe.

De fapt, se întâmplă şi în cea mai recentă carte pe care am scris-o, numită „Afaceri bune”, în care am interviat câţiva directori executivi care au fost numiţi de egalii lor ca având mult succes şi foarte etici, foarte responsabili din punct de vedere social. Vedeţi că aceşti oameni definesc succesul ca ceva care ajută pe alţii şi în acelaşi timp te face fericit în timp ce lucrezi la el. Şi aşa cum spun toţi aceşti foarte responsabili şi plin de succes directori executivi, nu poţi avea doar unul din aceste lucruri ca să ai succes. Dacă vrei să ai o slujbă plină de înţeles şi de succes — Anita Roddick este o altă directoare pe care am interviat-o. Ea a fondat firma Body Shop, de cosmetice, un fel de rege al cosmeticii naturale. Este un fel de pasiune care vine când faci ce e cel mai bun şi având „starea de flux” în timp ce lucrezi.

Acesta este un mic citat din Masaru Ibuka, care a pornit, la vremea lui, compania Sony fără bani, fără un produs — ei nu aveau un produs, nu aveau nimic, dar aveau o idee. Iar ideea lui a fost să fondeze un loc de muncă în care inginerii pot simţi bucuria inovaţiei tehnologice, să fie conştienţi de misiunea lor în societate şi să lucreze cât le pofteşte inima. Nu aş putea îmbunătăţi acest exemplu despre cum apare fluxul la locul de muncă.

Când facem studii, am făcut împreună cu colegi din toată lumea, peste 8000 de interviuri cu oameni — de la călugări Dominicani, la călugăriţe oarbe, la căţărători pe Himalaia, la păstori din Navajo — care îşi iubesc munca. Şi indiferent de cultură, îndiferent de educaţie sau altceva, sunt şapte condiţii care pare să fie prezentă când o persoană este în flux. Este această concentrare, care atunci când devine intensă, duce la o stare de extaz, de claritate, ştii exact ce vrei să faci de la un moment la altul, obţii reacţie imediată. Ştii că ceea ce trebuie să faci este posibil de făcut, chiar dacă este dificil, iar simţul timpului dispare, uiţi de tine însuţi, te simţi parte a ceva mai mare. Şi odată ce acele condiţii sunt prezente, ceea ce faci merită să fie făcut de dragul lui.

În studiile noastre, reprezentăm viaţa comună a oamenilor în această schemă simplă. Şi putem măsura asta chiar foarte precis, fiindcă le dăm oamenilor pagere electronice care sună de zeci de ori pe zi, şi oriunde sună vei spune ce faci, cum te simţi, unde eşti, la ce te gândeşti. Şi două lucruri pe care le măsurăm sunt cantitate de provocare pe care o simt oamenii în acel moment şi cantitatea de pricepere pe care o simt că o au în acel moment. Deci pentru fiecare persoană putem stabili o medie, care este centrul diagramei. Acesta ar fi nivelul tău mediu de provocări şi de priceperi, care va fi diferit de cel al altora. Dar ai un fel de punct fix acolo care va fi în mijloc.

Dacă ştim care este punctul fix, putem prezice destul de precis când vei fi în flux, şi va fi când provocările tale sunt peste medie şi priceperile tale sunt peste medie. Şi poate că faci lucruri foarte diferit de alţi oameni, dar pentru fiecare acel canal de flux, aceea zonă acolo, va fi când faci ceea ce îţi place într-adevăr să faci — cânţi la pian, poate, eşti cu cel mai bun prieten, poate munceşti, dacă munca este cea care îţi asigură fluxul pentru tine. Iar celelalte zone devin tot mai puţin pozitive.

Stimularea este bună fiindcă eşti supra-provocat acolo. Priceperile tale nu sunt aşa de înalte cum ar trebui, dar poţi trece in flux foarte uşor prin dezvoltarea unei priceperi puţin mai bune. Deci, stimularea este zona din care cei mai mulţi învaţă, fiindcă acolo sunt ei împinşi peste zona lor de comfort şi acolo intră — întorcându-mă la flux — iar apoi îşi dezvoltă priceperi mai bune. Control este deasemenea un loc bun, fiindcă acolo te simţi comfortabil, dar nu foarte entuziasmat. Nu mai este prea provocator. Şi dacă vrei să intri în flux din zona control, trebuie să creşti provocările. Deci aceste două zone sunt ideale şi complementare din care este uşori să intri în flux.

Celelalte combinaţii de provocări şi priceperi devin mai puţin optime în mod progresiv. Relaxarea este bună — te simţi tot OK. Plictisul începe să devină foarte neplăcut iar apatia devine foarte negativ — nu simţi că faci ceva, nu îţi utilizezi priceperea, nu există provocări. Din păcate, o mulţime de oameni trăiesc apatia. Cea mai mare sursă unică pentru apatie este urmărirea televizorului, a doua este să stai în baie. Şi apoi, câteodată, chiar şi privind televizorul cam şapte – opt procente din timp este în flux, dar asta este când alegi un program pe care chiar vrei să-l vezi şi primeşti feedback din el.

Deci întrebarea pe care încercăm să o răspundem — şi am depăşit timpul alocat — este cum să punem tot mai mult din viaţa zilnică în acel canal de flux. Şi acesta este tipul de provocare pe care încercăm să o înţelegem. Iar unii din voi ştiu bineînţeles cum să o facă în mod spontan fără nici un sfat, dar din păcate o mulţime de oameni nu ştiu. Şi acesta este ceea ce încercăm noi să facem. În regulă.

Comentarii (12)
  1. … ,, acel canal de flux,… va fi când faci ceea ce îţi place într-adevăr să faci ,, ….
    … Toate suferintele mele au fost de la … iubire.. M-am nascut sa daruiesc iubire…Am crezut si cred , atat de mult in ea ,
    incat Nimeni si Nimic nu a putut sa ma opreasca sa iubesc …Nu pot concepe , o viata traita fara iubire….
    …………………………………………………………
    …… Depăşind dualitatea, Totul a capatat un nou sens … Am atins Ceva , veşnic frumos , Realitatea divina …
    Sutem legaţi de Toţi şi de Toate prin , Iubire…
    Izvorul care in permanenta transcende mentalul obisnuit este
    -Regăsirea şi revelarea adevăratei noastre naturi esenţiale, Spiritul Divin sau Esenţa divină a Fiinţei, care în permanenţă se află dincolo de toate numele şi formele
    – Vom trece pe un nivel superior de conştiinţă , libertate totala
    -Iubirea, frumuseţea, creativitatea, bucuria şi pacea lăuntrică , îşi au izvorul în Înţelepciunea cea misterioasă şi infinită a lui Dumneazeu …
    – Vom avea acces deplin la nivelul Supramental şi vom conştientiza pe deplin Sufletul
    – Vom continua să existăm pentru totdeauna. Intrăm într-o altă dimensiune divină, în care avem revelaţia că suntem bătrâni precum lumea şi totodată veşnic tineri , într-o realitate multidimensională…
    … Stiu ce greseli am facut … Ma pierdusem in Lumea de lucruri materiale , de griji si probleme …
    Un film documentar de exceptie , care m-a ,,zdruncinat ,, din temelii si m-a facut sa-mi reamintesc ..experientele din viata mea pe care Acum le vad ca Ceva benefic in evolutia mea , pe care le iubesc cu toata inima ..
    Daca nu ar fi existat , daca nu mi-as fi pus multe , multe intrebari De ce , tocmai mie ?, Daca nu m-as fi documentat , continuu din experientele altora fara a-mi incarca mintea cu ele , daca ..daca …
    Viata mea nu ar fi meritat traita !
    …. In fiecare zi imi adun ultimele picaturi de viata din mine , cu mainile tremurand ..
    Iubirea nu moare niciodata ..Cat vom exista ..si dupa …va capata forte uluitoare care ne va face nemuritori …
    Si ..numai la gandul acesta ..uit de toate lucrurile care ar putea sa ma aduca inapoi pe drumul presarat cu cioburi … care mi-au strapuns talpile picioarelor atat de mult ..incat ..durerea care ma acaparase cu totul ..m-a azvarlit inconstienta deasupra valurilor vietii…
    Soarele s-a bucurat atat de mult incat s-a contpoit cu sufletul meu ..Am simtit o arsura puternica…“substanţa universală” a tot ceea ce exista …
    M-am abandonat cu Totul ,in Atotputernicia lui Dumnezeu …. si…
    Sunt fericita ! :)
    Multumesc …Multumesc si…Multumesc ! :) ..pentru oportunitatea pe care mi-ati daruit-o de a vizualiza acest filmulet !
    Drumul spre Fericire este lung dar ..Merita ! :)

     
  2. Acest lucru il stiam, este foarte interesant materialul, de aceea si eu am experimentat acest pdv, chiar daca eram lovita de necazuri, ca orice om, imi gasisem echilibrul sau chiar fericirea in ceea ce faceam la serviciu, era ce imi place chiar daca era greu si obositor dar cand intram in acel glob, ramaneam ancorata in el pana ajungeam la finalul pe care mi-l planificasem sa ajung, atunci uitam cum zboara timpul si uitam si de mancare si de oboseala dar eram incantata de ceea ce invatam si de final. Atunci am descoperit alt sens al vietii, a face ceea ce iti place, rupt de mahalaua zilnica, de criticile si nemultumirile altora, de neajunsuri, de timp irosit in valtoarea de sunete inutile, de frustari, de suferinte.
    A fi fericit inseamna sa ai mijloacele de a trai decent, sa nu iti faci griji ca nu ai cu ce sa-ti platesti darile si efectiv sa traiesti, sa faci ce iti place din placerea de a face, sa nu iti irosesti energia pe barfe si rautati, sa te destinzi cu ce iti place, sa-ti petreci timpul cu prieteni asemanatori tie, sa glumesti, sa razi.
    Oamenii isi fac rau singuri prin invidii si concurenta, eu nu am facut parte din categoria invidiosilor, poate pt ca am avut ceea ce am spus mai sus si nu am trait in lipsuri dar nici nu am dat pe dinafara de bogatie, insa am criticat sau reactionat la rau pt ca am trait intr-o familie in care treburile erau bine stabilite si se incadarau intr-un calendar ritmic iar atunci cand erau probleme nu existau prea multe lamentari ci se trecea la treaba, sacrificii, economii si mi s-a intiparit in sange, de aceea poate nu am inteles invidia altora, de aceea poate nu am inteles de ce sa minti si sa nu spui real ce te deranjeaza sau ca poti sau ca nu poti, ca nu iei taurul de coarne sa mergi inainte si stai doar sa te lamentezi, invidiezi, sa suferi ca nu ai, sa apelezi la minciuni si lucruri josnice ca sa-ti salvezi pielea sau sa obtii materialul pe shortcut-uri si sa constati ca pe masura ce ai vrei si mai mult si sunt altii care au si mai mult si tu tot nefericit esti, in priza, la concurenta si lupta. Dar viata asa este din pacate si altii te privesc ciudat si nu te cred, de fapt nu ii intereseaza sa te creada ei alearga dupa fericirea lor.
    Ii inteleg pe cei multi care nu au ce pune pe masa, care jongleaza cu banii de la o luna la alta ca sa-si plateasca darile, sa mearga la un doctor ca din pacate te imbolnavesti dar nu ii inteleg pe cei care alearga numai dupa distractii, pierdut nopti aiurea prin baruri sau bautura dar in schimb viata lor e goala. Mai sunt si rai cu semenii lor. Nu generalizez pt ca nu toti sunt asa. Dar din pacate nu toti au preocupari sa citeasca psihologie si fiecare incearca sa se echilibrezeze asa cum intelege si simte.
    Cand nu ai bani suficienti daca ai un parc, un televizor, cativa prieteni pe aceeasi lungime de unda asa iti faci echilibrarea cu ce iti place si in limita in care poti dar e clar ca nu prin invidie sau bogatie esti fericit.

     
  3. ……. Salut voios si luminos dragii mei luminosi ! …. Extrem de interesant tot ce spune acest om aici …
    …. Iubesc aceste filmulete TED pentru ca sunt niste lectii extraordinare … Ii admir pe acesti profesionisti
    care reusesc sa „condenseze” atata intelepciune intr un timp atat de scurt …
    ….. Fericirea ta depinde doar de tine … Pare un cliseu dar chiar asa e … Unii oameni reusesc sa intre
    mai usor in stare , sau ” in flux ” cum se spune aici , altii mai greu …. Cand ai acea pricepere , cand stii exact
    ce trebuie sa faci este mult mai simplu … E nevoie de concentrare , e nevoie sa stii exact unde vrei sa ajungi
    si e nevoie sa crezi cu putere …. Toate aceste lucruri sunt esentiale … Capacitatea de a te detasa , capacitatea
    de ati imagina ( puterea imaginatiei ) ajuta …. Ati stabili scopuri inseamna a te pune practic in mod deliberat in
    fata unor provocari … Cresti in acest proces …. Oamenii care au scopuri clare , oamenii care cred cu putere in
    scopurile lor sunt oameni fericiti , sunt oameni pasionati … Si asta se vede in atitudinea lor , se simte in felul lor de
    a vorbi , se vede in ochii lor …
    …… Calatoria catre Fericire este , de fapt , o calatorie in interiorul nostru catre acel ceva din care am fost creati
    adica …. Iubire …. Aceasta este de fapt acel ceva din care am fost creati … Iubirea este de fapt Dumnezeul din noi …
    …. Cu cat suntem mai aproape de ea cu atat suntem mai fericiti … Cu cat suntem mai departati cu atat Viata noastra devine
    mai fada , mai anosta … Totul sta in puterea noastra … Multe din marile descoperiri epocale ale a multor oameni de
    stiinta au fost de fapt … revelatii …. Oameni care au atins o anumita stare si carora li s au revelat anumite lucruri …
    …. Romane , picturi , sculpturi care au fost astfel realizate …. Acei putini care reusesc sa ajunga ” acolo ” au parte
    de anumite revelatii … Dumnezeu lucreaza prin oameni …
    ….. Sunt multe de discutat …. Un subiect extrem de vast …. Am mai invatat ceva de aici si multumesc pentru asta …
    ….. Va iubesc dragii mei luminosi … Si … Va doresc numai Bine ! ….

     
  4. Într-adevăr, Mihaly Bacsi, ai depasit timpul alocat!
    Imi pare rau pentru tine ca nu ai avut atunci la Zürich, bani sa mergi la cinema!
    Ozn-urile ce ti s-au adunat restul vietii in cap nu ti le mai poate scoate, din pacate, nici psihiatrul.
    Recomand dealtfel cititorului onest lecturi care lumineaza, limpezeste, nu adanceste haosul din
    creierasele noastre si asa suprasolicitate de asalturile zilnice din toate partile.

     
    1. In afara de unda de sarcasm… :) cu ce nu sunteti de acord cu ceea ce spune acest om?
      Cercetarile lui sunt extrem de elocvente. Iar acel „flux” cum il denumeste el, chiar exista. Uitati-va la un copil prins in jocul lui. Cateodata este atat de absorbit de ceea ce face incat nu te aude daca vorbesti cu el, uita de masa, de somn de orice altceva. Acel loc, pe care Mihaly Czikszentmihalyi il numeste „flux”, te face sa ai o viata care merita traita, acolo nu exista bani, nu existi nici macar tu, e locul de creatie.

       
      1. Puteai înlocui liniștit „unda” cu „valul”!
        Nu „fluxul” e problema ci haosul din capul lui pe care îl proiectează asupra cititorului.
        Acest flux e cunoscut și recunoscut. Ce era de spus o putea face în doua fraze scutind cititorul de tortura amintita.
        Sigur ca luând o idee sau alta se poate dezvolta și aprofunda, dar asta doar după ce ai reușit sa te debarasezi de
        amalgamul de idei și afirmații (ca sa nu amintesc ca măcar una a fost rău voita și menita sa manipuleze) care îl sufoca și pe el, psihologul, dara-mi-te pe cititorul în căutare de luminare, sinteze, clarificări, epurare.
        Personal puteam ignora acest material, fiind poate mai imun, dar nu suntem nici noi chiar acum căzuți din copac înghițind fără rezerve orice fruct ni se arunca în fața picioarelor nesigure!

         
    2. Tare rau imi pare pentru dvs… Sa nu intelegi un lucru atat de simplu, inseamna ca nu ai experimentat niciodata starea de „flux”… in loc sa contestati, fara argumente, poate v-ar face bine sa-ncercati… sa nu ma credeti pe cuvant nici pe mine, nici pe Razvan, nici pe nimeni altcineva… sa incercati, pur si simplu, sa va permiteti experimentarea acestei stari… Va urez o viata minunata!.. iar a fi conectat la starea de „flux”, e reteta sigura… :)

       
      1. In loc sa-ti para atat de rau pentru mine mai bine citeai cu atentie ce am scris.
        Sunt mai multe „fluxuri” care te pot „lua”!
        Deschizand ochii poate reusesti sa mai vezi si-n care nimeresti!

         
  5. Ce descrie Mihaly si a studiat 40 ani este pur si simplu ceea ce in spiritualitate se stie de mult timp ca se cheama „urmarirea caii maximului entuziasm”, este atat de simplu.
    Inainte ca un suflet sa vina aici la incarnare isi asuma o lista de teme de experimentat in aceasta viata. O data ce insa s-a nascut evident ca i se pune „voalul” si nu mai stie ce avea de experimentat si ca atare sunt aranjate o serie de mecanisme ca sa-si poata aduce aminte. Atunci cand persoana se apuca de activitatea cea mai bine aliniata cu tema sa de viata (pot fi mai multe activitati) primeste feedbackul de confirmare prin semne de genul descris in conferinta: simte entuziasm, timpul pare suspendat, nu oboseste, etc. De fapt energetic persoana este propulsata in 4D ca vibratie si ramane acolo cat timp se ocupa de activitatea respectiva. In acest mod persoanele respective pot sa-si gaseasca „drumul in viata” cum se spune, mergand pe calea optima a indeplinirii temelor initiale de experimentat …. sau nu, daca nu reusesc sa inteleaga semnele. Care are de exemplu in destin sa experimenteze muzica de pian cand pune prima oara degetele pe clape simte ca zboara in timp ce altul este putin interesat si tot asa …
    Majoritatea oamenilor nu au studii spirituale si exercitiu ca sa-si deceleze prin meditatii misiunea pe Pamant si ce chemare au in viata, asa ca Creatorul a implementat un mecanism simplu si intuitiv in acest scop astfel incat oricine cat de cat in firea lui sa inteleaga ce cauta aici pe planeta.
    Este de fapt foarte simplu cum spuneam.

     
  6. Oare o fi intamplator ca „entuziasm” provine din cuvantul grecesc „enthouziasmos ” ce este derivat din „en-theos-asm ” a carui sens poate fi interpretat ca : „Zeul (Dumnezeul) din tine ” , „Suflarea lui Dumnezeu inauntru ” . „A fi inspirat de Zeu ” , „Inspiratie Divina ” sa .???!!!

     
  7. „Daca faci ceea ce iti place nu vei fi nevoit sa muncesti nici oclipa in viata ta!” aproximativ cam asa suna un citat pe care l-am citit undeva.
    Ca sa fii feririct nu e nevoie de flux. E nevoie sa iubesti si sa fii iubit de persoana pe care o iubesti.
    Nu am auzit niciodata ca mama sa-i fi spus tatalui meu ca il iubeste, dar dupa noptile cand il astepta sa vina acasa de ori unde pleca cu treaba ( la camp la secerat, cu animalele-parintii mei aveau gospodarie cu animale!!) si lumina care ii aparea pe fata cand se deschidea usa si tata intra in casa era o dovada ca era fericita! Fericirea consta in lucruri simple si nu trebuie studiata. Cei care au studiat fericirea au ajuns nefericiti tocmai fiindca atunci cand si-au dat seama ce e fericirea au vazut cat e de simplu sa fii FERICIT!

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top