skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Nu eşti de acord? Îndrăzneşte s-o spui!

 

Tendinţa noastră naturală este să ne înconjurăm cu oameni care ne sunt apropiaţi, cu oameni care ne seamănă, cu oameni care gândesc ca noi. De cele mai multe ori, nu avem curajul de a scoate la lumină o problemă despre care ştim că ar crea dispute. În acest fel, în interiorul nostru vom avea două entităţi ce stau mereu în conflict. Acest lucru ne macină şi ne distruge. În plus, capacităţile noastre creatoare şi de comunicare au mult de suferit.

Odată cu scoaterea la lumină a acestei părţi a sufletului nostru, observăm că problema se poate rezolva într-un mod benefic pentru noi şi pentru ceilalţi. Nu este uşor, nu este simplu, dar rezultatul final merită acest demers pe deplin.

Universitatea Delft le cere doctoranzilor să facă cinci afirmaţii pe care sunt pregătiţi să le susţină. Nu contează ce contin ele, contează doar ca ei să dorească şi să fie capabili să le ţină piept autorităţii în domeniu. Cred că e un sistem fantastic, dar aplicându-l doar candidaţilor la doctorat, antrenează prea puţine persoane şi prea târziu în viaţă. Cred că ar trebui să le predăm aceste aptitudini copiilor şi adulţilor, în orice stadiu al formării, dacă dorim să avem organizaţii şi societăţi raţionale.

De fapt, cele mai mari catastrofe pe care le-am trăit, rareori s-au datorat informaţiilor secrete sau ascunse. Ele apar din informaţii disponibile şi deschise, în faţa cărora închidem ochii cu bună-ştinţă, pentru ca să nu ne confruntăm cu conflictul pe care il provoacă. Doar când îndrăznim să rupem tăcerea, sau când îndrăznim să deschidem ochii şi să creăm conflict, ne permitem nouă înşine şi celor din jur să raţionăm cel mai eficient.

Vă sfătuim să folosiți butonul din dreapta sus pentru a vizualiza această prezentare pe tot ecranul.
Daca subtitrarea nu apare, opriti filmul si mai porniti-l o data – trebuie sa apara jos butonul pe care scrie Romanian
(ne pare rau dar nu putem sa va punem la dispozitie acest film intr-o alta varianta decat cea de mai jos).

 

Comentarii (28)
  1. Interesant, incitant si… mobilizator.Dupa ce am pierdut timpul cu cancanuri tv, dupa ce-am vazut cateva meciuri de fotbal si de tenis, dupa toata lentoarea asta duminicala vii tu acum, Razvane, si-mi spargi linistea creandu-mi intrebari, posibile raspunsuri, indoieli… sa te mustru sau sa-ti multumesc?!…

     
  2. Foarte interesant. O idee ce ar trebui adoptată de către toţi cercetătorii şi nu numai. Să aibe un colaborator care să caute să infirme toate descoperirile, toate liniile de gândire, toată logica ce stă la baza cercetării. Astfel ar ieşii la iveală toate lacunele nebănuite, ceea ce ar duce la perfecţionarea sistemului, a rezultatului cercetării. Cu adevărat, cea mai practică metodă de a obţine cele mai bune rezultate. Mulţumesc Răzvan. Mi-ai îmbogăţit modul de gândire. O zi frumoasă îţi doresc ţie şi cititorilor tăi (…şi tuturor).

     
  3. Intradevar ,preferam sa aplanam o discutie de gen conflict ,dar eu personal o fac pentru ca o disputa presupune mult efort psihic si stres.Viata tumultoasa pe care o traim problemele materiale si tot ansamblul de griji ,oboseala te aduc in punctul de a nu mai reactiona la parerile contrare ale altora.Esecurile suferite in fata unor oameni fara caracter care nu stiu sa poarte o discutie civilizata gen opinie diferita,te fac sa taci.Dar asta nu inseamna ca tinerii care acum pornesc in viata (nu cei cu tupeu de prost gust) care nu sunt atat de obositi ,sa nu isi spuna parerea in anumite situatii . Lor le doresc curaj si tarie de caracter sa poata spune ce ii doare in fata oricui si oriunde pentru a avea o viata pe placul lor.

     
    1. Polemicile sunt bune cand au la baza idei si nu credinte sau convingeri. Cu acestea din urma nu se ajunge la niciun rezultat.

       
    1. Noi va multumim ca existati. Iar noi spunem putine lucruri, de regula noi doar preluam informatia de la cei care merita toate aprecierile.

       
  4. Foarte interesant! Prefer armonia in defavoarea conflictului, dar aici este vorba despre o alta perspectiva. Sa ne prezentam, aparam si sustine convingerile chiar daca ele duc la conflict. Avem la stiri zilnic exemple de ignoranta si neimplicare care duc la lucruri de neimaginat, dar avem si exemple de eroi care fara sa stea pe ganduri isi risca propria siguranta pentru a face ceea ce cred ca e bine. Isi apara convingerile indiferent de consecinte. Cand asistam la lucruri nedrepte stim ce este bine, dar nu actionam…poate ar fi cazul sa incepem sa o facem.Unii de la zero, altii mai des decat pana acum.
    Multumesc pentru lectia zilei de azi. Aceste file de lumina le consider lectii de viata.

     
  5. Dezvoltarea gandirii este importanta, solutiile cele mai bune apar din aceste confruntari, dar eu personal nu am intalnit oameni care sa accepte sa fie contrazisi. Uneori e numai sub forma de discutie, in plan teoretic si tot nu am gasit oameni care sa accepte contrazicerea sau diferenta de opinie. Dar cum speranta moare ultima…………….. Sanatate tuturor si toate bune.

     
    1. Dezbaterea in care se accepta contrazisul este una de idei si de solutii, nu una de credinte sau convingei intime. Acolo e mult mai greu.

       
  6. Nu stiu daca te-ai pus vreodata impotriva curentului?Este greu pt cineva ‘fara protectie”.Dar e purificator pt cei care nu mai au nimic de pierdut.Pacat ca unii considera ca au facut-o prea tarziu .Cunosc f.bine fenomenul.

     
    1. Va felicitam. Majoritatea care decid astfel sunt cei nonconformisti care nu se tem de marea masa a celorlalti. De multe ori ei au dreptate.

       
  7. Felicitari Razvan! foarte interesant si educativ, iti multumesc pentru toate mesajele, care sunt „Scoala vietii”
    Iti doresc multa putere de munca si sa ne trimiti in continuare toata intepciunea Divina

     
  8. Multumesc in numele tuturor celor care lucreaza pentru dumneavoastra pentru a va oferi ceea ce cititi sau urmariti la noi pe site.

     
  9. capacităţile noastre creatoare şi de comunicare au mult de suferit.
    Adevărat. Lucrurile care se aseamănă se atrag, dar se anulează reciproc. Evoluţia lor stagnează. De obicei, doar prin despărţirea lor se ajunge la adevărata valoare valabilă atât pentru ei, cât şi pentru cei din jur…
    Ideile rămân la stadiul de idei, fără finalizare. Credinţa e cea care face o idee să se materializeze mai repede. Motorul e talentul sau vocaţia. A mai rămas ceva? Da, cred că da. E vorba despre recâştigarea încrederii în sine…
    Revin să văd filmul. Doar sunt unul dintre cei care au îndrăznit…
    http://cincipentruinfern.wordpress.com/2012/09/03/un-alt-fel-de-examen/

     
  10. Doamne, cat de bine cunosc situatia. am avut un conflict de genul acesta, in momentul in care am avut curajul sa intreb de ce nu imi sunt respectate drepturile? SI DE AICI A PORNIT TOTUL. Multumesc pentru film.Acesta imi da curajul sa nu mai imi ascund capul in nisip.MULTUMESC.

     
  11. Nu a-m vazut filmul,,,, dar urmeaza. A-m citit doar comentariile si ma regasesc in fiecare , aproape in fiecare , va doresc putere de munca , lumina, minte limpede si multa protectie , avem nevoie de voi, va imbratisezi cu mult drag.

     
  12. INDRAZNITI !SUSTINETI-VA PUNCTUL DE VEDERE CU ARGUMENTE,NU AGRESIV! NU VA FIE TEAMA SA SPUNETI CE NU S-A MAI SPUS ! AJUNGE CAT DOAR AM APROBAT SPUSELE ALTORA! AVETI CURAJUL SA RASTURNATI ORICE TEORIE LA CARE,DE MULTE ORI,OMUL NICI N-A REFLECTAT;DOAR A IMITAT-O! NU SUNTEM MAIMUTE ! AVETI INCREDERE !

     
  13. Experientele de viata mi-au oferit din prea plin darul ascensionarii, fiind provocata de opiniile diferite ale celor din jur. Sunt profund recunoscatoare tuturor celor care mi-au oferit alta viziune a unei idei/solutii/credinte pe care o sustineam la un moment dat. Copil fiind, aveam pasiunea de a rezolva o problema de matematica in mai mult de o varianta si eram chiar bosumflata daca nu „vedeam/gaseam” si alta solutie, despre care stiam ca mai exista, undeva ascunsa capacitatii mele intelectuale. Acest joc mi-a oferit confirmarea ca exista o multitudine de solutii pentru aceeasi „cerere” si nu exista una mai buna decat alta, ci una cu care rezonezi cel mai mult, una fata de care esti capabil sa-ti deschizi mintea. Exact ca in reprezentarile grafice cu mai multe solutii de a „vedea”. Unii…chiar nu vad decat niste aglomerari de puncte…cum sa-i determin sa vada ce vad eu? Le spun sa-si defocalizeze relaxat privirea…mai mult…tine de acceptarea lor ca se poate vedea si altceva decat punctele haotice pe care le vede fiecare atunci si sa continue sa „priveasca” relaxat, pana cand reusesc sa „vada”…sau…sa se supere ca nu vede imaginea splendida holografica creata de autor…sau sa se ia la tranta ca nu este nicio imagine si cineva ii ia in deradere…
    Multi confunda acceptarea cu a fi de acord.
    Din acest motiv apar conflictele interumane, de la obisnuitele certuri, pana la razboaie.
    Putem avea credinte diferite, cu care sa nu fim de acord si sa le acceptam ca fiind posibile, similar cu rezolvarea unei probleme de matematica.
    Insa, din motive care nu sunt sustinute in timpul liniar, majoritatea se lupta pentru propriile convingeri/credinte, considerandu-se „atacat”, „deposedat” de aceste, sa le numesc bunuri mentale cu care se identifica, daca cineva indrazneste sa-l contrazica.
    Personal, sunt recunoscatoare lui Giordano Bruno pentru ca a ales, cu pretul vietii, sa-si sustina afirmatia ca Pamantul e rotund, altfel, nu cred ca as fi venit sa experimentez viata terestra intr-un spatiu considerat „plat”, doar pentru ca nu putea nimeni sa se „ridice” sa-l vada „sferic”. Cine ma cunoaste, chiar si putin, stie ca nu ma las prinsa in ceva „plat”…Revenind la Giordano Bruno, el a vazut nu doar forma Pamantului, locul acestuia in raport cu Soarele, dar si viata expansionata dincolo de limitele terestre…asa ca…a ales sa-si sustina viziunea.
    Putem accepta alegerile/credintele cu care nu suntem de acord? Personal, DA! Si, de cate ori incepe mintea sa zbarnaie a rezistenta, ma expansionez sa am capacitatea de a accepta, constientiza, intelege profund fata de punctul de rezistenta. Chiar daca, la nivel limitat/personal, „nu-mi convine”…Cui nu-i convine? Mintii limitate…
    Cand sunt de acord cu ceva/cineva, acceptarea este implicita…cand nu sunt de acord, am de ales daca accept o opinie/afirmatie/credinta/atitudine care inca nu face parte din experientele traite/citite/invatate sau sa ma lupt si sa manifest rezistenta…
    Ma iubesc atat de mult, incat, investesc energie in potentiale noi si, din ce in ce mai putin, spre deloc in rezistentele altor opinii/credinte, chiar si daca are intentie aparent personala. Potentiale noi inseamna fie sa raman in acelasi spatiu, aceeasi relatie/acelasi job, fie sa experimentez altceva…in fiecare din ceea ce se defineste ca fiind un spatiu/fiinta/relatie/profesie etc exista nenumarate potentiale care pot fi trezite, nu este necesar sa le schimbi fundamental.
    Multumesc oricarei situatii/fiinte/context profesional care imi aduce provocarea de a iesi din tiparele „caldute” prin expunerea unor puncte de vedere diferite.
    Orice este in „dezacord” ma motiveaza sa ma expansionez pentru a-l accepta, oricat de „dizarmonios” pare, iar aceasta atitudine imi aduce alte intelegeri, mult mai profunde decat punctul in care ma aflam anterior.
    Asta nu inseamna ca acceptarea implica permiterea sa ma las abuzata intr-un anumit context sau de catre cineva.
    Expansionarea imi aduce atat acceptarea, cat si alegerea perfecta pentru a elibera sau a continua…fiind acordata la „totul este perfect in intreaga Creatie”.
    Iar in „perfect” nu intra nicio energie a abuzului…nu intra nimic si nimeni care nu este acordat la EU SUNT…
    Masura perfectiunii intregeste bucuria, armonia, pacea, inefabilul de a fi prezent cu cineva/ceva sau intr-un spatiu…care poate fi expansionat oricat de mult…incat…fizicul nu mai conteaza…
    Astazi, 25 mai, se celebreaza Timpul universal…pentru nivelul actual de experienta, percep timpul in functie de capacitatea de expansionare a constiintei; nu ma simt presata de timp, asa cum am primit in copilarie programul mental „timpul trece”/”nu avem destul timp”, chiar si cand, aparent, exterior exista „riscul” unor intarzieri…ma expansionez exact in momentul in care incepe sa zbarnaie mintea ca „intarzii” si timpul lucreaza in favoarea „mea”…ordoneaza/elibereaza (dupa caz) celelalte intentii/fiinte/spatii si totul este perfect asa cum este…

    Din ACUM-ul care SUNT,
    Corina

     
    1. Am trecut in caietelul meu – ” Multi confunda acceptarea cu a fi de acord” .Iti Multumesc . Recunostinta si Apreciere pentru Tot ce ne-ai Transmis . Divinitatea din mine Imbratiseaza Divinitatea din tine

       
  14. Cred ca trebuie sa stii foarte bine ceea ce vrei sa sustii intr-o conversatie, sa fii calm cand argumentezi ceea ce stii, altfel iese o cearta, fiecare sustunand cu tarie opinia sa. Mie-mi place armonia, dar langa oameni care sunt mereu de acord cu mine, nu voi sti niciodata daca am liniste interioara in orice situatie. Deci e chiar noroc sa intalnesti pe cineva care indrazneste sa te contrazica , dar, totusi, sa nu iese chiar cu conflict….

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
https://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top