skip to Main Content
0744.135.444 Redactia@filedelumina.ro

Nevoia permanenta de el

 

Unul dintre cititorii nostri ne-a trimis zilele trecute o povestire pentru a fi publicata. Am studiat-o cu mare atentie si datorita lungimii sale, am decis impreuna cu autorul, sa o impartim in trei parti. Calitatea literara a povestirii este evidenta pentru oricine. Speram sa va starneasca interesul si va asteptam cu nerabdare comentariile.
Autorul va raspunde la orice „provocare”, si va da eventuale explicatii necesare.
Lectura placuta!

Catedrala din Autun vedere de sus

Catedrala din Autun vedere de sus

Franta.
Mijlocul verii anului 1781. Orele 6 trecute, dimineata…
Cocosii si-au terminat de mult de cintat ariile matinale iar soarele se arata deja in toata splendoarea lui peste valatucii alburii de pe inaltele coline pline de vii datatoare de sperante pentru o toamna imbelsugata.

O zi minunata, glorioasa de iulie. Mai exact 29 iulie…
De mai bine de o luna dealurile din mijloculul Burgundiei aflate la sud-vest de Dijon, cale de vreo 20 de leghe, au fost centrul unei efervescente umane nemaiintilnite: comunitati intregi de tarani, tirgoveti, calugari si umili oameni ai bisericii, negustori si mestesugari, inalte fete bisericesti din tot regatul cit si mai toate casele nobiliare, au muncit aprig si cu o bucurie greu de descris pentru ca evenimentul ce avea sa aiba loc tocmai astazi sa ramina cit mai adinc in inimile si constiinta locuitorilor. Burgundezi ale caror mici bucurii culmineaza de sute de ani cu mesa de fiecare duminica oficiata in Marea Catedrala a Sfintului Lazar din Autun; bijuterie arhitectonica medievala de o deosebita importanta ecleziastica si culturala a regiunii si a intregii Frante…

Autun…
Oras infloritor aflat la intretaierea zonelor roditoare ce sint strabatute de faimosul drum regal ce ducea pe vremuri de la Orleans catre principatele germanice in nord si est, catre Alpi si dincolo de ei catre Roma in sud-est si spre marea cea mare (Mediterana) si catre al ei oras-cetate Marsilia unul dintre cele mai importante porturi comerciale si militare ale Frantei, in sud.
Autun este nu numai un centru ecleziastic medieval de seama si un vechi tirg renumit din cele mai vechi timpuri pentru vinurile sale de Burgundia ce au facut deliciul tuturor caselor regale ale Europei si nu numai ci si o nestemata culturala si un centru de invatamint important pentru cei ce doresc sa urmeze cariera militara la Brienne-le-Chateau, garnizoana si academia militara aflate la distanta de doua zile…

Catedrala din Autun in august

Catedrala din Autun in august

29 iulie 1781…
Nu intimplator astazi ziua Sfintului Lazar avea sa fie praznuita cu mare fast in chiar sfinta zi de duminica. Si mai ales in prezenta unui oaspete de seama, inalta fata bisericeasca fost cardinal la Roma si care isi avuse avusese aici, in tinerete, o perioada minunata de studii religioase si de limba franceza cit si citeva scurte vizite meditative private ceva mai tirziu, in doua sau trei momente de maxima incercare ale sufletului si mintii…
Eminenta Sa este foarte bucuros sa-si regaseasca o buna parte a tineretii intr-o minunata zi de sarbatoare. Ce n-are de unde sa stie insa e faptul ca soarta – sau poate altcineva mult mai de … sus – l-a purtat aici si pentru ca ii aranjase un randez-vous cu … viitorul sau. Aceasta zi ii va aduce, fara sa stie, prilejul de a se afla fata in fata – printr-un poate nu intimplator joc al destinului – cu chiar cel care avea sa-i si pecetluiasca propriul sau destin peste nu foarte multi ani…

Dar sa dam pe … repede-nainte.
Orele 16:00…
Primirea, festivitatile, discursurile celor mai importanti si fastuoasa slujba religioasa s-au terminat toate. La fel si mult asteptata cuvintare a inaltului prelat de dupa inaltatoarea si emotionanta mesa. Pantagruelicul festin public din chiar piata din jurul catedralei avea insa sa continue pina catre miezul noptii cind urma sa aiba loc un grandios foc de artificii…
Excedat de lunga calatorie, teribil de obosit de evenimentele in derulare si afectat de mai vechile-i suferinte fizice, fostul cardinal ceru sa fie lasat in deplina liniste vreme de o ora in chiar interiorul catedralei. Preotii, nobilimea si oficialitatile insistara ca prea inaltul lor musafir sa se odihneasca cu deplinatate in apartamentul racoros pregatit din vreme in aripa de la nord de catedrala. Acolo unde erau biblioteca, consistoriul si o serie de apartamente pendinte de acesta…
Au fost refuzati categoric. Acum avea nevoie doar de o ora de liniste si meditatie, un jiltz confortabil si o carafa cu apa proaspata si rece…
Rugamintea-i fu indeplinita pe data. Nu mai inainte insa de a le cere in mod ciudat garzilor sale sa puna fotoliul si masuta cerute chiar in fata nu a altarului ci a timpanului de vest al catedralei cu arcada sa exterioara in mod uzual somptuos ornamentata. Aceasta de aici nu este nici pictata si nici sculptata parind mai degraba neterminata.
Usile se inchinsera incet in urma garzilor ce se postara impunatoare pe toate laturile exterioare ale catedralei. Oaspetele ramase inauntru absolut singur pazit strasnic de zecile de soldati si ofiteri care pareau a vorbi o limba necunoscuta, auzita de unii chipurile mai umblati tocmai ha-aaat departe, dincolo de muntii cei inaccesibili francezului de rind. Munti ce puteau fi vazuti cu claritate la mare distanta in unele dintre zilele senine si geroase de iarna sau vara dupa ce vreo ploaie temeinica curata vazduhurile incinse ale zilei…

Catedrala din Autun in august

Catedrala din Autun in septembrie

Orele 17:00…
Usa cea mare de la intrarea catedralei se deschide si in cadrul semi-inchis apare misteriosul nostru personaj care ii cere imperios comandantului garzii sa-i aduca de indata inca un fololiu, o masa plina cu bunatati, fructe si in nedisimulata mirare a ofiterului, o carafa cu vin de Burgundia si inca un … pahar!
Solicitarile sint indeplinite de indata. Toate cele cerute sint duse insa nu direct pina in catedrala ci doar impinse usurel cu putin dincolo de intrare, moment in care cei mai apropiati de locul respectiv putura auzira dinauntru urmatoarele vorbe:
– Sub nici o forma si pentru nici un motiv din lume, fie ca incepe razboiul, fie ca are are loc vreo alta catastrofa sau apare aici chiar Majestatea Sa Regele Ludovic al XVI-lea, nu deschizi usa asta pina nu-ti spun si-ti ingadui eu insumi. Acesta este porunca mea si esti raspunzator cu capul de indeplinirea ei!
Dupa care usa se inchise in perplexitatea vechiului ofiter ce nu mai primise un ordin atit de ciudat si de categoric in toata cariera lui…

(va urma…)

Autor: frei_herr

frei_herr

Comentarii (10)
  1. Oare se putea executa un asemenea ordin, precum cel dat garzilor. Oare capitanul, aflat fata in fata cu regele Frantei s-ar fi putut opune acestuia?

     
    1. Da’, Razvane, stiu ca pare greu de crezut asa ceva. Nu trebuie sa uitam insa nici un moment ca:

      1. Sec. XVIII nu mai era deloc ceea ce fusese sec. XV, de exemplu…

      2. Inaltul prelat nu era francez, era extrem de bine cunoscut la Curtea Regelui Frantei (de a carui inalta pretzuire se bucura enorm) iar autoritatea ecleziastica a batrinului fost cardinal la Roma se intindea nu doar asupra Frantei ci chiar peste intrega Europa!…

      3. Intotdeauna, cu foarte mici si nefericite exceptzii, regii si imparatzii lumii au domnit – asa cum avea sa spuna chiar Talleyrand, viitor arhi-episcop deee … Autun in timpul Revolutziei Franceze – dupa axioma: „Dreptul de autoritate al statului se intinde intotdeauna doar … pina la portzile bisericii”! Si stim cu totii cine a fost Talleyrand si ce rol a avut el in istoria Frantei…
      Legile paminteshti, adica cele alestapinitorilor locului, cele ale justitziei sau chiar cele ale monarhului, nu aveau si nici nu au avut putere dincolo de zidurile ridicate intru slava lui Dumnezeu.
      Niciodata si nicaieri!
      Asa a fost vreme de milenii si asa a fost mentzinuta ordinea sociala si chiar cea istorica…

      4. In toata existentza Umanitatzii regii si imparatzii au fost unshi ca monarhi de catre chiar cele mai inalte fetze bisericeshti; totzi trimishi ai Domnului, nu?… Ce monarh nesocotit ar fi … nesocotit relatzia buna cu cei de ajutorul carora avea nevoie pentru pastrarea unitatzii poporului prin credintza in insashi exercitarea drepturilor regale? Drepturi … divine, nu?!?

      5. Cu sigurantza ca in eventualitatea aparitziei Regelui Ludovic al XVI-lea in fatza portzii celei mari ai Catredalei din Autun, comandantul garzii personajului acestei povestiri ar fi … inghetzat pe loc! Da’ nu ar fi incalcat sub nici o forma ordinul primit si, cred eu, nici Majestatea Sa Regele Frantei nu ar fi impins lucrurile dincolo de neobishnuitul situatziei:
      In fond, cine sa stie mai bine ce inseamna un ordin primit si respectarea stricta a acestuia daca nu omul cel mai obishnuit sa dea ordine de care depindea liberatate si viatza oamenilor sau chiar viitorul unei intregi natzii ?!?

      6. Un puternic argument e cel ‘derivat’ din dreptul milenar al oricarei biserici de a acorda azil. Conform rinduielilor si dogmelor proprii si acordat oricarui cetatzean persecutat sau urmarit din alte cauze decit cele de drept comun. Dreptul de azil a prevalat intotdeauna in fatza hotaririlor regale sau imperiale si a fost instituit de autoritatzile religioase si consfintzit si intarit de catre monarhi tocmai ca garantzie a nedepashirii dincolo de orice limita a prerogativelor de exercitare a legilor chiar de catre regii si imparatzii lumii…

      Cred insa ca cel mai important argument al ‘puterii’ misteriosului personaj asupra oamenilor o sa-l aduca chiar inalta fatza bisericeasca.
      Careia, din motive intemeiate, nu-i vom dezvalui inca adevarata identitate…

      http://images.zaazu.com/img/ssshh-ssshh-animated-animation-smiley-emoticon-000358-large.gif

       
      1. Nu o singura data s-a dovedit ca biserica si toti cei care erau dincolo de zidurile bisericii au fost doar niste marionete ale regilor. Sa nu uitam de Inchizitie. Stim foarte bine cui ii era subordonata de facto, ca de jure… e alta poveste.

         
    1. Multzumim frumos pt. atentzia acordata…
      Continuarea nu va dezamagi ci chiar sper ca va bucura simtzamintele cititorilor devotatzi ai ‘filedelumina.ro’ si va ajunge si la inimile multora dintre cei care au nevoie de multe ori de un solid suport moral dar pe care, din nefericire, nu-l gasesc intotdeauna cu ushurintza.
      Sanatate si toate cele bune…
      :Happy:

       
  2. Razvane, pentru ca tot ai adus – nu lipsit de temeinicie – vorba despre ordine, supunere/nesupunere, tarie si chiar indrazneala, tzin sa reamintesc tuturor celor care citesc aceasta povestire o intimplare (nu tocmai!) extrem de importanta legata tocmai de azilul religios. Eveniment al carui erou principal a fost insushi Sf. Ioan Gura de Aur, Patriarhul Constantinopolului.
    Iata faptele istorice:
    Dupa moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, in 397, in mod cu totul neashteptat Sf. Ioan a fost numit la 28 februarie 398 patriarh al Capitalei prin influentza politica a lui Eutropiu, ministru atotputernic pe langa slabul imparat Arcadie (Flavius Arcadius) al Imperiului Roman de Rasarit. Trebuie sa spunem ca aceasta numire a avut ca unic scop – avind in vedere ca Ioan se dovedise anterior un modest, cuminte, si chiar … ‘moale’ ierarh – tocmai creshterea influentzei politice a celui care l-a vrut patriarh ca sa poata conduce din umbra intregul Imperiu dupa bunul sau plac. Insushi Teofil Arhiepiscopul Alexandriei – cel care l-a hirotonit in inalta demnitate pe Ioan – ar fi fost amenintzat cu moartea ca sa incalce rinduielile bisericeshti si sa-l numeasca pe acesta!…
    Odata ajuns insa patriarh, Ioan parea ca s-a transformat in mod miraculos sub importantza noii demnitatzi incepind prin a stir­pi neregulile si abuzurile mediului clerical al Ca­pitalei. A suprimat luxul reshedintzei episcopale, pe care l-a inlocuit cu o simplitate calugareasca in mobilier, hrana si imbracaminte, intrebuintzind surplusul pentru spitale si saraci. A impiedicat exploatarea de catre cler a darurilor pentru saraci. A interzis calugaritzelor si diaconeselor de a mai locui la clerici, asa cum era … ‘obiceiul’. A cerut vaduvelor purtare femeiasca ire­proshabila. Rivna sa de reformator implacabil, tonul taios si neiertator al predicilor sale, care cri­ticau aspru toate pacatele si pogoramintele, de jos si pana sus pina la Eutropiu si chiar imparateasa Eudoxia, dragostea sa pentru saraci, pentru adevar si pentru dreptate, i-au facut multzi dusmani. Unii dintre ei extrem de puternici si influentzi dupa cum stim… Unele intamplari din vremea aceea au fost insa bun prilej de verificare a caracterului sau, dar si de concentrare a dushmaniei impotriva persoanei sale.
    Eutropiu, care practic l-a adus pe Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului, era insa un om extrem de lacom, lipsit de caracter si foarte vicios. Cunoscindu-i bine aceste pacate, Ioan il critica pe acesta cu orice ocazie chiar din inaltzimea amvonului patriarhal. Eutropiu, in dorintza sa de a-si elimina totzi oponentzii (care-si gasisera loc de adapost prin lacashurile de cult), intentziona sa suprime prin edict imparatesc dreptul sfint de azil al Bisericii.
    Ioan i s-a opus cu o vehementza teribila!
    Aceasta incredibila opozitzie l-a facut insa si mai iubit de catre cetatzenii Imperiului, in ciuda urii crescinde pentru el a lui Eutropiu…
    In 399, in urma desconspirarii unora dintre mirshavele sale manevre politice, Eutropiu a cazut in dizgratie si a cerut speriat de cele ce aveau sa urmeze … azil chiar in sinul Bisericii pastorite de Patriarhul Ioan. Acesta, contrar ashteptarilor, l-a primit cu dragoste in Biserica si l-a aparat de politzia imperiala care venise sa-l aresteze, de parca ar fi fost … fratele sau!…
    In cele doua celebre cuvintari tzinute cu ocazia acestei intimplari, patriarhul a aratat imparatului si intregului Imperiu cat e de trecatoare slava lumii acesteia si cit de buna si ocrotitoare este Biserica…

    De luat aminte chiar si in zilele noastre, mai ales de catre ierarhi…

    javascript:zaazuemoticonsclick(‘:Wink:’)

     
    1. Stiti ca se spune ca aparentele uneori inseala!De data aceasta Dumnezeu a dorit ca alesul sau, sa apere cu toata forta preceptele ortodoxiei.Nu degeaba a fost numit,,Gura de aur”,iar acest nume si l-a luat ca o recompensa a darului de a cuvanta frumos si pe intelesul tuturor.Multumesc pentru ,portia” de Istorie a Bisericii Universale.Seara frumoasa tuturor!

      si un dar…..https://www.youtube.com/watch?v=AmPAT-9H68c

       
      1. Asa e, @Carmencita, aparentzele pot fi deseori inshelatoare si uneori pagubitoare.
        Si nu rareori cu referire chiar la … preconceptziile noastre despre credintza, religie, biserica sau doar despre maruntele fapte ale vietzii…
        E bine de shtiut ca nici inainte da’ cu atit mai putzin dupa … Marea Schisma (1054, cind biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (ortodoxă) s-au separat oficial din motive culturale, istorice si geografice dar mai ales politice si religioase!), nici una dintre multele biserici creshtine ce isi au originea in chiar corpusul Bibliei si Evangheliilor, nu a detzinut, nu detzine si nu poate avea dreptul paternalist de … „primus inter pares” in ochii si inimile creshtinilor pt. simplul si unicul motiv ca … adevarul nu se afla in ‘posesia’ lor!
        Adevarul, cu atit mai putzin asa-zisul adevarul absolut(?!?), nu are nimic in comun cu dorintzele, crezurile sau ideatziile noastre despre lume si viatza.
        Adevarul, imaterial ca si concept, nu poate fi decit unul singur. Exista insa insa in viatza materiala o ‘clasa’ intreaga de adevaruri generate si generante imuabile, indivizibile si de necontestat care exista si pre-exista de-a pururi odata si dimpreuna cu Universul insushi si cu materia din care acesta este format. Ca dealtminteri si noi inshine…
        Un exemplu ‘mic’ al preconceptziilor noastre – in chiar lumina adevarului/adevarurilor absolute cunoscute si accptate – este si faptul ca insushi „…Dumnezeu a dorit ca alesul sau(Sf. Ioan Gura de Aur), sa apere cu toata forta preceptele ortodoxiei.”
        Si eu sint creshtin-ortodox prin nashtere si educatzie si iubesc adevarul. Si cel religios da’ si cel istoric:
        Sf. Ioan Gura de Aur, Patriarhul Constantinopolului, a fost si este una dintre cele mai importante si proeminente figuri ale patrologiei creshtine si este considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană! Nu este deci … apanajul doar al creshtinilor ortodocsi fie si pt. simplul motiv ca in epoca in care el a trait si propovaduit nu exista nici catolicismul da’ nici ortodoxia ca atare, ca si culturi creshtine diferite, separate…
        Daca respectam si iubim ADEVARUL e bine sa stim de ex. ca Sf. Ioan Gura de Aur a fost in vremea sa unul dintre primii care a luat o poziție ferma impotriva creshtinilor iudaizatzi avind chiar 8(opt) predici in acest sens. Iata cum si unul dintre cei mai mari, apreciatzi si iubitzi sfintzi ai creshtinismului a avut limitele sale umane prin chiar acesata … intolerantza religioasa el fiind in acest mod chiar un rol in … ‘dezvoltarea’ antisemitismului creshtin!…
        Acest mic exemplu istoric ne arata cum viatza insashi e mult mai complicata decit stim, ne place sa credem sau sintem dispushi sa acceptam…
        In fond si la urma urmelor totzi, absolut totzi sfintzii cunoscutzi, au fost … OAMENI.
        Imperfectzi, cu slabiciuni omeneshti, cu prejudecatzi religioase chiar si cu semtimente, obiceiuri si deprinderi pur umane!
        Ei au devenit sfintzi urmare a vietzii lor pilduitoare sau pline de har si numai prin insfintzirea de catre noi, oamenii, a faptelor sau vorbelor lor…
        Multa sanatate si ne bucuram cu totzii de rindurile pe care le-ai scris aici cit si de frumoasele tale ginduri.
        Multzumesc…
        :Happy:

         
  3. Sper din tot sufletul ca v-am bucurat cu rindurile de pina aici iar continuarea vi se va parea chiar si mai interesanta, inspiratzionala si plina deee … FIRE DE LUMINA ! :Angel:
    Va multzumesc tuturor pt. atentzia acordata si va ashteptam cu comentariile voastre…
    :Happy:

     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/angel.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1zambet-mare.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1hohot de ras.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/dracusor.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/ganduri.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Astept.gif 
http://filedelumina.ro/wp-content/plugins/wp-monalisa/icons/1Bataile inimii.gif 
more...
 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top