Un bătrân către fiul său
Te rog, nu-ţi fie silă, că tremurându-mi mâna,
Când vreau să mă hrănesc, mă murdăresc pe faţă.
…Când erai mic,cu ea,eu te ştergeam întruna,
Şi îţi dădeam, băiete, ca să mănânci dulceaţă…
Când tot repet o frază, nu te-amărî pe mine
Că-ndrug aceleaşi vorbe, până ce oboseşti.
…Când erai mic, copile, eu gânguream cu tine,
Şi repetam cuvinte, să-nveţi ca să vorbeşti…
Ştiu că te enervezi, când mergem la plimbare,
Iar paşii mei greoi mă tin, pierdut,în urmă.
…Când erai mic, băiete, te căram în spinare,
Şi nu ştiam, atunci, că trupul meu se curmă…
Ştiu că nu mă suporţi, să am faţa nerasă,
Să fiu mai ponosit, cu părul ca o claie.
…Când erai mic, copile, şi-acuma mă apasă,
Trezeai tot universul ca să nu intri-n baie…
Ştiu că îţi tulbur somnul, durerile mă seacă,
Şi tot mai grea îmi pare, acuma, bătrâneţea.
…Când erai mic, băiete, dormeam pe la prisacă,
Că-n ţipetele tale, trecură-mi tinereţea..
Mă iartă, tu, copile, că azi îţi sunt povară,
Că nu mai am putere… hai, mergi şi te-odihneşte,
Şi să nu uiţi, băiete… îţi spun a mia oară:
Că tot ce este viaţă, se trece, îmbătrâneşte…
de Vasile David
Comentarii (13)
Dă-i un răspuns lui Daniela Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Buna ziua.
Trista poezioara….Imi pare rau ca modul cum am evoluat noi,fiintele umane,in societatile actuale,nu am reusit sa facem trecerea de la tinerete spre ultima varsta ceva mai frumos,mai uman,mai compasionat,ca sa spun asa.Stiu ce inseamna sa ai ca tanar un sentiment de rusine fata de un parinte in varsta care nu arata proaspat,frumos,vesel,sau mai stiu eu cum or fi gandind unii tineri carora le este rusine cu rudele invarsta .Am eu acum varsta la care copii mei ar trebui sa nu simta nici o jena alaturi de mine,in casa sau in societate.Eu simt ca nu le este jena cu mine,din contra,fiica mea este mandra sa mearga cu mine pe starada sau sa fie intr-un grup de oameni.In ce priveste fiul meu,sincera,mai degraba mie nu-mi place sa ies cu el pentru ca este mai mereu nebarbierit si….Are o varsta la care eu consider ca-i treaba lui cum se poarta sau se comporta.Viata ii invata pe fiecare cum sa se comporte si sa suporte consecintele comportarii lor.Important este sa invatam ca fiecare la randul nostru trecem prin diferile faze ale existentei intr-o perioada de viata.Si sa pretuim,daca suntem capabili,ce este bun si drept mostenit de la cei dinaintea noastra.
O conduita cat mai buna va doresc tuturor,Sefora
1-Batranetea incepe ca toamna. Cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu reverii si doruri vagi – Octavian Paler
ce sunt :Batranetea este cea mai frumoasa etapa a vietii ,ce nu ai realizat la tinerete ,ai toate sansele sa realizezi acum … 
O seara frumoasa ! 
Multumesc ! Razvan
2-Ceea ce dorim in tinerete, avem din belsug la batranete – Goethe
3- În tinereţe iubim cu toată puterea noastră, care scade din ce în ce; de la o vârstă, omul iubeşte cu toată slăbiciunea, care creşte din ce în ce.
– Honoré de Balzac
4- Dau sfaturi bune cu plăcere, cei bătrâni, fără-ncetare, / Când nici să fie un exemplu rău ei nu mai sunt în stare. – Alpaslan
5- Când frunzele viţei se zbârcesc şi se usucă, ciorchinele este mai dulce şi mai roşu. – Henri-Frederic Amiel O poezie plina de vorbe intelepte ,bine de retinut .Si ca un batran ,proaspat
Consider ca aceasta poezie este o Lectie de Viata , predata la Scoala Vietii. Si ca la orice scoala ….unii invata lectiile , ar altii nu .
asa-i, aceasta este o lectie de viata ! foarte trista ,dar adevarata !
Eu stiu ca VIATA este eterna ! Trupul se trece, imbatraneste, cel putin in 3D….
DEX-ul „spune ” :
Viata = Stare a ceea ce este Viu , timp cuprins intre nastere si moarte s.a .
Nemurire = Viata Vesnica , Viata fara de moarte s.a .
Batranul Dan spune : Namaste !
Iubirea părinților este un miracol… cu ce poți răsplăti un miracol? În iubirea lor știau că au un copil de condus spre vârste înaintate… copilul, în iubirea lui trebuie să își amintească că are un părinte de condus spre vârsta copilăriei… cele 2 capete ale inocenței…Dumnezeu să-i binecuvinteze pe părinți!
…si pe Copii , chiar daca uneori raman „corijenti ” . Namaste !
E ADEVARAT CA E TRISTA POEZIA DAR EXPRIMA O REALITATE CRUDA.SUNTEM PARINTI SI INCA AVEM PARINTI IN VIATA (DIN FERICIRE).AM CITIT POEZIA SI AM TRAIT REALITATEA(TATA ARE 83 DE ANI SI EXACT CA IN POEZIE NU MAI POATE SA FACA NIMIC-NICI MACAR SA MANANCE SINGUR).DAR INCERC ATAT CAT POT SA AM RABDARE CU EL .EXISTA O VORBA DIN BATRANI FOARTE ADEVARATA-CUM FACI ASA PRIMESTI.NU DE FRICA VORBELOR CI DIN RESPECT PENTRU EI CA AU FOST ATAT DE BUNI CU MINE,M-AU CRESCUT ATAT DE FRUMOS ,CU GRIJA SI CU RABDARE II IUBESC DIN TOT SUFLETUL .ATAT CAT SUNT IN VIATA TREBUIE SA NE IUBIM PARINTII SI SA II RESPECTAM.EI ,DE LA O ANUMITA VARSTA DEVIN COPII NOSTRI.VINE VREMEA CAND VOM DEVENI SI NOI COPII PENTRU COPII NOSTRI.
Copii nu ar trebui sa considere o povara ingrijirea parintilor, dar nu este in toate cazurile asa, multi batrani sunt neglijati, dusi in azile si parasiti.
Este foarte trist sa te trezesti batran, fara putere si aruncat pur si simplu.
Muțumesc pentru distribuirea versurilor mele.
Noi va multumim pentru versurile minunate.
O zi absolut superba sa aveti!
Foarte mult adevar!